BusinessMagazin

Tag: functie

  • Cele mai puternice femei din business: Amalia Kovacs, FM România

    La 37 de ani, Amalia Kovacs este director de transport al firmei de logistică FM România, funcţie pe care o deţine din 2012; coordonează acum activitatea a 45 de oameni.

    După absolvirea Facultăţii de Litere Babeş- Bolyai din Cluj Napoca, şi-a început, povesteşte ea, „periplul activităţii logistice într-o primă fază la Cluj, în cadrul unui producător de carton şi ambalaje din carton ondulat, ca responsabil de expediţii“.

    S-a mutat în Timişoara în 2005 şi a început să lucreze la Valeo, iar trei ani mai târziu s-a alăturat echipei FM Logistic, la început în funcţia de coordonator de transport pe partea de vest a ţării.

  • Miza alegerilor locale se ridică la zeci de miliarde de lei. Care este însă valoarea unui vot în Bucureşti sau Botoşani?

    3.365 este un alt număr pe care e important să îl reţineţi: reprezintă valoarea în lei a unui vot în România. El diferă, desigur, în funcţie de regiune; un vot în Bucureşti valorează 4.500 de lei, în vreme ce unul în Ialomiţa doar 2.800 de lei.

    Miza alegerilor locale din iunie este, aşadar, uriaşă: vorbim de zeci de miliarde de euro care trebuiesc administraţi astfel încât rezultatele să nu se lase aşteptate până cu 6 luni înainte de alegerile din 2020.

    Am încercat să desluşim ce s-a întâmplat cu banii oraşelor, comunelor şi satelor din România în ultimii patru ani şi să aflăm unde ar trebui investiţi aceştia în următorii patru; care sunt problemele pe care le avem la nivel local şi care sunt şansele să rezolvăm o parte dintre ele.

    Veţi citi, în paginile următoare, despre coşuri de gunoi de 2.800 de lei şi crizanteme cumpărate cu peste 300 de lei firul; despre cum 35% din gospodăriile României au toalete în curte, în vreme ce media europeană e de 2%; despre faptul că avem acelaşi număr de kilometri asfaltaţi şi de drumuri de ţară. Cel mai important, însă, veţi citi unde se duc cele peste 60 de miliarde de lei care reprezintă bugetul satelor, comunelor şi oraşelor din România.

    Ca de obicei, ciclul electoral începe cu întrebarea caragialească „eu cu cine votez?“. Şi tot ca de obicei, această întrebare nu are răspuns; nu că nu ar exista opţiuni, dar eterna promisiune a partidelor cu aducerea „oamenilor noi“ nu pare să se fi materializat nici în 2016.

    Alternanţa dintre stânga şi dreapta nu s-a făcut de-a lungul anilor în mod natural, ci mai degrabă ca urmare a unor alegeri caracterizate prin dorinţa de a înlătura un partid de la putere. Deşi stânga a câştigat toate alegerile locale din 1992 şi până astăzi, au existat momente în care opoziţia s-a apropiat destul de mult de câştigarea majorităţii primăriilor; în 1996, 2004 şi 2008 partidele de dreapta sau centru-dreapta au câştigat un număr semnificativ de mandate. Singurul partid constant în ultimii 24 de ani a fost UDMR, care a obţinut la fiecare ciclu electoral între 100 şi 150 de mandate de primari.

    A spune că imaginea politicianului român este una extrem de proastă este deja un clişeu; situaţia de astăzi, cu aproape jumătate dintre primarii ce conduc reşedinţe de judeţ aflaţi în vizorul DNA, este relevantă în acest sens. Dacă ne uităm la consiliile judeţene, acolo situaţia stă şi mai rău: aproape două treimi dintre preşedinţii CJ sunt condamnaţi sau anchetaţi pentru diverse fapte.

    Toate alegerile sunt în mod egal foarte importante, explică sociologul Andrei Boţeşteanu, dar „semnul sub care sunt organizate acestea poate fi însă considerat unul aparte, pe fondul unui dialog şi pe fondul acţiunilor anti-corupţie. „Nu cred că oamenii sunt mai interesaţi de alegerile generale, dimpotrivă: alegerile locale au teme cu care alegătorii pot relaţiona perfect. Dar alegerile generale sunt mai uşor de discutat, fiind dincolo de sfera imediată a utilului. Alegerile generale sunt încărcate de ideologii şi principii atât de mult rafinate încât devin simple: ai lor sunt răi, ai noştri sunt buni, sau mai des întâlnitul «toţi sunt la fel». Cred, de asemenea, că votanţii din mediul urban sunt interesaţi şi de alegerile din mediul rural. Nu mai suntem demult atât de izolaţi încât să nu respirăm acelaşi aer, să nu ne vizităm unii pe alţii sau să nu avem cunoştinţe sub un primar sau altul. Iar cei care teoretic s-ar putea feri de toate, probabil că vor folosi alegerile locale şi ca un barometru pentru cele generale“.

    Alegerile locale din acest an vor avea loc la data de 5 iunie şi vor fi organizate după noi reguli, cu primari aleşi într-un singur tur şi şefi de consilii judeţene aleşi indirect, prin votul consilierilor judeţeni. Modificări au fost aduse şi în privinţa sistemului de vot, fiind pregătit un sistem informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal. În urma implementării acestui proiect, alegătorii care doresc să îşi exprime opţiunea prin vot nu vor mai prezenta actul de identitate membrilor secţiilor de votare, ci operatorului unui calculator. Ulterior, sistemul va semnala dacă persoana respectivă a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării inclusiv, dacă şi-a pierdut drepturile electorale, dacă este arondată la altă secţie şi dacă şi-a mai exercitat dreptul la vot la acelaşi scrutin.

     

  • A vândut legume la tarabă în piaţă şi acum face 3 milioane de euro pe an îmbrăcând bărbaţii din România

    Teodora Burz are 37 de ani, iar ultimii opt şi i-a petrecut făcând naveta între România şi Italia, China şi Turcia, pieţe unde a lucrat pentru branduri de modă străine. 
     
    În toamna anului trecut ea a preluat funcţia de director de marketing şi expansiune al Orka Holding, un grup din Turcia, prezent şi pe piaţa locală, care deţine în portofoliu peste 400 de magazine de modă pentru bărbaţi deschise pe aproape 40 de pieţe de la nivel internaţional. În paralel este şi country manager al Orka Holding în România, unde sunt deschise şapte magazine cu afaceri de 2,6 mil. euro în 2012.

    Orka Holding este o companie fondată în 1986 de doi oameni de afaceri din Turcia, specializată în producţia şi retailul de haine pentru bărbaţi sub trei branduri, respectiv Tween şi Damat care se adresează segmentului mediu plus şi D’S Damat pentru persoanele cu venituri medii. Un costum Damat-Tween costă circa 450 de euro, în timp ce unul D’S Damat costă 180 de euro.

    La vârsta de cinci ani, Teodora Burz a decretat că trebuie să câştige proprii bani, aşa că şi-a însuşit o mică parcelă din grădina casei părinţilor ei pentru a cultiva cu grijă şi simţ de răspundere vinete, roşii, ceapă şi ardei. „Atunci mi s-a dezvoltat cel mai bine simţul competiţiei şi al lucrului bine-făcut“, spunea Burz, pentru tirnaveni.ro. După „recoltă“, îşi ducea legumele la piaţa din Târnăveni, de una singură „Oamenii erau încântaţi să cumpere de la un copil, aşa că eram prima care-şi vindea marfa“, mai spune Burz, citată de aceeaşi sursă.

    Primul său contact cu compania din Turcia a avut loc acum 13 ani, când a decis să îi aducă în România în sistem de franciză. La momentul acela era managing partner în cadrul retailerului local Ziggo House. În 2006 s-a retras din afacere pentru a pleca în Italia, iar după plecarea ei turcii de la Orka Holding s-au retras şi ei pentru a reintra direct în 2010. În momentul acela Teodora Burz a preluat funcţia de country manager.

    Executivul a plecat din România în Italia în 2006, la cinci ani după ce pusese bazele Ziggo House, care la momentul acela ajunsese la şase magazine (cu cele aduse în franciză), îşi aminteşte ea. Pentru Einstein Progetti & Prodotti spa – care are în portofoliu branduri precum Absolut Joy şi Sexy Woman – a lucrat trei ani, ocupându-se de departamentul de marketing şi de relaţiile externe.

    În 2009 era prezentă la un târg de profil din Barcelona când i-a cunoscut pe oficialii de la Semir, un retailer chinez cu aproape 4.000 de magazine. Chinezii au căutat iniţial franciza unui brand italian şi se uitau la numele din portofoliul Einstein Progetti & Prodotti. În final au primit drepturile de producţie şi distribuţie ale unuia dintre ele, iar Teodora Burz a plecat în China pentru a pune bazele businessului. A rămas acolo un an, iar când s-a întors cei de la Damat au convins-o să vină înapoi în România.

  • Cine sunt cei mai puternici lideri europeni. Pe ce loc se află Klaus Iohannis

    Cine sunt cei mai puternici lideri europeni, cine are cea mai mare influenţă la întâlnirile de la Bruxelles? Publicaţia Politco are un răspuns şi a pregătit un grafic unde sunt aliniaţi toţi lideri europeni şi ambasadorii în funcţie de putere.

    În acest clasament, Iohannis este mai puternic decât doar de Emil Dimitriev, prim-ministrul al Macedonia şi Edi Rama prim-ministrul  Albaniei şi se află la egalitate cu Boyko Borisov (Bulgaria) şi Tihomir Oreskovic (Croaţia).

    “În acest grafic puteţi vedea puterea relativă combinată a liderului şi a ambasadorului unei ţări, iar poziţia acestuia este stabilită în funcţie de evenimentele posibile apropiate.”, scrie publicaţia

    Pintre lideri, Angela Merkel este fără egal, iar Franţa are cel mai influent amabasador, Pierre Sellal.
     

  • Lidl România are un nou director naţional de vânzări şi logistică

    Ionuţ Preda va prelua de la 1 mai atribuţiile funcţiei de director naţional de vânzări şi logistică în cadrul Lidl România, după o carieră de 11 ani în domeniul retailului internaţional. La Lidl a lucrat vreme de opt ani, iar cele mai recente funcţii în cadrul companiei au fost de director de vânzări şi, ulterior, de director al sediului regional de la Iernut. Din această poziţie a coordonat operaţiunile şi vânzările companiei germane pentru zona centrală şi de nord-vest a ţării. Cu experienţă acumulată atât în Germania, cât şi în România, executivul a urmat cursurile Facultăţii de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti. Pregătirea sa profesională a continuat apoi cu un program de masterat în Slovacia şi un MBA în Marea Britanie.

    Ionuţ Preda îl succedă în funcţia de director naţional de vânzări şi logistică pe Frank Wagner, care de la finalul anului trecut a preluat conducerea întregii companii. Din Consiliul de Conducere Lidl, prezidat de Frank Wagner, mai fac parte Sergiu Fală, în calitate de director naţional de servicii centrale şi expansiune, Antoniu Radu, director naţional administrativ şi Marco Giudici, director naţional de achiziţii şi marketing.

  • Lidl România are un nou director naţional de vânzări şi logistică

    Ionuţ Preda va prelua de la 1 mai atribuţiile funcţiei de director naţional de vânzări şi logistică în cadrul Lidl România, după o carieră de 11 ani în domeniul retailului internaţional. La Lidl a lucrat vreme de opt ani, iar cele mai recente funcţii în cadrul companiei au fost de director de vânzări şi, ulterior, de director al sediului regional de la Iernut. Din această poziţie a coordonat operaţiunile şi vânzările companiei germane pentru zona centrală şi de nord-vest a ţării. Cu experienţă acumulată atât în Germania, cât şi în România, executivul a urmat cursurile Facultăţii de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti. Pregătirea sa profesională a continuat apoi cu un program de masterat în Slovacia şi un MBA în Marea Britanie.

    Ionuţ Preda îl succedă în funcţia de director naţional de vânzări şi logistică pe Frank Wagner, care de la finalul anului trecut a preluat conducerea întregii companii. Din Consiliul de Conducere Lidl, prezidat de Frank Wagner, mai fac parte Sergiu Fală, în calitate de director naţional de servicii centrale şi expansiune, Antoniu Radu, director naţional administrativ şi Marco Giudici, director naţional de achiziţii şi marketing.

  • Cine este românca de 38 de ani care candidează la primarie in Italia

    Roxana Bugheanu, româncă de 38 de ani, este candidata la funcţia de primar din Marino, localitate din Castelli Romani, pe lista intitulată Convivenza Tricolore. Lista are deocamdată 21 de candidaţi, din 24 de locuri disponibile, dintre care 4 italieni şi restul români. Anunţul privind candidatura româncei a avut mare succes în mass-media italiană, cu atât mai mult cu cât candidata apare în ie şi cu o vizibilă cruce de aur la gât. O imagine care a cucerit presa italiană.

    Roxana Bugheanu, mediatoare ligvistico-culturală şi administratoare de firmă, este căsătorită cu un italian şi e mama a doi copii. De 16 ani lucrează şi trăieşte în Italia şi de peste zece este cetăţeană italiană.

    «Candidatura mea la funcţia de primar a fost primită de concetăţenii mei cu interes şi în acelaşi timp cu suspiciune. Marino, faţă de alte localităţi din Castelli Romani, este mai izolată şi are şi o mentalitate diferită. La Marino există rasism şi în privinţa celor care vin din altă localitate italiană… astfel suspiciunea în privinţa mea e normală». La Marino, explică candidata la funcţia de primar, comunitatea românească reprezintă 5% din populaţie.

    «Pe 1 decembrie 2015 erau 1.856 de români, dintre care 1.500 înscrişi pe listele electorale, dar în total sunt peste 2.000 la o populaţie de 40.000». Pe plan politic candidata şi lista sa doresc «să evite orice ideologie: vrem ca după arestarea ultimului primar din Marino, în localitatea noastră să fie puse persoanele în centrul politicii. Noi credem în latura pragmatică a politicii, dorim să refacem toate mediile lăsate în aceşti ani într-o degradare totală».

    Cititi mai multe pe wwwgazetaromaneasca.com

  • Cum s-a transformat un cadou trimis iubitei sale într-o afacere profitabilă

    Un cadou trimis de un bărbat prietenei sale a dus la crearea unei adevărate afaceri de către cei doi. Nick Karvounis, specialist în serigrafie, i-a oferit celei care între timp i-a devenit soţie, fotografa Bessma Khalaf, nişte bandane pe care imprimase diverse imagini.

    Acest cadou le-a dat celor doi ideea să înfiinţeze Light Dark Studio, o companie care vinde eşarfe mari imprimate prin tehnica serigrafiei. Imaginile folosite pentru imprimare sunt fie opere de artă, în special statui celebre, fie flori sau fotografii de detaliu ale unor fire de păr sau de diverse materiale, iar eşarfele sunt deja disponibile în magazine de articole vestimentare şi accesorii din San Francisco, oraşul în care cei doi locuiesc. 

    Cuplul a început să vândă pe site-ul propriu. Preţurile variază între 175 dolari/bucata până la 350 de dolari, în funcţie de mărimea

    Cele mai interesante galerii foto:

    30 de soluţii creative pentru a depozita bicicleta într-un apartament mic. Le puteţi face singuri – GALERIE FOTO

    Primul restaurant din lume cu camere pentru dormit: cum arată locul unde poţi lua o pauză în timpul serviciului – GALERIE FOTO

    Un apartament care are pereţii, mobila şi chiar colacul closetului acoperiţi cu aur este scos la vânzare – GALERIE FOTO

    Stewardesele în bikini au transformat-o în prima miliardară din Vietnam – GALERIE FOTO

    Cum arată cel mai mare vas de croazieră. Este mai lung decât Titanicul şi pleacă pentru prima dată din port, fără pasageri, dar cu un echipaj de 500 de oameni -GALERIE FOTO

    Doi tineri români au venit cu o idee unică: creează şi vând ceasuri de mână din lemn – GALERIE FOTO

    Motivul economic din spatele tatuajelor pe care le au membri cartelurilor de droguri – GALERIE FOTO

    Povestea hotelului deţinut de aceeaşi familie timp de peste 1300 de ani – GALERIE FOTO

    Palatul Primaverii, fosta resedinta a familiei Ceausescu, ar putea fi vandut cu 18-22 milioane euro – GALERIE FOTO

  • Cât câştigă un taximetrist in România după ce plăteşte combustibilul, compania şi taxele către stat

    Cei care sunt angajaţi ai unei firme trebuie să achite către companie o anumită sumă, fie la finalul unei zile de muncă, fie o dată la câteva zile. În funcţie de companie, această sumă cunoaşte poate varia între 70 şi 100 de lei.

    „Aproximativ 60% dintre taxiurile din oraş merg pe gaz, nu pe benzină, pentru că gazul este mai ieftin, e 2,29 lei. Eu am maşină pe gaz şi merg cam 150 de kilometri pe zi, ceea ce înseamnă că trebuie să plătesc aproximativ 50 de lei pe gaz zilnic“, a declarat un şofer de taxi celor de la 7est.ro.

    Unii taximetrişti susţin că lucrurile stau mult mai prost: “Am ajuns să stăm pe teren câte 14 ore pe zi şi să nu putem să ne acoperim cheltuielile. Bem peste un litru de cafea, mâncăm la portbagaj şi nu ne alegem cu nimic. Cu tariful ăsta şi cu maşinile de Ilfov care fac taximetrie în Capitală nu mai poţi face bani”, a declarat un şofer de 45 de ani, care practică această meserie de peste 20, celor de la Libertatea.

    Cu toate acestea, calculele arată în felul următor: în funcţie de numărul de curse, de distanţa parcursă şi de eventualele bacşişuri care se lasă, câştigurile pot varia. În medie, un taximetrist câştigă pe tură între 220 şi 300 de lei. Astfel, după ce plăteşte dările către companie, scade consumul de carburant şi cheltuielile personale, precum şi taxele către stat, un taximetrist obţine pe lună între 1.600 şi 2.200 de lei.

  • Cât câştigă un taximetrist in România după ce plăteşte combustibilul, compania şi taxele către stat

    Cei care sunt angajaţi ai unei firme trebuie să achite către companie o anumită sumă, fie la finalul unei zile de muncă, fie o dată la câteva zile. În funcţie de companie, această sumă cunoaşte poate varia între 70 şi 100 de lei.

    „Aproximativ 60% dintre taxiurile din oraş merg pe gaz, nu pe benzină, pentru că gazul este mai ieftin, e 2,29 lei. Eu am maşină pe gaz şi merg cam 150 de kilometri pe zi, ceea ce înseamnă că trebuie să plătesc aproximativ 50 de lei pe gaz zilnic“, a declarat un şofer de taxi celor de la 7est.ro.

    Unii taximetrişti susţin că lucrurile stau mult mai prost: “Am ajuns să stăm pe teren câte 14 ore pe zi şi să nu putem să ne acoperim cheltuielile. Bem peste un litru de cafea, mâncăm la portbagaj şi nu ne alegem cu nimic. Cu tariful ăsta şi cu maşinile de Ilfov care fac taximetrie în Capitală nu mai poţi face bani”, a declarat un şofer de 45 de ani, care practică această meserie de peste 20, celor de la Libertatea.

    Cu toate acestea, calculele arată în felul următor: în funcţie de numărul de curse, de distanţa parcursă şi de eventualele bacşişuri care se lasă, câştigurile pot varia. În medie, un taximetrist câştigă pe tură între 220 şi 300 de lei. Astfel, după ce plăteşte dările către companie, scade consumul de carburant şi cheltuielile personale, precum şi taxele către stat, un taximetrist obţine pe lună între 1.600 şi 2.200 de lei.