Tag: firme

  • Guvernul a decis ştergerea faptelor din cazierul fiscal la un termen stabilit funcţie de gravitate

    Modificările au fost aprobate marţi de Guvern. Conform legii, faptele săvârşite de către persoane fizice şi juridice, precum şi de către asociaţi, acţionari şi reprezentanţi legali ai persoanelor juridice, care sunt de natura infracţiunilor şi contravenţiilor incriminate de legile fiscale, financiare, vamale, sunt înscrise în cazierul fiscal al acestora şi radiate într-o perioadă de cinci ani, în mod nediferenţiat. Sistemul va fi însă modificat de Guvern, astfel încât termenul de radiere din cazierul fiscal să fie calculat în mod diferenţiat, în funcţie de gravitatea faptei săvârşite de către contribuabil, considerându-se că faptele contravenţionale prezintă riscuri şi consecinţe mai mici din punct de vedere al evaziunii fiscale decât infracţiunile, potrivit proiectului de ordonanţă de guvern.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Numeroase firme străine au cooperat cu regimul Kadhafi la reprimarea libienilor timp de 42 de ani

    Dosarele de supraveghere, la care publicaţia a avut acces luni, includ e-mail-uri datate până în februarie, când a izbucnit rebeliunea. Spionarea vieţii personale a libienilor a devenit o prioritate pentru regim, în contextul “primăverii arabe”. În unele birouri, publicaţia afirmă că a găsit ghiduri ştampilate de Amesys, o unitate a firmei franceze pentru tehnologii Bull SA, care a instalat centrul de monitorizare. La începutul anului, oficiali libieni au negociat cu Amesys şi alte companii, între care Narus, din cadrul Boeing, un fabricant de produse de înaltă tehnologie pentru monitorizarea traficului pe Internet, pentru a extinde capabilităţi de cenzurare pe Internet în cadrul operaţiunilor de monitorizare, potrivit unor persoane la curent cu negocierile. Libia căuta instrumente avansate pentru a controla serviciul de telefonie oferit de Skype, a cenzura înregistrări postate pe YouTube şi a le bloca libienilor posibilitatea de a-şi ascunde activităţile online utilizând servere “proxy”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul caută soluţii ca firmele să plătească întâi principalul unei datorii şi apoi penalităţi

    “Studiez şi vreau să găsesc toate modalităţile prin care să ajutăm firmele ca atunci când au de plătit la bugetul de stat, în primul rând să plătească principalul şi nu accesoriul. Ce înseamnă în termeni obişnuiţi: firmele au de plătit 10 lei, dacă nu îi plătesc la timp, au penalităţi de întârziere. Când mergi să achiţi la Fisc, Fiscul ia mai întâi penalităţile în ordinea istorică, îţi ia datoria cea mai veche şi penalităţile, iar principalul rămâne şi generează pierderi. Vreau ca omul să aibă posibilitatea să aleagă principalul, ca să poată curma sursa penalităţilor”, a spus Boc la postul tv B1.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum să faci bani din imobiliare chiar în timpul crizei

    A ajuns în România în 1997, când avea numai 14 ani, după ce a copilărit în Israel. După terminarea liceului, a absolvit Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport. Ilan Laufer avea în plan să plece în Canada alături de tatăl său pentru a deschide o clinică de fizioterapie, dar proiectul s-a anulat, aşa că a decis să se angajeze în domeniul imobiliar: “Din ce mai auzisem şi eu, imobiliarele mi s-au părut interesante”. A primit un post de agent la CB Richard Ellis şi aşa a început totul.

    Până la conturarea businessului Retail Group, pe care îl deţine astăzi, planurile s-au schimbat unul după celălalt. Unul dintre foştii săi colegi de la CBRE l-a întrebat dacă vrea să se prezinte la un interviu pentru funcţia de director de dezvoltare pentru un brand de haine din Cehia, Time Out. Din poziţia de reprezentant al Time Out, a început să cunoască retailul, după ce şi-a petrecut timpul călătorind prin ţară pentru a deschide noi magazine. Necunoscutele nu erau puţine – preţuri, zone, vaduri comerciale -, dar Laufer a înţeles în scurtă vreme că îmbinarea dintre dezvoltarea unui business şi domeniul imobiliar îl prindeau perfect. Ulterior, a primit o ofertă din partea lui Sergiu Stapler, CEO al Winmarkt la acea vreme, reţea de centre comerciale, parte a grupului italian de investiţii Immobiliare Grande Distribuzione (IGD), lider pe segmentul retail din Italia. Era de fapt o propunere de a deveni reprezentant din partea chiriaşului către dezvoltator. A refuzat, dar oferta i s-a întors după şase luni în condiţii mai avantajoase: i s-a propus să devină area sales manager, compania având atunci 17 spaţii comerciale. Mai exact, Laufer trebuia să caute şi găsească chiriaşi şi apoi să-i adapteze spaţiilor pe care dezvoltatorul le punea la dispoziţie. Locaţiile aflate în oraşe mai puţin dezvoltate i-au ridicat însă probleme. O jumătate de an i-a luat până să primească frâiele proiectului Grand Center Ploieşti. A fost un proiect de dimensiuni medii pornit de la zero pe care l-a închiriat după negocieri cu marii retaileri din piaţă, reuşind un grad de ocupare de 95% şi un buget mai mare decât cel estimat iniţial.

    Legăturile pe care şi le-a creat cu acei clienţi şi încetinirea ritmului de dezvoltare de la Winmarkt l-au determinat să continue pe cont propriu şi să aleagă calea antreprenoriatului. Ideea principală era să formeze un grup de chiriaşi pe care să-i reprezinte în faţa proprietarilor pentru a obţine condiţii mai avantajoase şi să stabilească totodată proiectele în care să se implice sau nu. “A fost prima oară când chiriaşii s-au întâlnit la aceeaşi masă. Până atunci nu se cunoşteau, n-aveau nicio legătură unul cu altul”, spune Laufer.

  • Patronii cer anularea penalităţilor pentru neplata datoriilor bugetare înregistrate de unele firme

    “Sunt 20.000-30.000 de firme care înainte de criză nu au avut datorii la bugetul de stat. Din cauza crizei acestea au acum datorii, penalităţile sunt imense, nu se mai pot dezvolta, unele au murit deja, iar altele sunt pe moarte. Dacă luăm în calcul pentru fiecare dintre aceste firme penalităţi pentru neplata datoriilor bugetare de 300-400 de milioane de lei vom vedea că în total este vorba de sute de miliarde de lei”, a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR). În opinia sa, în cazul în care se vor menţine aceste penalităţi jumătate dintre firmele cu datorii vor “muri” într-un an.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Firmele vor putea plăti anual impozitul pe profit dacă achită anticipat un sfert din cel anterior

    În prezent, această opţiune este posibilă doar în cazul instituţiilor bancare. În ceea ce priveşte sistemul de plată trimestrial, firmele vor determina profitul datorat luând în calcul veniturile şi cheltuielile, precum şi celelalte elemente de ajustare a bazei impozabile, înregistrate efectiv în fiecare trimestru.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Firmele vor plăti contribuţii sociale integral pentru salariaţii cu drept de autor şi carte de muncă

    “În cazul în care între plătitorul de venit şi persoana fizică există încheiat un contract individual de muncă, precum şi un contract/raport juridic pe baza căruia se desfăşoară o activitate independentă aceasta va fi reconsiderată de către autorităţile fiscale ca activitate dependentă”, se arată într-un proiect de ordonanţă pentru modificarea Codului Fiscal.

    Contactaţi de MEDIAFAX, reprezentanţii ANAF au precizat că reconsiderarea se va face şi în cazul în care contractul individual de muncă este încheiat cu o firmă, iar contractul pe baza căruia se desfăşoară activitatea independentă se derulează cu o altă companie din grup, dacă este vorba despre activităţi similare. “Dacă sunt aceleaşi activităţi, atunci acţiunea trebuie tratată unitar, indiferent dacă un contract este pe o firmă, iar celălalt pe alta”, a spus un oficial al ANAF. Proiectul de act normativ nu prezintă explicit o astfel de situaţie.

    Cititi ma multe pe www.mediafax.ro

  • Care sunt principalele probleme IT ale firmelor

    “Problemele la solutia de email apar la peste 36,8% din
    companiile analizate, urmate de cele legate de stabilitatea
    statiilor de lucru, laptopuri si calculatoare, respectiv la 26% din
    firmele incluse in studiu, in timp ce 24% din companii au probleme
    din cauza virusilor, 23% din cauza imprimantelor si 18% din firmele
    studiate au dificultati cauzate de reteaua IT”, se arata in studiu.
    La realizarea analizei au participat 340 de persoane cu putere de
    decizie in zona IT de la companii din Bucuresti, care au avut in
    anul 2009 o cifra de afaceri cuprinsa intre 1 si 10 milioane de
    euro. Din studiu reiese ca problemele tehnice semnalate de manageri
    afecteaza business-ul pe niveluri diferite.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Firmele senatorilor si deputatilor ruleaza 30 de milioane de euro pentru proiecte cu finantare UE

    In top conduce senatorul PSD Florin Constantinescu, firmei la
    care senatorul este actionar, ACK, aprobandu-i-se, in 2010, din
    fondul de mediu, un proiect de 16,3 milioane de euro, din care 4,7
    nerambursabili. “Este vorba de un parc eolian de 40 de megawati.
    Proiectul a fost depus in 2008, inainte ca eu sa devin senator.
    Lucrarea nu a inceput inca”, a declarat, pentru gandul, senatorul
    PSD.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Isarescu: Bancile trebuie sa acorde mai multa atentie creditarii firmelor si pregatirii profesionale

    Bancile trebuie sa acorde mai multa atentie creditarii firmelor,
    in conditiile in care finantarea consumului a ajuns deja la
    saturare, si sa dea o mai mare importanta pregatirii profesionale
    pe segmentul corporate, a declarat joi guvernatorul BNR, Mugur
    Isarescu. “Tara asta a avut bancheri care au stiut sa finanteze
    comertul, un business, o activitate bancara. Trebuie inceput de jos
    de la contabilitate, sa citesca omul un bilant, sa stie
    indicatorii, altfel discutam degeaba”, a afirmat seful bancii
    centrale. Isarescu a transmis bancherilor ca pregatirea
    profesionala a angajatilor din banci trebuie sa inceapa chiar de la
    citirea unui bilant de firma, competenta pe care multi dintre ei
    nici nu au fost nevoiti sa o foloseasca deoarece creditele au fost
    orientate in multe zone doar pentru consum.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro