Tag: extindere

  • Compania din România care le dă angajaţilor 6.000 de euro pentru o idee

    La prima ediţie, 60 de ingineri IT eMAG s-au întrecut, timp de 24 de ore, în dezvoltarea de aplicaţii pe o temă propusă de ei, de la proiecte pentru reţelele de socializare, pentru mobile şi web, până la aplicaţii de tip “casa inteligentă”.

    Proiectul câştigător este o aplicaţie dezvoltată ca o extensie de browser care permite utilizatorilor să gasească cea mai bună ofertă pentru un produs sau un serviciu în online, se arată într-un comunicat al eMAG.

    “Ne-am dorit, pentru prima ediţie a programului, o competiţie care să le stimuleze creativitatea şi dorinţa de a inova. Pe lângă premii, cu siguranţă vom şi dezvolta cele mai bune proiecte,” a declarat Iulian Stanciu, director general eMAG.

    Dacă prima ediţie a fost destinată doar inginerilor din cadrul eMAG, acum proiectul va fi deschis la nivel naţional pentru toţi cei care scriu aplicaţii. Jurizarea se va face după patru criterii: aplicabilitate şi potenţial de piaţă, inovaţie, impact şi adresabilitate precum şi popularitate.

    Prima ediţie eMAG Hackathon a avut loc în perioada 24-25 ianuarie 2014, însă din toamna acestui an proiectul va fi extins la nivel naţional.

    eMAG este cel mai mare magazin online din S-E Europei şi unul dintre creatorii pieţei de comerţ online din România. În 2012, eMAG vândut un produs la fiecare 10 secunde – de la laptopuri la electrocasnice, cărti, jucării sau produse cosmetice – şi a livrat 12 milioane de tone de colete în toată tara.

  • Cei mai mari jucători care închiriază flote de maşini aşteaptă o creştere de până la 20% în 2014

    ANUL 2013 A FOST PRIMUL DIN ULTIMII ŞASE CARE NU S-A MAI ÎNCHEIAT CU O CREŞTERE PUTERNICĂ A PIEŢEI DE LEASING OPERAŢIONAL, în condiţiile în care codul fiscal, dar şi timbrul de mediu au îngreunat businessul pe acest domeniu.

    „Piaţa serviciilor de management de flotă şi leasing operaţional a înregistrat o stagnare în cursul anului 2013 din cauza unui cumul de factori ce au contribuit la frânarea creşterii din ultimii cinci ani”, a spus Daniel Ivan, directorul general al Fleet Management Services (FMS), cea de-a şasea companie de leasing operaţional de pe piaţa locală ca mărime, care mai deţine şi funcţia de preşedinte al Asociaţiei de Leasing Operaţional (ASLO).

    El a subliniat că „pentru anul 2014 ne aşteptăm ca piaţa de leasing operaţional să crească uşor în inter-valul de 5-10%. În ceea ce priveşte evoluţia FMS, suntem încă optimişti şi ne-am bugetat o creştere de cel puţin 20%, bazându-ne pe portofoliul de clienţi actuali, precum şi pe semnalele pe care le avem de la alţi clienţi potenţiali„.

    COMPANIILE DE LEASING OPERAŢIONAL ÎNCHIRIAZĂ FLOTE CĂTRE PERSOANE JURIDICE, DE LA ZECI PÂNĂ LA SUTE SAU MII DE AUTOMOBILE. Acestea pot oferi servicii de administrare flote, în condiţiile în care maşinile sunt în proprietatea firmei respective. Principala problemă a companiilor de leasing operaţional de anul trecut a fost determinată de modificarea taxei de poluare, aplicabilă şi pentru maşini pentru care nu s-a achitat anterior, cu toate că autoturismele în cauză fuseseră scutite.

    „Practic, flotele companiilor având o vechime de trei-cinci ani, deşi relativ noi, au ajuns să fie puternic penalizate la revânzare comparativ cu importurile de maşini second-hand având vechimi de 8-10 ani şi care plătesc taxe de mediu mai mici. Astfel, multe companii au decis să prelungească utilizarea vehiculelor proprii în aşteptarea unei modificări previzibile a mecanismului de aplicare a taxei de mediu„, a spus Daniel Ivan.

    DE ASEMENEA, ANUL 2013 A FOST CARACTERIZAT DE O VOLATILITATE RIDICATĂ LA NIVELUL UNOR COMPANII MARI, afectate de proceduri de insolvenţă, restructurări sau reduceri de costuri. Companii din sectorul energetic, în special energie verde, construcţii de infrastructură, unele segmente ale comerţului cu amănuntul sau distribuţiei de bunuri de larg consum, companii care au fost un important motor al pieţei de leasing operaţional în anii precedenţi, fie au redus puternic nivelul de investiţii, fie l-au stopat în totalitate.

    „În ciuda acestor condiţii dificile, FMS a înregistrat o creştere a cifrei de afaceri de 13% în 2013 comparativ cu anul anterior. Veniturile din leasing operaţional au crescut cu 22%, în timp ce veniturile generate de externalizarea managementului de flote şi monitorizare a GPS a crescut cu 6%„, a subliniat Ivan. Potrivit oficialului companiei, creşterea volumului de afaceri în 2013 este rezultatul câştigării de noi contracte, cu clienţi din domenii diverse, de la producţia de componente auto, distribuţie, servicii de curierat la industrie siderurgică şi construcţii navale, civile şi de infrastructură, retail sau servicii financiar-bancare.

  • Un cetăţean australian a cumpărat apartamentul construit la cea mai mare înălţime din Bucureşti

    Apartamentul de tip penthouse se află la etajul 25 al celui de-al treilea turn din complex şi are o suprafaţă utilă de 186 mp şi o terasă exterioară de 205 mp. Apartamentul are o înaltime interioară de 6 metri, care va permite cumpărătorului crearea unui etaj interior şi extinderea spatiului locuibil până la 372 mp.  

    “Datorită caracteristicilor sale – înaltimea, panorama şi executia tehnică – proiectul Asmita Gardens este inegalabil în România. Structura sa de tip ‘tub în tub’ similară cu cea folosită la construcţile din zone cu activitate seismică intensă ca Japonia sau Noua Zeelanda, priveliştea pe 360 grade, faptul că în vecinatatea sa se află Parcul Natural Văcăreşti, dar şi posibilitatea de a vedea chiar şi munţii atunci când e senin – toate au fost ingredientele care l-au convins pe Mark Hoddinott să achiziţioneze penthouse-ul”, a declarat Remus Borza, partener in cadrul Euro Insol.

    Apartamentul a fost achizitionat fără finisaje la o valoare de 372.000 Euro, cumpărătorul urmând să facă mai multe schimbări în privinţa structurii interioare (compartimentare, reorganizarea tubulaturii, etc), pentru a obţine spaţiul dorit. Noul proprietar a angajat-o pe Alina Vasile, un specialist in design interior de la compania EV Design pentru a dezvolta un concept modern de arhitectură şi design pentru acest apartament.

    “În octombrie anul trecut, când am venit prima data la Asmita, voiam să achizitionez un studio. Am fost impresionat de amplasament şi, din curiozitate, am vazut şi penthouse-ul de la etajul 25. Am fost cucerit de priveliştea care îţi taie respireţia şi mai ales de lipsa finisajelor, fiind interesat de crearea unui spaţiu pe care să-mi pun amprenta. Am aflat mai târziu că e cel mai înalt apartament din România, de aceea simt că am o datorie faţă de români. Vreau să creez aici un spaţiu cu care să ne mândrim cu totii”, a declarat Mark Hoddinott, proprietarul apartamentului.

    Inaugurat în iunie 2012 în urma unei investiţii de 120 de milioane de euro, complexul rezidential Asmita Gardens este cel mai scump proiect imobiliar dezvoltat in Romania. Asmita Gardens este administrată în prezent de Euro Insol, firma specializată în reorganizare judiciară.

  • Producătorul spaniol de piese auto Antolin construieşte o fabrică la Sibiu

     Grupo Antolin-CML, divizia de corpuri de iluminat a companiei spaniole, anticipează că noua unitate va fi operaţională până la sfârşitul acestui an, potrivit publicaţiei de specialitate European Plastics News.

    Construcţia fabricii a început deja în aceeaşi zonă industrială unde este amplasată unitatea existentă, în apropierea aeroportului Sibiu.

    În cursul anului, Antolin vrea să mute liniile de producţie de la fabrica existentă, aflată într-un spaţiu închiriat, către noua unitate, majorând totodată capacitatea.

    Fabrica Antolin de la Sibiu are în prezent 357 de angajaţi şi deserveşte mai mulţi producători auto.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Carrefour a început extinderea reţelei în acest an cu două magazine de proximitate

     Retailerul a ajuns astfel la o reţea de 58 de magazine de proximitate, dintre care 10 unităţi în Braşov şi 48 în Bucureşti şi Ilfov.

    Şi în 2013, Carrefour a mizat pe extinderea reţelei Express, deschizând 38 de unităţi noi. Compania a mai deschis anul trecut un hipermarket, 13 supermarketuri Market şi un magazin online.

    Express RostCom Zizinului, din Braşov, are o suprafaţă de 205 metri pătraţi şi însumează aproximativ 3.500 de produse, iar Express Salviamax, din Bucureşti, se întinde pe 110 metri pătraţi şi comercializează aproximativ 2.000 de produse.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce se va întâmpla cu televiziunea în viitor

    Există şase tendinţe care vor influenţa viitorul televiziunii, după cum reiese din studiul EY Future of Television – Media & Entertainment realizat de compania de servicii profesionale Ernst&Young.

    Cele şase tendinţe identificate de studiu care vor determina viitorul televiziunii sunt:

    1. Structurile narative (storytelling-ul) vor evolua pentru a valorifica mai bine mediul reprezentat de platformele multiple. Ecranul utilizat cel mai des nu va mai fi cel definit de dimensiune, ci va fi acel ecran care va fi capabil să capteze atenţia. Ecranele multiple care funcţionează perfect împreună vor permite dezvoltarea de noi structuri narative care să ofere producătorilor de conţinut mai multe oportunităţi de a inova împreună cu audienţa. Metadatele care permit sincronizarea între ecrane vor deveni facilitatoare cheie.

    2. Ecranele omniprezente vor solicita o mobilitate mai mare a conţinutului. Pe măsură ce apar tot mai multe ecrane în tot mai multe locuri – de la spaţiile de acasă, până la vehicule sau spaţiile publice – vom asista la o creştere a cererii pentru conţinut care să poată urma telespectatorul oriunde merge acesta. Agenţiile de publicitate vor avea la dispoziţie mai multe ecrane şi un potenţial mai mare de a genera impresii în această nouă paradigmă, multi-ecran.

    3. Dinamica socială şi experienţele sociale colective vor determina o creştere a vizualizărilor asociate evenimentelor. Chiar dacă vizualizarea devine din ce în ce mai fragmentară, consumatorii vor dori, pe mai departe, să facă parte din experienţele sociale colective asociate anumitor evenimente, cum ar fi Cupa Mondială sau Premiile Oscar. În cazul în care creatorii de conţinut vor reuşi să construiască o experienţă socială puternică în jurul unui program, telespectatorii vor dori să fie incluşi în această experienţă şi se vor întoarce în faţa ecranului.

    4. Inovaţia în materie de descoperiri de noi programe şi de noi tipuri de telecomenzi va duce la definirea unor tehnici care să optimizeze căutarea de programe relevante. În pofida evoluţiei televizoarelor, experienţa consumatorului cu telecomanda şi căutarea pe canalele disponibile nu s-a schimbat prea mult în ultimele câteva decenii. Telespectatorii continuă să fie adesea frustraţi atunci când încearcă să găsească la TV ceva ce îi interesează. Cu ajutorul tabletelor şi a altor dispozitive, căutarea şi descoperirea de programe vor fi mult mai intuitive şi mai adaptate la preferinţele fiecărui individ. Furnizorii de conţinut vor fi nevoiţi, în cele din urmă, să-şi optimizeze conţinutul pentru căutare, la fel ca în cazul motoarelor de căutare, pentru a permite conţinutului relevant şi atrăgător să ajungă să fie văzut de telespectator.

    5. Vizionarea într-o singură sesiune a mai multor episoade dintr-un serial sau alt tip de conţinut va atrage după sine inovaţii în zona de măsurare şi personalizare. Odată cu creşterea numărului de platforme de conţinut video la cerere, a crescut şi accesul consumatorilor la conţinut, precum şi frecvenţa fenomenului de bingeing (vizionarea, timp de mai multe ore, de conţinut într-o singură sesiune). Companiile de media şi divertisment vor fi nevoite să dezvolte metode prin care să măsoare şi să înţeleagă mai bine acest tipar unic de vizionare, astfel încât modul în care împachetează conţinutul pe care-l propun să satisfacă mai bine nevoile telespectatorilor, să creeze fani dedicaţi pe toată durata de viaţă a produsului şi să creeze mai multe oportunităţi pentru publicitari.

    6. Cererile tot mai exigente de conţinut unic venind din partea noilor jucători intraţi în segment vor influenţa inovarea dincolo de sistemul studioului tradiţional. Deoarece realizarea de programe este acum asigurată de un număr mai mare de producători, va exista o mai mare libertate de creaţie şi se vor putea asuma mai multe riscuri. În mod similar, posibilitatea telespectatorilor de a vedea la cerere episoadele pilot şi de a le vota pe cele care le plac cel mai mult va atrage după sine o redistribuire a controlului asupra produsului între telespectatori şi cel care le produce, ceea ce va permite dezvoltarea de conţinut şi în afara formatului tradiţional din televiziunile standard. De asemenea, producătorii de conţinut vor putea aloca mai mult timp dezvoltării personajelor şi liniei narative, deoarece nevoia de a rezuma episoadele anterioare va fi eliminată, datorită posibilităţii audienţei de a le viziona şi re-viziona la cerere, oricând doresc.

    Companiile de media şi divertisment vor trebui să dezvolte o relaţie mult mai apropiată cu telespectatorii pentru a crea o interacţiune mai puternică atât prin experienţa de vizionare a conţinutului cât şi prin publicitate.

    ”Nu este vorba doar despre a facilita vizualizarea de conţinut pe mai multe tipuri de platforme”, spune Elena Badea, Director de Marketing, EY România. „Este vorba, mai degrabă, despre a crea experienţe printr-un conţinut puternic personalizat, deoarece relaţia dintre conţinut şi telespectator va fi din ce în ce mai complexă şi are potenţialul de a deveni tot mai profitabilă”.

    Se evidenţiază, de asemenea, necesitatea măsurării mai detaliate de către companiile de media şi divertisment a comportamentului de vizionare, pentru a putea crea experienţe mai interactive, mai multă mobilitate şi o mai bună adaptare a conţinutului la nevoile şi interesele specifice ale telespectatorilor.

    Rezultatele sondajului EY se bazează pe analiza a mii de ore de interviuri realizate cu executivi şi lideri din companii de media şi divertisment din întreaga lume.

     

  • Cap compas peste hotare: câte companii vor să se extindă în străinătate

    “Observăm că din ce în ce mai multe companii încep să evalueze oportunităţi de dezvoltare în afara graniţelor. Considerăm că acest fapt oferă o imagine pozitivă asupra României şi asupra celor cinci industrii în care se observă un interes crescut pentru expansiune: industria manufacturieră (31%), cea tehnologică (21%), cea a produselor de larg consum (19%), cea energetică şi chimică (7%)”, a declarat Vlad Ponta, directorul departamentului Companii Mici şi Mijlocii la Citibank România.

    Cele mai populare zone pentru expansiune sunt Orientul Apropiat, Europa şi Statele Unite. Studiul Citi a fost efectuat pe 1.416 respondenţi, din care 83% sunt specialişti de top din domeniul financiar, în timp ce 61% ocupă poziţii de CEO, CFO sau Managing Partner în cadrul companiilor din România, Cehia, Polonia, Ungaria, Rusia, Turcia, Bahrain, Iordania şi Emiratele Arabe Unite. La nivel regional, 58% dintre companiile mijlocii care fac obiectul studiului au în plan să îşi extindă operaţiunile pe plan internaţional în următorul an, în timp ce peste o treime dintre firmele mici au acelaşi obiectiv, potrivit raportului.

    Patru dintre cele mai comune provocări cu care se confruntă firmele mijlocii din regiune sunt creşterea vânzărilor sau gestionarea scăderii volumelor de vânzări, expasiunea internaţională, schimbările din mediul economic şi managementul capitalului de lucru. La nivelul diferitelor ţări, impredictibilitatea din mediul economic este principala îngrijorare pentru 23% dintre firmele din România, Turcia şi Iordania, 21% dintre firmele din Cehia, Polonia şi Emiratele Arabe Unite şi 26% din cele din Rusia sunt de părere că expansiunea internaţională este cea mai importantă provocare, 22% dintre companiile din Turcia şi Emiratele Arabe Unite resimt presiunea cauzată de nevoia de a creşte vânzările şi 21% dintre companiile ruseşti se confruntă cu dificultăţi în managementul capitalului de lucru.

  • Raiffeisen Bank modifică ora până la care se pot deconta plăţile

    Astfel, plăţile de mică valoare în lei se pot deconta până la ora 15.00 faţă de 14.30, iar pentru plăţile de mare valoare, intervalul se extinde până la 15.30 faţă de 15.00. La plăţile în valută, termenele-limită de procesare au fost armonizate pentru gestionare simplificată, fiind prelungite cu o oră. De asemenea, reprocesarea plăţilor în valuta, respinse din lipsă de fonduri, va fi extinsă cu o oră.

    Transferurile între conturi deschise la Raiffeisen Bank, ordonate prin sistemul Raiffeisen Online, au ora-limită 23.50 şi se procesează în acelasi regim şi în zilele de sâmbătă şi duminică sau în zilele de sărbători legale.

    “O direcţie strategică a Raiffeisen Bank este incurajarea tranzacţiilor efectuate prin sistemele electronice. Extinderea orei-limită de procesare facilitează plăţile rapide şi sigure, element esenţial al oricărei afaceri. Practic, beneficiile se aplică pe întregul lanţ comercial, accelerând decontarile şi îmbunătăţind fluxul de lichidităţi”, a declarat Florentina Stilu, director Cash Management.

    Peste 75.000 de companii utilizează sistemele electronice de plăţi puse la dispoziţie de Raiffeisen Bank, iar volumele lunare tranzacţionate depăşesc 4 miliarde de euro, conform datelor băncii.

    Raiffeisen Bank are în prezent aproximativ 2 milioane de clienţi persoane fizice, 100.000 IMM-uri şi 7.500 de companii. Banca are 526 de unităţi în toată ţara, o reţea de peste 1.100 de ATM-uri şi aproximativ 11.000 de EPOS-uri.

  • Raiffeisen Bank modifică ora până la care se pot deconta plăţile

    Astfel, plăţile de mică valoare în lei se pot deconta până la ora 15.00 faţă de 14.30, iar pentru plăţile de mare valoare, intervalul se extinde până la 15.30 faţă de 15.00. La plăţile în valută, termenele-limită de procesare au fost armonizate pentru gestionare simplificată, fiind prelungite cu o oră. De asemenea, reprocesarea plăţilor în valuta, respinse din lipsă de fonduri, va fi extinsă cu o oră.

    Transferurile între conturi deschise la Raiffeisen Bank, ordonate prin sistemul Raiffeisen Online, au ora-limită 23.50 şi se procesează în acelasi regim şi în zilele de sâmbătă şi duminică sau în zilele de sărbători legale.

    “O direcţie strategică a Raiffeisen Bank este incurajarea tranzacţiilor efectuate prin sistemele electronice. Extinderea orei-limită de procesare facilitează plăţile rapide şi sigure, element esenţial al oricărei afaceri. Practic, beneficiile se aplică pe întregul lanţ comercial, accelerând decontarile şi îmbunătăţind fluxul de lichidităţi”, a declarat Florentina Stilu, director Cash Management.

    Peste 75.000 de companii utilizează sistemele electronice de plăţi puse la dispoziţie de Raiffeisen Bank, iar volumele lunare tranzacţionate depăşesc 4 miliarde de euro, conform datelor băncii.

    Raiffeisen Bank are în prezent aproximativ 2 milioane de clienţi persoane fizice, 100.000 IMM-uri şi 7.500 de companii. Banca are 526 de unităţi în toată ţara, o reţea de peste 1.100 de ATM-uri şi aproximativ 11.000 de EPOS-uri.

  • Metro ar putea lista la bursă divizia Cash & Carry din Rusia, pentru a finanţa extinderea

     Metro ia în calcul flotarea unei participaţii minoritare la divizia din Rusia pe bursă prin ofertă publică iniţială, urmând să păstreze pachetul majoritar, conform unui comunicat publicat miercuri de grupul german, potrivit Bloomberg.

    Compania a subliniat că nu a luat încă o decizie.

    “Intenţionăm să accesăm în continuare potenţialul încă solid de creştere al pieţei ruse, de pe poziţia deja solidă a subsidiarei noastre de acolo. Astfel, analizăm opţiuni suplimentare de finanţare pentru o accelerare a extinderii”, se arată în comunicat.

    Acţiunile Metro au urcat miercuri cu până la 7,5% pe bursa de la Frankfurt.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro


    Dusan Wilms  DIRECTOR GENERAL AL METRO CASH & CARRY ROMÂNIA.