Tag: cheltuieli

  • Cheltuim anual 70 de milioane de euro pe operaţii estetice. Sânii sunt obsesia numărul unu

    200 de chirurgi plastici împart în România o piaţă de 70 de milioane de euro, făcând ca această specialitate medicală să fie considerată una dintre cele mai profitabile de pe piaţă. Fiecare chirurg estetician generează anual venituri de circa 350.000 de euro, pacienţii lor plătind în medie 3.000 de euro pentru o intervenţie. Numărul specialiştilor în chirurgie estetică pare foarte mic raportat la numărul total de medici din România (sub 40.000). Explicaţia stă în faptul că absolvenţii de medicină duc o luptă acerbă pe puţinele locuri disponibile pentru specialităţile chirurgicale, chirurgia plastică fiind printre primele opţiuni ale rezidenţilor. Accesul extrem de dificil la chirurgia plastică şi microchirugia reconstructivă face ca numărul medicilor care profesează să nu depăşească pragul de 200, dintre care jumătate fac parte din Asociaţia Chirurgilor Plastici din România. Dată fiind nevoia din piaţă, majoritatea lucrează atât la stat, cât şi în privat.

    96.206 intervenţii au avut loc în 2011 în clinicile de profil din România, capitala deţinând supremaţia în ceea ce priveşte numărul de medici şi de clinici de specialitate. Femeile sunt majoritare în cabinetele de chirurgie estetică, însă în ultimii doi ani ponderea bărbaţilor care apelează la astfel de servicii a crescut şi a ajuns la 10-20%. Bărbaţii apelează pentru intervenţii precum corectarea ridurilor, hiperhidroză, dar şi la servicii chirurgicale – abdominoplastie, liposucţie şi rinoplastie.

    Statisticile la nivel global arată că liposucţia şi mărirea sânilor se află pe primele două locuri în topul celor mai populare proceduri estetice chirurgicale, numărul acestora în 2011 fiind de 1,26 de milioane şi respectiv 1,2 milioane. Acestea sunt urmate de blefaroplastie sau corecţia pleoapelor inferioare sau superioare, cu peste 703.000 de proceduri, abdominoplastia, cu peste 553.000 de proceduri, şi rinoplastia, cu peste 500.000. În România preferinţele diferă, în topul preferinţelor aflându-se bustul şi abia apoi înlăturarea ţesutului adipos de pe corp, 10.000 de femei apelând anual la augmentare sau lifting mamar. Cele mai frecvente intervenţii chirurgicale au fost cele pentru mărirea sânilor (peste 8.000), liposucţia (peste 7.000), blefaroplastia (peste 5.000), rinoplastia şi liftingul mamar (circa 3.000), mărirea feselor şi remodelarea vaginală (circa 700).

    „Există un fetiş al societăţii româneşti pentru bust, iar corpul este perceput ca fiind mai plăcut dacă are o imagine sexualizată„, spune psihologul Violeta Rotărescu, care observă că o mare parte a femeilor consideră că succesul porneşte de la felul cum arăţi. Un studiu publicat anul trecut în revista Psychology Today de către Dario Maestripieri, un profesor de ştiinţe socio-umane de la Universitatea din Chicago, analiza efectele frumuseţii asupra succesului. Cercetătorii au studiat conceptul frumuseţii şi influenţa lui asupra carierei în repetate rânduri şi au descoperit că oamenii frumoşi tind să producă mai mulţi bani pentru companiile unde lucrează şi, de aceea, sunt priviţi ca angajaţi mai productivi şi mai muncitori: „O persoană care lucrează în vânzări directe va avea cu atât mai mulţi clienţi cu cât este mai atrăgătoare. Clienţii vor fi mai înclinaţi să cumpere dacă vor crede că au o şansă la o relaţie fizică cu vânzătorul„. Dario Maestripieri numeşte acest principiu „plăcerea de a lucra cu oameni frumoşi”.

    Salariul persoanelor care nu ies în evidenţă prin atuuri fizice este cu până la 15% mai mic decât cel al angajaţilor consideraţi frumoşi, susţine Daniel Hammermesh, profesor de economie la Universitatea Texas, din Austin, şi autorul cărţii „Frumuseţea aduce bani: De ce persoanele atrăgătoare au succes mai mare„, iar efectele vizează şi bărbaţii. Femeile neatrăgătoare îşi găsesc cu o mai mare dificultate un loc de muncă şi se căsătoresc cu bărbaţi cu o potenţă financiară redusă. Invers, bărbaţii atrăgători nu se asociază neapărat cu femei cu putere materială. Apoi, oamenii care arată bine îşi aleg meserii în care frumuseţea fizică poate fi un atu, indicând astfel că angajatorii tind să discrimineze personalul în funcţie de trăsăturile fizice.

    Faptul că discriminarea există este atestat de o cercetare efectuată de profesorul Robert Quinn din care reiese că, în cazul interviurilor de angajare, oamenii evaluaţi ca arătând foarte bine obţin cel mai adesea jobul, cu un impact mai puternic în cazul bărbaţilor. Femeile, în schimb, tind să obţină plusuri nu doar la interviu, ci şi după, cercetările demonstrând că obţin mai rapid creşteri salariale în comparaţie cu celelalte colege de serviciu. Hammermesh mai arată că oamenii frumoşi lucrează mai puţin decât restul colegilor, dat fiind că eficienţa lor este asociată şi cu aspectul şi felul cum relaţionează. Avantajele fizice pot fi exploatate de cei care le deţin, dat fiind că percepţia specialiştilor în resurse umane este aceea că aproximativ 60% dintre intervievaţi sunt consideraţi ca fiind normali. Studiul susţine însă că nu doar sex-appeal-ul este ingredientul-cheie în succesul persoanelor atrăgătoare, ci şi anumite trăsături conexe care vin la pachet cu un aspect plăcut: încredere de sine şi o personalitate mai plăcută.

  • STUDIU: Factorii care influenţează coşul de cumpărături. În ce condiţii creşte suma cheltuită în mall şi cum putem lăsa mai puţini bani în magazine

     Timpul petrecut într-un centru comercial, numărul de magazine vizitate, vârsta şi frecvenţa sunt cei mai importanţi factori care influenţează coşul de cumpărături al vizitatorului de mall, conform rezultatelor Retail Metrics, produs dezvoltat de DTZ Echinox.

    Folosind metode cantitative complexe, DTZ a urmărit determinarea factorilor care influenţează coşul de cumpărături al unui vizitator într-un centru comercial. S-au luat în considerare 25 de factori precum vârsta, sexul, veniturile, educaţia, timpul petrecut în mall, frecvenţa vizitelor, etc., iar în final au fost validaţi patru: numărul de magazine vizitate, frecvenţa de vizitare, timpul petrecut în centru şi vârsta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mai mult de jumătate din europeni cred că a-şi cumpăra un cadou este un drept fundamental

    Studiul a mai arătat că dorinţa de a ne oferi nouă înşine mici bucurii, o depăşeşte pe aceea de a face cadouri celorlalţi. În timp ce două din cinci persoane intervievate (40%) au spus că mai degrabă ar cumpăra mici atenţii pentru alţii decât pentru ei, europenii cheltuiesc în medie cu cinci euro mai puţin atunci când cumpără un cadou pentru prieteni sau pentru familie. O persoană din 10 (10%) a spus că principalul motiv pentru care cumpără o atenţie pentru altcineva este probabilitatea că o vor împărţi – prin urmare, vor avea şi ei un beneficiu, cum este în cazul cumpărării unei cutii de bomboane sau a unei sticle de vin.

    Germanii se situează pe primul loc în ceea ce priveşte sumele cheltuite, cu o medie de 72 de euro, ceea ce poate fi un indicator al condiţiilor economice mai bune. Respondenţii din Marea Britanie cheltuiesc cel mai puţin pentru sine, cu o medie de 32 de euro. Cumpărătorii din Marea Britanie au cel mai puternic sentiment de vinovăţie din cauza banilor cheltuiţi pentru ei, un sfert dintre respondenţi (25%) declarând că se simt vinovaţi atunci când îşi cumpără ceva – ceea ce îi face pe britanici europenii cu cel mai mai mare sentiment de vinovăţie generat de cheltuielile efectuate.

    “Studiul MasterCard Treat Index a arătat faptul că oamenii îşi acordă mici bucurii în încercarea de a-şi ridica moralul, fie că acest lucru vine pe fondul climatului economic sau chiar al schimbărilor de anotimp. Europenii sunt de părere că micile atenţii pentru sine sunt importante”, spune Jennifer Palmer, Head of European Consumer Credit & Charge la MasterCard. “Studiul a evidenţiat faptul că aceste cadouri sunt fundamentale pentru buna dispoziţie a fiecăruia dintre noi. Astfel, peste o treime (36%) dintre cei chestionaţi consideră că principalul motiv pentru care îşi cumpără ceva este acela de a se înveseli. Weekend-ul (26%) şi sărbătorile (24%) sunt următoarele motive întâlnite cel mai des. Micile atenţii pentru ceilalţi sunt cumpărate cu scopul principal de a-i înveseli pe cei dragi (58%).”

    În toate ţările participante la studiu, micile momente de răsfăţ precum cina în oraş sau comandarea de mâncare pentru acasă, bomboanele, dulciurile şi prăjiturile sunt cumparate cu o anumită frecvenţă, ceea ce indică faptul că acele cadouri de valoare mai mică ne influenţează cel mai mult în bine starea de spirit. Produse precum brânza sau cafeaua sunt considerate necesităţi şi nu produse de răsfăţ, în special în Italia şi în Franţa, în timp ce cumpărăturile de o valoare mai mare, precum bijuteriile sau vacanţele au fost încadrate în categoria „cumpărături de lux”. De regulă, femeile cheltuiesc în special pe haine, genţi şi pantofi, în timp ce bărbaţii dau bani pe ieşiri în oraş, alcool, CD-uri, DVD-uri şi jocuri video. 

    “Rezultatele arată moduri diferite de a face cheltuieli, în funcţie de ţară. Acest lucru are la bază raţiuni economice şi culturale. Spre exemplu, sunt naţiuni cunoscute pentu o atitudine de tipul “păstrează-ţi calmul şi continuă” sau care sunt ceva mai rezervate, cum este cazul Marii Britanii. Aici, cheltuielile sunt mult mai mici decât în ţări ca Germania, unde oamenii nu sunt atât de serios afectaţi de recesiune. Oricum, din aceste studii reiese clar faptul că, indiferent de cultură, economie sau concepţia fiecărei naţiuni despre „răsfăţ”, importanţa sentimentului că îţi acorzi o bucurie, indiferent că este vorba despre anumite activităţi, zile libere sau a-ţi cumpăra ceva nou, în special în condiţiile economice actuale, nu poate fi subestimată.” comentează pe marginea studiului psihologul Linda Papadopoulos. Ea adaugă că generaţia tânără este cea care cheltuieşte cel mai mult. „Unul din cinci tineri (20%) a recunoscut faptul că şi-a făcut chiar mai multe cadouri de când a început criza financiară. De asemenea, cumpărătorii tineri cheltuiesc cel mai mult pe produse mai scumpe, de lux, aproape o treime (29,7%) alocând mai mulţi bani pe vacanţe, ieşiri în oraş, haine şi accesorii, de când a început recesiunea. Prin comparaţie, respondenţii cu vârste de peste peste 55 de ani care au luat parte la studiu, declară că încă îşi mai acordă momente de răsfăţ, dar 38% spun că este vorba de bucurii mai mici, precum cafeaua şi brânza, pe care le consideră necesităţi.”

     

     

     

  • EXCLUSIV: Veniturile consolidate vor însuma tot 32,9%, dar dintr-un PIB mai mare. Cursul luat în calcul – 4,45 lei/euro

     Pentru acest an, Produsul Intern Brut a fost estimat la 625,6 miliarde lei, proiecţa bugetară pentru anul viitor bazându-se pe un PIB de 658,6 miliarde lei, conform unui document obţinut de MEDIAFAX.

    Veniturile bugetului consolidat sunt anticipate la 216,8 miliarde de lei (32,9% din PIB). Guvernul a estimat un total de încasări din economie de 201,9 miliarde lei la bugetul de stat (30,7% din PIB) şi o absorbţie de fonduri europene uşor mai mare decât cea din strategia fiscal-bugetară, respectiv de 14,8 miliarde lei fonduri nerambursabile (2,23% din PIB) faţă de 14,4 miliarde lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Reduceri de până la 40% la Târgul de Turism. Expozanţii vor avea cheltuieli de 1,5 mil. euro

     La târg vor participa 55 de agenţii de turism din România, hoteluri şi firme din mai multe ţări, printre care Bulgaria, Germania, Egipt, India, Iordania, Israel, Italia, Turcia sau Ungaria.

    Vor fi puse în vânzare atât pachete turistice pentru Revelion în ţară şi străinătate cât şi oferte pentru vara anului pe viitor, cu reduceri de până la 40%.

    “Cele mai căutate pachete pentru Revelion sunt în Valea Prahovei, Bucovina şi Mărginimea Sibiului”, a declarat vicepreşedintele ANAT, Corina Martin.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • EXCLUSIV: Proiectul de buget pe 2014 – Companiile de stat îngheaţă din nou angajările, dar pot majora salarii

     Prevederile au fost incluse în proiectul de buget obţinut de MEDIAFAX.

    “Operatorii economici care au înregistrat profit în anul precedent pot majora cheltuielile de natură salarială realizate în anul precedent, cu încadrarea în nivelul aprobat prin bugetele de venituri şi cheltuieli, cel mult cu indicele mediu de creştere al preţurilor prognozat pentru anul 2014.

    Operatorii economici care nu au înregistrat profit în anul precedent sau care primesc subvenţii sau transferuri de la bugetul de stat şi bugetul local pentru activitatea de exploatare pot majora cheltuielile de natură salarială realizate în anul precedent, cu încadrarea în nivelul aprobat prin bugetele de venituri şi cheltuieli, în limita procentului mediu de creştere a salariilor aplicabil pentru personalul din sectorul bugetar, dar nu mai mult decât indicele mediu de creştere al preţurilor prognozat pentru anul 2014″, se arată în document.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • EXCLUSIV: Proiectul bugetului pe 2014 – venituri de 201,9 miliarde lei şi cheltuieli de 216,4 miliarde lei. Care este câştigul salarial prevăzut

     Defalcat, bugetul de stat se bazează pe venituri de 100,8 miliarde lei, iar cheltuielile se vor ridica la 119,1 miliarde lei, din care 47,7 miliarde lei reprezintă cheltuieli de personal.

    Bugetul asigurărilor sociale de stat a fost construit pe venituri de 51,8 miliarde de lei şi cheltuieli de 52 miliarde de lei..

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Constantin precizează că raportul Curţii de Conturi a UE se referă la cheltuielile efectuate în 2009

    “În raport se face referire la cheltuielile plătite pentru anul 2012, dar care vizau cheltuieli făcute în 2009. Cu alte cuvinte, autorităţile locale au derulat proceduri de achiziţii publice în 2009 şi 2010, care au fost decontate de Agenţia de Plăţi în 2012”, a precizat ministrul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • După ce i s-au luat companiile atractive din portofoliu, Oficiul Privatizării taie din încasări şi intră pe deficit

     Noul buget, rectificat, de venituri şi cheltuieli al Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), aferent activităţii de privatizare pe acest an, a fost aprobat, miercuri, de Guvern şi indică venituri totale estimate de 1,84 miliarde lei şi cheltuieli totale de 1,87 miliarde lei.

    Pentru acest an, OPSPI prognoza venituri totale de 3,1 miliarde lei, din care 1,8 miliarde lei din privatizare, iar restul din dividende. Bugetul rectificat indică acum venituri totale de 1,84 miliarde lei, din care doar 448,8 milioane lei din privatizare.

    În luna iulie, Guvernul a decis, prin ordonanţă de urgenţă, că Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie va fi reorganizat prin divizare parţială şi transmiterea către Departamentul pentru Energie a unei “fracţii” din patrimoniul Oficiului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Curtea de Audit a UE: Nereguli privind achiziţiile publice şi dezvoltarea rurală din România în 2012

     Raportul a constatat că, în majoritatea domeniilor de cheltuieli ale bugetului UE, încă nu se respectă în integralitate legislaţia în vigoare. De aceea, Curtea de Conturi a UE a adresat un apel în vederea reconceperii normelor care se aplică cheltuirii fondurilor UE şi a recomandat simplificarea cadrului legislativ.

    România s-a aflat printre cele 14 state în care au fost verificate 160 de operaţiuni din cadrul programului pentru dezvoltare rurală.

    În ceea ce priveşte cheltuielile aferente dezvoltării rurale, dintre cele 160 de operaţiuni cuprinse în eşantion, 101 (63%) erau afectate de eroare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro