Tag: apple

  • Pancreasul si ficatul

    Lucrurile s-au petrecut cam asa: pe la jumatatea lui 2004, Steve Jobs a fost diagnosticat cu o forma speciala de cancer la pancreas. Desi initial a optat pentru un tratament neconventional bazat pe o dieta speciala, Jobs n-a scapat de bisturiu. A supravietuit si se pare ca nu a avut nevoie de chimioterapie sau de radiatii. Recuperarea a fost destul de rapida, astfel incât in spectaculoasele sale aparitii publice de mai târziu a fost alert si – cel putin aparent – sanatos. Totusi, de pe la jumatatea anului trecut Jobs a inceput sa apara tot mai rar in public, iar zvonurile spuneau ca e tot mai slab si mai obosit. Apple a refuzat sa raspunda jurnalistilor, iar Jobs a declarat ziarului New York Time ca desi problemele sale de sanatate nu sunt tocmai simple, nu se pune problema unei recidive in privinta cancerului si ca viata nu-i este amenintata. Interviul a fost telefonic, asa ca zvonurile au continuat si au culminat cu un necrolog de 2.500 de cuvinte publicat din greseala de Bloomberg, in care vârsta si cauza decesului nu erau completate. Jobs a glumit pe tema aceasta, citându-l pe Mark Twain („stirile despre moartea mea sunt exagerate”).

    Insa când s-a anuntat ca Jobs nu va sustine traditionala prezentare la MacWorld 2009 (in decembrie), lucrurile nu mai puteau ramâne ascunse, asa ca Jobs a precizat pe situl companiei ca sufera de un dezechilibru hormonal, dar tratamentul merge bine si asa mai departe. Insa pe 15 ianuarie seful de la Apple a anuntat ca problemele sale de sanatate s-au dovedit a fi ceva mai complicate si ca se retrage temporar de la conducerea companiei, urmând sa revina la sfârsitul lunii iunie. Evident ca zvonurile s-au intensificat, cu atât mai mult cu cât Apple a refuzat sa ofere orice fel de detalii pe motivul ca este vorba de „chestiuni personale”. Problema este ca interesul nu venea doar din partea presei axate pe viata celebritatilor, ci si dinspre lumea businessului, pentru care Jobs este un adevarat semizeu. Reactia bursei a fost contradictorie, dar Apple a mers bine si fara Jobs, obtinând chiar cresterea veniturilor in prima jumatate a anului (spre deosebire de majoritatea companiilor de IT), iar rezultatul net a fost o crestere semnificativa a pretului actiunilor.

    Jobs s-a tinut de promisiune si a fost zarit zilele trecute in campusul Apple din Cupertino de un reporter de la Reuters. Purtatorii de cuvânt ai companiei au evitat din nou raspunsurile clare, dar Wall Street Journal a publicat o stire conform careia Jobs a facut un transplant de ficat cu doua luni in urma, fara insa sa precizeze vreo sursa. Suficient insa pentru o multime de reporteri, care au reusit in timp record sa identifice spitalul din Memphis unde a avut loc interventia si sa puna o asemenea presiune pe medici, incât acestia au admis – contrar uzantelor – ca Jobs a suferit operatia si ca „prognosticul este excelent”. Intâmplator sau nu, stirile privind transplantul au coincis cu lansarea noului iPhone 3GS, iar Apple se lauda ca a vândut un milion de unitati in primele trei zile – un succes care se pare ca a atenuat ingrijorarea investitorilor.

    Insa mediul de afaceri este teribil de suparat pe Apple pentru ca nu a oferit informatiile privind starea sanatatii lui Steve Jobs. Da, sunt probleme personale, insa Apple este o companie publica, care se tranzactioneaza si care este obligata prin lege sa ofere orice informatie relevanta privind situatia firmei. Poate ca pentru un milion de alte companii fisa medicala a directorului general nu ar fi considerata „relevanta”, insa in acest caz lucrurile stau altfel: pentru foarte multa lume Jobs este Apple. Nu este doar un executiv, este sufletul firmei pe care a dus-o la succes si pe care apoi a salvat-o de la faliment pentru a o aduce din nou pe culmile gloriei. Insa supararea va trece si, in cele din urma, Apple va iesi din nou in avantaj, pentru ca a dovedit in sase luni ca poate sa functioneze chiar si fara Jobs – hranindu-se insa din viziunea sa.

    Nu se stie ce va urma. Se speculeaza ca Apple va lansa in aceasta toamna cel putin un produs revolutionar (poate chiar mult-asteptatul „tablet computer”) si unii presupun ca lansarea a fost amânata pentru ca Jobs sa poata sa-si faca celebrul truc cu „one more thing”. O alta varianta este ca, inevitabil, Jobs nu va mai putea sa conduca activitatea companiei si ca i se pregateste o functie de presedinte, din care va interveni doar in chestiunile strategice. In fine, se spune ca Jobs este atât de atasat de functia sa de CEO, incât orice miscare a board-ului l-ar afecta atât de mult incât… Nu, cu inima sta bine.

  • Toshiba: Ne-am intors in timp cu doi ani – GALERIE FOTO

    La o saptamana dupa inche ierea cursei de Formula 1 Grand Prix, aflandu-ma la Monaco pentru o intalnire de afaceri, nu am putut sa nu observ ca oriunde te uitai, vedeai cate un Ferrari. Acolo nu pare sa fie criza, de vreme ce foarte multi isi permit inca sa cumpere masini atat de scumpe”, spune Alan Thompson, vicepresedinte executiv al Toshiba Computer Systems Europe, cu o urma de regret ca nu la fel stau lucrurile si in ce priveste vanzarile de computere. Acestea au crescut neincetat in ultimii ani, in ciuda pierderii de viteza a PC-urilor in favoarea laptopurilor, dar au de suferit acum in toata lumea de pe urma scaderii generale a consumului. Daca in tarile vest-europene inca mai sunt cresteri fata de inceputul anului trecut, Europa Centrala si de Est a incheiat primul trimestru din 2009 cu un minus de aproape 40% al vanzarilor de computere portabile, pana la 1,46 milioane de bucati, fata de 2,42 milioane in primele trei luni ale anului trecut, potrivit rezultatelor preliminare ale unui studiu realizat de compania de cercetare de piata IDC. Niciun producator de laptopuri nu a scapat neafectat de criza, cu exceptia Sony, care a vandut cu 26,4% mai multe computere in primul trimestru, comparativ cu perioada similara din 2008.

    “In Romania, una dintre cele mai mari piete din regiune ca populatie, ne-am intors in timp cu vreo doi ani, pentru ca vanzarile au ajuns la nivelul celor din 2007”, spune Andreas Schäfer, directorul de vanzari al Toshiba pentru pietele in curs de dezvoltare din Europa, Orientul Mijlociu si Africa (EMEA), intr-o discutie cu BUSINESS Magazin. Ce-i drept, Romania este una dintre tarile cu cea mai mare scadere a vanzarilor de computere portabile din regiune, dupa Lituania, Letonia sau Rusia, unde declinul a ajuns la 60%. In primele trei luni ale anului, in Romania au fost comercializate in jur de 61.000 de laptopuri, cu 50% mai putin decat acum un an, cand s-au cumparat circa 123.000 de computere portabile, conform rezultatelor preliminare ale studiului IDC. Cel mai afectat producator a fost Dell, care, de la peste 17.000 de laptopuri vandute la inceputul anului trecut, a coborat pana la putin sub 2.000.

    “Unul dintre principalii factori negativi a fost deprecierea leului in raport cu euro, situatie in care a trebuit sa mentinem preturile in lei, desi aceasta insemna scaderea pretului final in euro”, sustine Schäfer. Directorul Toshiba adauga si ca producatorii isi planifica productia cu cel putin un trimestru inainte, dar in septembrie anul trecut putini au putut prezice regresul din 2009, ceea ce a dus la un exces de stocuri si a impins implicit comerciantii sa reduca din preturi.

    Asadar, Andreas Schäfer nu mai spera sa obtina aceleasi rezultate ca anul trecut in Romania, cand au fost vandute 64.500 de computere portabile, ceea ce, la un pret mediu de 700 de euro, a insemnat incasari mai mari de 45 de milioane de euro. Exista insa o serie de planuri prin care producatorul are in plan sa castige cota dintr-o piata ce anul trecut, inainte de criza, aproape ca a devansat Grecia in socotelile japonezilor. Primul pas a fost deja facut – Toshiba l-a angajat pe Lucian Condruz, fost product manager la eMag, in functia de consultant si coordonator al activitatilor viitoare ale companiei in tara. “Momentan, producatorul este in negocieri cu mai multi distribuitori din Romania pentru a extinde canalele de distributie, dar nu a fost inca semnat niciun contract”, vorbeste Condruz despre decizia Toshiba de a-si desface produsele prin intermediul a doua companii, in conditiile in care numai Scop Computers livreaza in acest moment laptopurile Toshiba. Astfel, producatorul va imparti in mod egal activitatea intre distribuitori, strategie adoptata in majoritatea pietelor europene, cu exceptia Greciei si a Turciei, unde a ramas cu cate un singur distribuitor.

    Pe termen mediu, Toshiba are in plan sa-si deschida propriul birou in Romania, al doilea din Europa Centrala si de Est dupa Croatia, intentia companiei fiind sa coordoneze de aici activitatile din zona Balcanilor. Intr-o prima faza, Condruz va fi cel care se va ocupa de acest birou, urmand mai apoi sa fie angajati inca 2-3 oameni, pe masura ce afacerea se va fi extins. “Cel mai devreme vom avea entitate juridica in Romania la inceputul anului viitor”, spune Schäfer. Exista insa variabile: momentul depinde foarte mult de evolutia pietei si de climatul economic din regiune, ceea ce inseamna ca planurile ar putea fi oricand amanate, mai ales daca luam in calcul previziunile care spun ca vom reveni la crestere economica abia in 2011.


    Mai putine laptopuri vandute
    Ultimul an bun pentru producatorii de laptopuri

  • Cine ameninta suprematia iPhone-ului – GALERIE FOTO

    Acum un an, Apple a redus pretul iPhone-ului de la 399 de dolari (286 de euro) la 199 de dolari (143 de euro), iar rezultatul a fost dublarea vanzarilor in SUA, potrivit lui Gene Munster, un analist din cadrul Piper Jaffray. Anul acesta, pretul iPhone a scazut de la 199 de dolari la 99 de dolari, ceea ce va face dispozitivul accesibil unei categorii mai mari de utilizatori. “Apple face acum cu iPhone acelasi lucru pe care l-a facut si cu iPod cand Sony si Microsoft au incercat sa intre pe piata playerelor. A continuat sa lanseze produse noi si sa scada preturile, astfel incat altii sa nu poata sa se remarce”, comenteaza Munster.

    Intr-adevar, Apple a scazut pretul la iPhone-ul 3G si a anuntat saptamana trecuta ca la 19 iunie va fi lansat cel de-al treilea model – iPhone 3GS, identic ca design cu ultima versiune lansata, dar care include imbunatatiri ce merg de la o camera foto de trei megapixeli capabila sa faca si inregistrari video pana la viteza mai mare de incarcare a atasamentelor din e-mailuri, prezenta unor comenzi vocale sau o busola digitala. In plus, durata de viata a bateriei este cu 15-20% mai mare. Noul telefon Apple se va gasi in doua culori, alb si negru, la pretul de 199 de dolari pentru versiunea de 16 gigabiti si 299 de dolari pentru versiunea de 32 de gigabiti, potrivit lui Phil Schiller, director de marketing in cadrul Apple.

    Cu cateva zile inainte ca Apple sa anunte lansarea noului telefon, Palm a lansat un nou smartphone care se vrea a fi concurent direct cu iPhone. Telefonul, care este asteptat de consumatori inca din ianuarie, are o capacitate de 8 GB, un ecran tactil de 3,1 inci, cu o rezolutie HVGA de 24 de biti si tastatura culisanta ca la Blackberry. Palm Pre schimba modul de afisare a informatiilor in functie de pozitia in care este tinut, la fel ca iPhone, si include conexiuni Wi-Fi si Bluetooth, avand modulul GPS incorporat, o camera foto de trei megapixeli cu blit si o greutate de 135 de grame.

    “Impactul smartphone-ului Pre este la fel de important ca acela al iPhone”, considera James Faucette, analist la Pacific Crest. Telefonul Pre se vinde pentru 199 dolari pe baza de abonament, care include trafic de date si mesaje nelimitate si porneste de la 69,9 dolari pe luna. In trimestrul fiscal iunieaugust, analistii chestionati de Reuters estimeaza ca vor fi vandute in medie aproximativ 623.000 de telefoane Pre, cu un minim de 500.000 si un maxim de 865.000 de unitati. Ar fi doar o mica parte din numarul de iPhone-uri vandute in primul trimestru de la lansare, in vara lui 2007, cand au fost cumparate in jur de 6,89 de milioane de dispozitive in intreaga lume. Este insa o estimare ambitioasa pentru un telefon de la Palm, companie care deja se bucura de o crestere spectaculoasa a actiunilor la bursa, cu aproape 300% din ianuarie incoace, de la prima prezentare a Pre, si cu nu mai putin de 740% de la minimul istoric inregistrat in decembrie 2008.

    Primul impact al Palm Pre pe piata a fost remarcabil, avand in vedere ca stocurile de telefoane Pre s-au epuizat la cateva ore dupa ce Sprint Nextel, al treilea mare operator de telefonie wireless din Statele Unite, l-a pus in vanzare, in primul weekend din iunie. E drept insa ca, de pilda, magazinele Sprint din Chicago au primit intre 30 si 50 de bucati, in timp ce unele magazine Best Buy au avut la vanzare doar cate trei. “Nu prea le poti gasi, iar aceasta intretine nerabdarea in randul consumatorilor”, a comentat Jennifer Fritzsche, un analist al Wachovia Securities. Analistii au estimat ca, in prima zi de la lansare, in 6 iunie, s-au vandut in jur de 150.000-200.000 de smartphone-uri Pre, iar oficialii Palm au estimat ca in acea zi utilizatorii au descarcat 150.000 de aplicatii.

    Pe langa lansarea de noi telefoane, companiile incearca sa obtina cota de piata si de pe urma altor categorii de produse. Apple a anuntat reducerea costurilor si la linia de laptopuri MacBook Pro, a caror noua versiune va avea o baterie care va tine sapte ore, mai mult cu 40% fata de precedenta. Preturile insa nu sunt reduse foarte mult; spre exemplu, noua versiune a laptopului cu ecran de 15 inci MacBook Pro costa 1.699 de dolari (1.221 euro), mai putin cu 300 de dolari fata de versiunea precedenta.

  • I.R.I.S. devine Apcom

    Decizia face parte din staretgia companiei MDS Holdings, sub umbrela careia se afla din 1998 si I.R.I.S, pentru intreaga reugiune centrala si de est a Europei, una dintre cele patru zone unde desfasoara activitati, alaturi de Orientul Mijlociu, Africa si Asia Centrala.

    "Cresterea afacerilor a dus la un interes mai ridicat din partea grupului american Apple pentru afacerile din zona Europei Centrale şi de Est. Toate actiunile MDS Holdings din această zona se vor face după modelul Apple şi sub brandul Apcom", a spus Zsolt Kadarm directorul de marketing al Apcom Romania. Astfel, filialele din Ungaria, Cehia, Romania, Slovacia, Croatia, Slovenia, Bulgaria, Serbia, Albania, Muntenegru si Macedonia vor prelua incepand cu acest an numele unic Apcom, in conditiile in care pana acum, fiecare entitate avea propriul nume.

    In Romania, Apcom estimeaza pentru acest an o crestere a vanzarilor catre parteneri de aproximativ 10-20% fata de nivelul de 13 milioane de euro atins anul trecut, din care in jur de 2% profit net. “Asteptarile initiale vizau o crestere de 60% anul acesta, insa primul trimestru a fost dificil, motiv pentru care am ajustat cresterea”, explica Nikolai Savov, directorul general al Apcom Romania.

  • Windows 7 repara Vista cu Apple

    Un lucru e sigur: Microsoft nu va mai sta alti cinci ani ca sa scoata pe piata urmatorul Windows. Compania vrea sa lase in urma Vista cat mai repede. De fapt, urmatoarea versiune de Windows este deja pe aproape. Se numeste Windows 7. Arata si functioneaza foarte asemanator cu Vista. De fapt, Microsoft pare sa vrea ca Windows 7 sa fie “Vista, reparata”. Daca-i intrebati pe utilizatori ce nu le place la Vista (asa cum am facut eu folosind Twitter), probabil ca veti obtine cam acelasi set de raspunsuri. Lista de nemultumiri este numai buna de schita de proiect pentru asamblarea Windows 7, care este asteptata in urmatoarele 12 luni.

    ESTE PISALOG SI INTRUZIV. Windows Vista emite tot timpul pop-up-uri de avertisment si alte mesaje, facandu-te sa-ti doresti sa fii lasat in pace. Multe dintre ele isi au originea in componenta mult-hulita si botezata orwellian drept Control al Contului Utilizatorului (UAC), care se presupune ca ar trebui sa te avertizeze cu privire la instalarile de programe spion sau chiar de virusi, ce s-ar petrece altminteri pe la spatele tau. Problema e ca UAC este prea suspicios, cerand numele si parola utilizatorului chiar cand e vorba despre schimbari minore (cum e schimbarea orei computerului). In Windows 7, poti amuti UAC atunci cand tu, ca utilizator, esti cel care face schimbarile. Mai departe, zece categorii de alerte de urgenta redusa nu mai apar in bara de navigare; acum sunt toate adunate intr-o noua componenta din panoul de control, numita Action Center. O mica ideograma apare in coltul din dreapta jos si te anunta ca ai mesaje care asteapta sa fie citite.

    E GREOI. Si Microsoft a receptionat pe deplin mesajul. Inca din versiunea de test, se simte ca o multime de aplicatii sunt mai rapide: initializarea (40 de secunde la fiecare dintre cele trei computere pe care am incercat), inchiderea, reconectarea la retelele wireless sau copierea de fisiere si recunoasterea memoriilor flash. Nu e ca la Windows XP, dar chiar daca urmeaza cateva luni de reglaje de finete, Windows 7 pare ager. (Paradoxal, pe un Macintosh se misca realmente cu viteza supersonica).

    ESTE UN DEVORATOR DE RESURSE. Microsoft are de gand sa pastreze pentru Windows 7 aceleasi cerinte de sistem pe care le-a avut si Windows Vista (procesorul de cel putin 1 GHz, memorie de 1 GB etc.) De data aceasta, totusi, vor fimai putini cei ce se vor trezi obligati sa isi cumpere PC-uri noi ca sa poata rula Windows 7, pentru ca deja au trecut trei ani; mai putini isi vor instala noul Windows pe computere din 2003. Se presupune, de asemenea, ca Windows 7 va fi mai putin incarcat (“Gradul de utilizare a memoriei a fost redusa in sute de locuri”, se spune in ghidul versiunii de test).

    ESTE INCOMPATIBIL. O mare parte din nemultumirile legate de Vista includeau incompatibilitatea cu diverse programe software si drivere. Nu este durere de cap mai mare decat sa descoperi ca, dupa ce ti-ai actualizat PC-ul, nu te mai poti conecta la imprimanta, la scanner sau la programul preferat. Chiar dupa numaratoarea Microsoft, doar 2.800 de programe au primit aprobare sa ruleze in Windows Vista pana acum, din cele cateva zeci de mii care sunt disponibile. Dupa cum spun si cei de la Microsoft: “Daca merge in Windows Vista, va merge si in Windows 7”. Nu e mare lucru, dar ce altceva ar putea Microsoft sa faca?

    CREEAZA CONFUZII. In Vista, o multime de lucruri au fost mutate sau redenumite, adeseori fara un motiv inteligibil. Si asta va continua si se va amplifi ca in Windows 7. Printre alte schimbari, directoarele cu fotografii, documente si filme au fost inlocuite cu ceva foarte cool – dar foarte confuz – numit Biblioteci (Libraries). Acestea sunt directoare virtuale. Daca dai clic pe biblioteca de fotografii, spre exemplu, vei vedea toate fotografiile de pe tot PC-ul sau chiar din toata reteaua de calculatoare, indiferent in ce directoare sunt ele salvate.

    Ca tot veni vorba de confuzie: programele de baza pentru un sistem de operare din zilele noastre – e-mailul, agenda de contacte, calendarul, organizatorul de imagini, editorul de filme si mesageria instant – nu vor fi integrate in Windows 7. Daca nu va cumparati un PC de la o companie care le preinstaleaza pe calculatoare, va trebui sa le descarcati singuri de pe un site al Microsoft. Microsoft a explicat ca acest inconvenient permite “oferirea de actualizari mai frecvente pentru consumatori”. Poftim? Cati sunt cei ce se plang de frecventa de actualizare a programului care ofera agenda de contacte?

    EDITIILE SUCCESIVE SUNT DERUTANTE. Windows Vista este comercializat in cel putin sase versiuni: Home Basic, Business, Ultimate s.a.m.d., fiecare dintre ele cu un subset de caracteristici, chiar ilogice uneori. Oficial, Microsoft spune ca nu a ales schema de versiuni pentru Windows 7, desi un manager de produs mi-a spus la o conferinta ca probabil va fi aceeasi ca la Vista. Asta e, nu poti sa castigi tot timpul. Nu toate componentele Windows 7 sunt menite sa indrepte deficientele din Vista. Unele sunt cu totul noi. Spre exemplu, bara de navigare de la Windows 7 seamana cu cea de la Mac OS X: un sir de ideograme mari si patratoase care reprezinta programele dumneavoastra favorite, indiferent daca ele ruleaza sau nu.

    Aceasta a inlocuit functia de initializare de programe din vechea bara de lansare rapida a programelor. E o componenta care poate fi oprita, dar eu va sfatuiesc sa nu o faceti: e foarte simpatica. Alte imprumuturi de la Apple: imagine de fond pentru desktop care se modifica la intervale regulate. Un program de post-it-uri galbene. Un meniu simplu cu retelele wireless disponibile. “Navigare privata”, prin care domeniile/programele pentru adulti pe care le-ati accesat nu lasa nicio urma in lista cu site-uri vizitate sau oriunde altundeva. Liste dinamice (meniuri rapide de navigare care ies din ideogramele din bara). Si, pentru ceea ce Microsoft spera ca va fi o noua generatie de laptopuri special echipate, navigare tactila, dupa modelul celei de la iPhone. Adica veti putea sa rotiti o imagine cu doar doua degete puse pe ecran, sa apasati pe ea pentru a o mari si asa mai departe.

    Mai sunt si noile versiuni de Internet Explorer, Paint, WordPad, Calculator si System Restore si multe alte programe mult mai bune de back-up. Windows Firewall va protejeaza acum si de schimburile de informatii nedorite spre si dinspre internet. Microsoft a adaugat si unele chestii chiar spumoase de management al ferestrelor. Spre exemplu, se poate maximiza sau minimiza o fereastra doar tragand-o dinspre sau spre partea de jos a ecranului. (Sunt si combinatii de taste care pot face aceasta.) Durata de viata a bateriei se presupune ca va fi mai buna la laptopuri, datorita schimbarilor evidente, precum eliminarea alimentarii mufelor audio atunci cand nu e nimic conectat la ele. Iar HomeGroup-urile sunt fantastice.

    Tastati parola comuna pe fiecare dintre computerele cu Windows 7 si gata: aveti o retea configurata automat, fara sa mai fie nevoie sa completati zeci de campuri cu conturi, permisiuni si asa mai departe. Fiecare PC poate vedea fotografiile, muzica, filmele si documentele celuilalt, anumite directoare pe care le alegeti, poate si sa foloseasca imprimanta la care este conectat unul dintre ele. Chiar si in versiunea de test, aceasta facilitate merge brici. Si inca o idee extraordinara in aceasta era a ecranelor de inalta rezolutie si a ochilor de slaba rezolutie: cu un singur clic puteti mari corpul de litera peste tot, in toate programele, fara a afecta restul ecranului.

    Bineinteles, o multime de internauti au intampinat Windows 7 cu mormaieli: “Ce bine, adica trebuie sa platesc inca 150 de dolari ca sa primesc versiunea de Windows care chiar functioneaza? Ce-ar fi sa ma platiti ca am testat vreme de trei ani versiunea beta de la Vista?”. E corect, dar daca o sa tot fiti amarati, n-o sa va alegeti cu un PC mai bun. In schimb, daca o sa luati Windows 7, probabil ca o sa aveti. De decenii, strategia de baza a Micro soft a fost sa scoata la inaintare ceva mediocru si apoi sa-l slefuiasca, sa-l sle fu iasca si sa-l slefuiasca, indiferent cat de mult timp si cu cate costuri, pana cand izbandeste. Asta e atractiv la perspectiva Windows 7: e un Windows Vista cu o gramada de operatiuni de slefuire in spate.

  • Muzica dincolo de orice restrictii

    Steve Jobs, directorul executiv al Apple, scria in urma cu doi ani un text intitulat “Ganduri despre muzica”, in care isi rezuma ideile cu privire la protectia la copiere a melodiilor de pe internet – DRM (digital rights management). Jobs analiza lipsa de necesitate a unui asemenea sistem de protectie a muzicii, in conditiile in care mai putin de 10% dintre piesele digitale vandute de magazinele online de muzica si in medie doar 3% dintre melodiile de pe un player iPod sunt protejate prin DRM.

    “Protectia la copiere nu a functionat si s-ar putea sa nu functioneze niciodata in lupta impotriva pirateriei din industria muzicii”, spunea atunci seful Apple. Compania a urmat insa gandirea lui Jobs de-abia acum, odata cu anuntul facut la expozitia Macworld de la San Francisco in prima saptamana a acestui an, si anume ca re nunta la protectia la copiere aplicata melo diilor vandute prin iTunes Store. Politica de protectie prin DRM a impus pana acum limitari cumparatorilor, in sensul ca melodiile puteau fi ascultate doar pe anumite playere de muzica digitala, in speta pe iPod, si puteau fi copiate doar in numar limitat pe alte echipamente portabile.

    Anuntul a intervenit in urma acordului pe care si l-au dat trei dintre cele patru mari case de discuri americane – Sony Music Entertainment, Universal Music Group si Warner Music Group – de a vinde melodii neprotejate la copiere prin intermediul magazinului iTunes. Cea de-a patra casa de inregistrari, EMI, comercializeaza melodii libere de DRM inca din 2007, in urma unui acord incheiat cu Apple. Compania lui Steve Jobs nu a reusit atunci sa ajunga la o intelegere si cu rivalii EMI, desi acestia ofereau deja altor magazine online de muzica, in primul rand Amazon, posibilitatea sa vanda melodii neprotejate la copiere.

    “Este evident ca Apple isi dorea sa renunte la DRM de mai multa vreme, dar era conditionat de casele de discuri, care nu au fost de acord sa renegocieze parteneriatul cu iTunes, favorizand astfel rivalii acestuia”, comenteaza Bill Rosenblatt, presedintele companiei de consultanta GiantSteps Media Technology Strategies. Intentia caselor de discuri a fost probabil sa-i sustina pe competitorii iTunes Store, considerand ca acesta din urma are un control prea mare asupra businessului lor, justifica mai multi specialisti din industrie. Daca e asa, nu este foarte clar motivul pentru care casele de discuri au cedat si au acceptat acum eliminarea protectiei la copiere a melodiilor, pentru ca pozitia iTunes nu s-a modificat prea mult fata de acum doi ani.

    Aceiasi comentatori sustin ca este foarte posibil ca situatia economica din ce in ce mai rea sa fi avut un cuvant greu de spus in strategia caselor de discuri. Schimbarea propusa de Jobs aduce evident o libertate mai mare cumparatorilor, care isi pot copia fara probleme muzica pe un numar nelimitat de computere, playere digitale sau telefoane mobile, dar presupune in schimb cresterea costului pentru o melodie neprotejata la copiere, comparativ cu cele protejate prin DRM. Inclusiv convertirea melodiilor cumparate anterior de pe iTunes la noul format neprotejat va presupune costuri suplimentare, iar aceasta se refl ecta in scumpirea melodiilor.

    Concret, planul tarifar nu va mai fi fix ca pana acum, cand orice melodie costa 99 de centi, ci variabil, pretul fiind de 69 de centi, 99 de centi sau 1,29 dolari pentru un cantec, in timp ce majoritatea albumelor vor costa 9,99 dolari, potrivit lui Phil Schiller, directorului de marketing al companiei. Pentru piesele mai vechi cumparate de pe iTunes, trecerea la noua versiune, neprotejata la copiere, ii costa pe proprietari 30 de centi pe melodie. Iar acesta nu este singurul dezavantaj, eliberarea de protectie neputand fi facuta doar pentru anumite melodii deja cumparate de pe iTunes, ci pentru intreaga biblioteca audio. Din primele reactii ale consumatorilor s-ar putea spune ca Apple ar putea avea de pierdut de pe urma preturilor, mai ales in conditiile economice actuale, cand economisirea banilor este o prioritate. “Apple risca de fapt sa piarda clienti.

    De ce sa platesc 1,29 dolari pentru o melodie pe iTunes cand pot gasi aceeasi melodie cu 99 de centi pe Amazon, Napster, Rhapsody sau E-Music?”, scrie un utilizator pe Cnet. Cat despre melodiile de 69 de centi, un alt utilizator considera ca ele “vor fi probabil melodii care nu-i intereseaza pe foarte multi, cantate de artisti mai putin cunoscuti”. Diversitatea si numarul mare al melodiilor raman avantajele de baza pentru giganti ca iTunes sau Amazon, desi majoritatea magazinelor online ofera acum cel putin cateva milioane de cantece spre vanzare. In schimb, pretul ar putea fi un element diferentiator, de natura sa determine alegeri ferme intre magazinele online.

    Toate magazinele platesc caselor de discuri acelasi pret pentru muzica pe care o ofera, dar pretul de revanzare este o decizie care le apartine. Spre deosebire de iTunes, Amazon vinde o melodie la un pret cu 10 centi mai mic decat tariful fix de 99 de centi practicat anterior de magazinul online al Apple, preferand astfel chiar sa piarda bani, dar sa castige o baza de clienti fideli si un avantaj competitiv in fata celui mai mare site de muzica din SUA. “Competitia dintre Amazon si iTunes, asemanate cu David si Goliat, a fost deja impinsa foarte departe”, crede Russ Crupnick, analist in cadrul companiei de cercetare de piata NPD Group.

    “Fiecare are propria baza de clienti si foarte putini dintre acestia folosesc ambele servicii”, continua el; peste 90% dintre clientii Amazon nu au cumparat niciodata melodii de pe iTunes Store, potrivit unui studiu anterior al NPD Group. In opinia lui Crupnick, pretul nu este un factor diferentiator intre cele doua magazine, din moment ce clientii Apple sunt fideli produselor companiei, folosind iPod si iTunes pentru muzica, iar daca acestia s-ar fi uitat cu adevarat la cei 10 centi pe care trebuie sa-i plateasca in plus pentru o melodie, atunci cu siguranta ar fi migrat in masa catre magazinul de melodii al Amazon cand acesta a fost lansat, in toamna lui 2007 (si sa nu uitam ca Amazon a vandut din primul moment MP3-uri fara DRM).

    Singurul avantaj limpede al Amazon in competitia cu iTunes este, din punctul de vedere al lui Russ Crupnick, parteneriatul incheiat in toamna lui 2008 cu MySpace Music, noul magazin de melodii digitale al retelei MySpace, Amazon putand monetiza astfel avantajul de a avea acces la cei peste 100 de milioane de utilizatori unici din toata lumea ai MySpace, care pot cumpara melodii de la Amazon direct din paginile retelei.

    Dincolo de aceste doua mari magazine online de muzica digitala, alternativele sunt multe, de la Napster sau Rhapsody al RealNetworks si pana la E-Music sau 7digital. Multi le prefera pe acestea din urma, pe de-o parte pentru ca iTunes si Amazon nu sunt accesibile oriunde in lume, un exemplu fiind inclusiv Romania, iar pe de alta parte pentru ca nu impun instalarea unei aplicatii software pentru a putea fi folosite. Altii prefera retelele peer-to-peer de genul LimeWire, unde pot fi gasite nu numai raritati inaccesibile in magazine, dar si melodii la o calitate mai buna, respectiv lossless, in locul fisierelor in format MP3 sau AAC oferite in mod traditional de magazinele de muzica.

    Apple a inceput sa atace problema, anuntand ca odata cu eliminarea DRM va oferi melodiile la o calitate audio mai ridicata, dar pana la a satisface standardele audiofililor mai e mult. In orice caz, faptul ca prin decizia iTunes cade in sfarsit cel mai mare bastion al DRM confirma ca industria merge intr-acolo unde o duc consumatorii, nu acolo unde ar vrea ea sa ramana. “Cred ca zilele melodiilor protejate la copiere erau oricum numarate, pentru ca nu multi mai erau dispusi sa accepte DRM”, spune Tim Bajarin, analist in cadrul companiei de cercetare de piata Creative Strategies.

    CD-urile pierd teren in favoarea muzicii digitale, magazinele care vand melodii cu DRM pierd teren in favoarea celor care vand muzica libera de restrictii, iar mai departe sunt de asteptat ieftiniri ale melodiilor digitale si o imbunatatire a calitatii, pentru ca altfel nu se poate concura cu oferta de muzica gratuita de pe internet, care nu numai ca nu s-a restrans din cauza folosirii DRM, dar a luat amploare, infl uentand inclusiv comportamentul multor muzicieni care isi pun la dispozitie piese ori albume intregi nu numai spre ascultare, dar si spre descarcare gratuita. Fata de anul 2000, considerat un an de varf, vanzarile de CD-uri de muzica au scazut aproape la jumatate, consumatorii preferand mai degraba sa cumpere de pe internet doar melodiile care ii intereseaza, in locul unui intreg album.

    Anul trecut, vanzarile de CD-uri audio din SUA au scazut cu 14% comparativ cu 2007, scadere care nu a putut fi acoperita de vanzarile de melodii digitale pe internet. Pe ansamblu insa, in industria americana a muzicii a fost sesizata anul trecut o crestere a vanzarilor cu 10%, pana la 1,51 miliarde de fisiere audio, care e de atribuit, important de subliniat, accesibilitatii mai mari a muzicii digitale in magazinele online de muzica, sustinute de retele sociale si bloguri.

    Cine studiaza Myspace, Last.fm, ILike sau Imeem vede cu usurinta ceea ce industria muzicala e dispusa mai greu sa accepte: ca vanzarea in sine a unui album sau a unei melodii in format digital nu mai e baza afacerilor cu muzica, ci doar un element al lantului de marketing care incepe cu melodii oferite gratuit spre ascultare si cu single-uri ce pot fi descarcate gratis, continua cu postarea anunturilor de turnee si vanzarea biletelor la concerte si se termina cu vanzarea de articole pro mo- tionale cu insemnele trupei ori ale artistului.

    Iar de la consumatorul curios pana la fanul infocat e cale lunga: un pasionat de muzica poate merge oricat de departe, inclusiv pana la a-si procura toate editiile unui album, in vinil, pe CD obisnuit sau CD in editie limitata cu bonusuri – numai ca nimeni nu mai asteapta de la el s-o faca, pentru ca acestea sunt exceptiile, nu regula. Regula, mai ales pentru generatiile mai noi, e undeva la polul opus: procurarea muzicii in format digital, in modul cel mai simplu din punct de vedere tehnic, cat mai ieftin si la calitate cat mai inalta. Or, cultura elitista si restrictiva incurajata de marile case de discuri pe seama unui magazin ca iTunes nu facea decat sa mearga impotriva acestui curent. Acum, ea isi da oficial obstescul sfar- sit. Mai bine mai tarziu decat niciodata.

  • Consola 3G de la Apple

    Fara sa urmareasca in mod neaparat acest lucru, Apple a creat prin iPhone 3G, vandut intr-un milion de exemplare in numai o saptamana de la lansare, o adevarata platforma pentru jocuri. Pe de-o parte pentru ca, prin capacitatie sale, noua versiune iPhone a fost comparata de anumiti specialisti din industrie cu o consola portabila de jocuri, iar pe de alta parte pentru ca Steve Jobs, seful Apple, a decis sa inaugureze App Store, un magazin online de aplicatii pentru iPhone, miscare privita de dezvoltatorii de software si in special de cei de jocuri ca fiind o oportunitate pentru extinderea pe segmentul telefoanelor mobile.

    "De regula, o platforma noua este interesanta mai ales pentru antreprenori, acestia putand cladi un business in toata regula in jurul acesteia. Iar App Store tocmai asta face – le permite programatorilor sa-si vanda creatiile software, nivelul castigurilor depinzand de succesul aplicatiei", sustine John Doerr, un reprezentant al fondului de investitii Kleiner Perkins Caulfield & Byers, care va finanta dezvoltatori de aplicatii software pentru iPhone cu peste 100 de milioane de dolari (62,7 milioane de euro). "Pe masura ce platforma Apple va lua amploare, vom vedea si primii castigatori ai acestui val."

    In prima faza insa, confirmarea interesului generat de iPhone si de noua platforma software vine din partea companiilor mari. In ultimele saptamani, nume sonore precum Gameloft, Electronic Arts Mobile, Sega, PopCap sau Glu s-au inghesuit sa anunte lansarea unui numar semnificativ de jocuri dedicate telefonului de la Apple. Dintre cele peste 800 de aplicatii disponibile pe App Store saptamana trecuta, aproape 400 faceau parte din categoriile jocuri sau divertisment, multe dintre ele apartinand companiilor recunoscute, potrivit Medialets, agentia de publicitate specializata in reclame pentru aplicatiile software dedicate iPhone.

    "Platforma software, dar si noua versiune a iPhone, imbunatatita din punct de vedere al capabilitatilor grafice, va schimba in bine perceptia consumatorilor cu privire la jocurile pe echipamente mobile", crede Michel Guillemot, co-fondatorul si directorul executiv al Gameloft.

    Pentru producatorul francez, segmentul cel mai profitabil si cu cea mai mare crestere este cel al telefoanelor mobile, desi compania produce jocuri inclusiv pentru console de jocuri portabile sau playere MP3, avand un portofoliu de peste 250 de titluri dintre care 50 s-au vandut, la nivel mondial, in peste un milion de exemplare. Gameloft a lansat deja sase titluri pentru iPhone, care sunt disponibile pe App Store, si are alte cateva in plan pe termen scurt.

    La doua dintre ele se lucreaza deja in studioul de dezvoltare de jocuri al Gameloft de la Bucuresti, una din principalele unitati de productie ale companiei franceze. "Este vorba despre Asphalt 4 si TV Show King, care este proprietate intelectuala a companiei si care a fost lansat recent pe consola de jocuri Wii a Nintendo", precizeaza Bogdan Lucaci, managerul departamentului de creatie al Gameloft Romania.  

    Pentru dezvoltarea fiecaruia dintre cele doua titluri este nevoie de o echipa de 10 oameni si de aproximativ jumatate de an, spune Lucaci. Depinde insa de joc, pentru ca daca este creat de la stadiul de concept, perioada necesara dezvoltarii poate ajunge si la un an, in timp ce pentru un joc deja existent si care trebuie numai adaptat la un echipament nou nu este nevoie de mai mult de trei luni.

    Divizia locala a Gameloft a inceput dezvoltarea "Asphalt 4" in urma cu patru luni, in timp ce la "TV Show King" se lucreaza de aproximativ trei luni. "Daca totul merge conform planului, ambele jocuri ar trebui sa fie lansate pe piata in septembrie, dupa care vom continua sa ne ocupam cu dezvoltarea altor titluri pentru iPhone", spune Paul Friciu, studio manager pentru Gameloft Romania.

    Colaborarea producatorului francez de jocuri cu Apple nu este insa deloc noua; printre cele peste 1.200 de terminale mobile diferite pentru care Gameloft produce si adapteaza jocuri se numara intreaga suita de playere de melodii digitale iPod, precum si cele doua versiuni ale iPhone. De altfel, primul model al telefonului mobil al Apple a ajuns in studioul de design al Gameloft din Romania cu mai bine de o luna inainte sa fie lansat in mod oficial pe piata americana, pe 29 iunie anul trecut.

    "Cel de-al doilea model nu a ajuns la noi inca, dar nici nu este nevoie, pentru ca diferentele dintre cele doua platforme sunt destul de mici din punctul de vedere al dezvoltarii jocurilor si nu afecteaza procesul de creatie in sine", explica Paul Friciu.

    Jocurile Gameloft pentru iPhone vor fi comercializate pe App Store la un pret de aproximativ 6 euro, din care 70% revin companiei iar restul de 30 de procente din veniturile sunt revendicate de Apple. Modelul de business stabilit de compania americana pare a fi mult mai convenabil pentru dezvoltatorii de jocuri, in conditiile in care operatorii de telefonie care le ofera in mod obisnuit consumatorilor jocurile spre descarcare pe telefonul mobil percep, de multe ori, taxe ce reprezinta peste o treime din pret.

    Principalul rival al Gameloft, EA Mobile, divizia de jocuri pentru telefoane mobile a Electronic Arts, a lansat doar trei jocuri pentru iPhone pana acum – Scrabble, Sudoku si Tetris – si va mai lansa cel putin inca unul in septembrie. "Prezenta pe piata cu jocuri pentru iPhone este deja necesara, avand in vedere popularitatea telefonului si curiozitatea consumatorilor cu privire la experienta de joc, foarte diferita de cea oferita de un telefon obisnuit", spune Travis Boatman, vicepresedinte in cadrul EA Mobile, argumentand ca, prin tehnologia touchscreen, telefonul Apple devine un fel de consola sau joystick, fiind deci esential jocului in lipsa butoanelor traditionale.

    In cazul jocurilor EA Mobile, consumatorii vor plati un pret ceva mai mare decat cel pentru titlurile Gameloft, dat fiind ca 6 euro costa cel mai ieftin joc, iar limita superioara depaseste 10 euro. Strategia de pret ar putea fi explicata prin aceea ca divizia de jocuri pentru telefoane mobile a Electronic Arts incearca sa recupereze teren dupa ce a fost devansata la finalul anului trecut de Gameloft, trecand astfel pe locul al doilea in clasamentul mondial al producatorilor de jocuri pentru echipamente portabile.

    "Spre deosebire de EA Mobile, care a adoptat o strategie de dezvoltare bazata pe achizitii, Gameloft a preferat sa se extinda organic, mizand mai mult pe jocuri originale, dezvoltate de la zero", explica Ronan de Renesse, analist pe segmentul jocurilor pentru mobile in cadrul Screen Digest. Peste jumatate dintre jocurile create de Gameloft sunt proprietate intelectuala, in timp ce in cazul EA Mobile, numai 33% din jocuri sunt produse de la zero de echipa companiei.

    Criteriul originalitatii pare a fi din ce in ce mai important pentru jucatori. Constatarea ii apartine lui Neil Young, un fost executiv din cadrul Electronic Arts, care a decis recent sa paraseasca EA pentru a-si infiinta propria companie, Ngmoco, care sa se ocupe exclusiv de dezvoltarea de jocuri pentru iPhone. "Industria jocurilor pentru telefoane mobile a stagnat in ultimii ani, dar telefonul produs de Apple are toate sansele sa schimbe situatia", crede Young.

    Ce-i drept, piata nu pare sa-si fi gasit inca modelul optim de crestere, chiar daca popularizarea serviciilor 3G, diversitatea jocurilor si scaderea preturilor ar fi trebuit sa fie suficiente. Industria a depasit la nivel mondial pragul de 2 miliarde de euro acum doi ani, iar analistii se aratau la acea vreme foarte optimisti, compania de cercetare Juniper Research estimand ca pana in 2010 piata va ajunge la 7,5 de miliarde de euro si la 13 miliarde de euro in 2013. Un raport recent al Gartner indica insa faptul ca piata mondiala se va cifra anul acesta la doar 2,8 de miliarde de euro, urmand sa inregistreze o rata medie anuala de crestere de aproximativ 10%. Asta inseamna ca in 2011 jocurile pentru telefoane mobile vor ajunge de-abia la 4 mld. euro, potrivit Gartner.

    "Cu toate ca interesul consumatorilor pentru jocuri pe mobil nu este foarte mare, piata are totusi potential de crestere, mai ales ca pe masura ce veniturile operatorilor de telefonie mobila din serviciile de voce sunt in scadere, fapt care-i va determina sa se orienteze tot mai mult catre servicii alternative, precum jocurile pe mobil", a declarat Tuong Huy Nguyen, analist la Gartner. 

  • Noul iPhone, la jumatate din pretul primei versiuni

    Actiunile companiei americane, propulsate in ultimele luni de asteptarile ridicate in ceea ce priveste noul model de iPhone, au scazut cu 2,2% dupa prezentare, deoarece presedintele Apple, Steve Jobs, a declarat ca dispozitivul se va adresa pietei de larg consum.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • MySpace si Facebook se bat pe muzica

    Laboratoarele SlingShot Labs sunt pentru News Corp. un fel de incubator de afaceri pe internet.

    Finantarea de aproape 10 milioane de euro (15 milioane de dolari) oferita recent de compania lui Rupert Murdoch pentru SlingShot este mai degraba menita sa ajute reteaua sociala MySpace, una dintre liniile de business pe internet ale companiei, in competitia din ce in ce mai stransa cu Facebook.

    Cu aproximativ 110 milioane de vizitatori unici din toata lumea in fiecare luna si venituri anuale de aproximativ 525 de milioane de euro (800 de milioane de dolari), MySpace reprezinta un motor important de crestere pentru imperiul media News Corp al lui Rupert Murdoch.

    Numai ca MySpace pare a fi aproape intotdeauna cu un pas in urma competitorului Facebook, condus de tanarul antreprenor american Mark Zuckerberg, cand vine vorba despre serviciile lansate. Un exemplu este platforma de aplicatii software dedicate retelei sociale.

    Facebook ofera deja de mai multa vreme programatorilor independenti posibilitatea de a dezvolta propriile softuri, care mai apoi sunt puse la dispozitia utilizatorilor pe paginile retelei.

    In acest scop, Facebook a anuntat in ultima parte a anului trecut o investitie de aproape 6,6 de milioane de euro (10 milioane de dolari) in companii software care sa dezvolte aplicatii specifice.

    “In esenta, acest incubator de business este pentru MySpace o metoda de a profita de oportunitatile care apar pe piata”, explica Chris DeWolfe, directorul executiv al retelei sociale, sensul finantarii acordate SlingShot Labs.

    Una dintre aceste oportunitati despre care vorbeste DeWolfe ar putea fi un serviciu de muzica disponibil pe paginile retelei sociale. Se pare ca MySpace are in plan sa lanseze un astfel de serviciu, compania fiind deja in tratative cu patru mari case de discuri pentru a putea furniza melodii, fie numai pentru a fi ascultate online, dar si spre descarcare pe computer in format MP3, sustin surse din piata apropiate proiectului, citate de The Wall Street Journal.

    Practic, aceasta ar insemna astfel ca MySpace va intra in competitie directa cu serviciul de muzica iTunes al Apple, cu servicii pe baza de abonament de genul Rhapsody, dar si cu celelalte retele sociale cu profil muzical.

    Deocamdata insa, planurile pentru MySpace Music, cum va fi numit cel mai probabil serviciul, nu au fost confirmate de News Corp, iar Universal Music Group al Vivendi, BMG Music Entertainment al Sony, Warner Music Group si EMI Group, principalele case de inregistrari din SUA, au refuzat la randul lor sa comenteze posibilitatea de a se alia cu MySpace pentru un serviciu de muzica online.

    Ideea in sine este insa plauzibila, mai ales ca reteaua este cunoscuta ca loc predilect unde muzicienii in cautare de afirmare isi pun la dispozitie melodiile pentru auditie online, iar cei ce au deja contracte cu case de discuri isi promoveaza albumele, informandu-si ascultatorii de unde le pot cumpara.

    In conditiile in care vanzarile de CD-uri sunt in scadere la nivel mondial, platformele alternative de distributie a continutului audio reprezinta insa o oportunitate pentru casele de inregistrari.

    Cele patru mari case de discuri cu care MySpace ar fi in discutii au deja parteneriate cu Last.fm si Imeem, retele care le permit membrilor sa incarce muzica, sa-si creeze liste cu melodiile preferate, sa caute alti utilizatori cu preferinte muzicale asemanatoare si sa publice pe bloguri sau pe site-urile proprii widget-uri cu muzica respectiva.

    Castigurile in acest caz provin in cea mai mare parte din publicitatea accesata de cei in jur de 40 de milioane de vizitatori unici pe care ii au cumulat aceste retele de muzica in fiecare luna.

  • Cel mai subtire laptop din lume

    In cel mai gros punct al sau – 19.4 de milimetri -, MacBook Air e chiar mai subtire decat cel mai apropiat competitor din acest punct de vedere, seria Vaio TZ de la Sony. Lucru pe care Steve Jobs, CEO al Apple, nu s-a sfiit sa-l puncteze direct la MacWorld, cel mai mare eveniment anual al companiei. In aplauzele fanilor Apple care au stat la coada chiar si cu o zi inainte pentru a prinde un loc la prezentare, Jobs a scos cel mai nou model de laptop dintr-un plic A4 obisnuit, de birou. Acesta e si mesajul primei reclame a produsului, un spot care foloseste drept coloana sonora melodia "New Soul" a artistei franceze Yael Naim.

    Preturile pentru cele doua modele ale seriei vor fi de 1799 si 3098 de dolari in Statele Unite, iar magazinele afiliate Apple au inceput deja sa inregistreze precomenzi desi modelul va fi disponibil doar in viitorul apropiat.

    Analistii de la Piper Jaffray au declarat presei internationale ca se asteapta ca seria Air a MacBook sa devina cel mai bine vandut portabil al Apple anul acesta, rezultand direct intr-o crestere de 10% a numarului de calculatoare vandute de companie. In acelasi timp, oficialii producatorului iPod au declarat asteapta ca versiunile mai ieftine, de 1100 de dolari, sa ramana in continuare vedetele vanzarilor diviziei de calculatoare portabile.

    Pentru a obtine design-ul subtire, inginerii Apple au facut si cateva compromisuri. MacBook Air are un singur port USB, bateria nu se poate inlocui, e lipsit de unitate optica CD sau DVD. Totusi analistii sunt de parere ca aceste minusuri nu vor impiedica clientii sa cumpere produsul.