În analiza sa, Neil Buckley acoperă istoria Românei începând din 1989 şi până la criza din prezent, citând opiniile unor analişti români. Criza din România, care are loc după derapajele premierului ungar Viktor Orban cu privire la instituirea unei ordini constituţionale, relevă cum “unele foste state din blocul estic continuă să se lupte cu cu demonii din perioada comunistă”, este de părere Buckley. Aceasta “arată că adoptarea a mii de pagini de legi UE nu pot transforma culturi politice peste noapte şi că progrese democratice obţinute cu greu pot aluneca înapoi”, subliniază el în Financial Times.
Tag: analiza
-
Cum să te tratezi la privat, dar pe banii statului
În biroul Simonei Ateia, telefonul sună la fiecare cinci minute. Iar ecoul în încăperea cu tavan înalt de patru metri îl face să sune şi mai tare. Ziua ei începe şi se termină la fel de aglomerat încă din 2004, când a pornit afacerea alături de soţul ei ca pe una de familie – “încă din ’90 am avut businessuri mai mult sau mai puţin apropiate de sfera medicală”. Cei doi medici au înţeles după 2000 că piaţa românească ar fi început să fie pregătiă pentru sectorul privat – “ne-am dorit să fim puţin altfel”. În viziunea Simonei Ateia, “altfel” înseamnă acces cât mai larg la servicii medicale private: pacientul să nu fie nevoit să cheltuiască foarte mult şi să beneficieze de un tratament la un nivel calitativ similar unei clinici strict private. “Clasa de mijloc a fost targetul nostru de la bun început”, explică Ateia, care îşi aminteşte de începutul modest al afacerii, dar şi de elanul ulterior dat de cererea mare din partea pieţei. De la o clinică din Gabroveni şi un mic laborator în 2004, Medas a ajuns astăzi la cinci clinici şi patru laboratoare în Bucureşti, două clinici la Piteşti şi un laborator la Giurgiu şi angajează 400 de oameni. Extinderea în provincie nu înseamnă achiziţii de alte companii – “am pornit de la zero în fiecare proiect”. Avantajul ar fi crearea unor clinici după propria viziune, fără să se impună schimbări, însă un minus ar fi acela că baza de pacienţi se construieşte pe termen mai lung.
Anul 2011 a adus investiţii de zeci de milioane de euro în clinici şi spitale private, toţi operatorii din piaţa raportând trimestrial sau chiar lunar deschideri de noi unităţi. 2012 este însă anul în care proiectelor noi li s-a tăiat elanul, însă Simona Ateia spune că în cazul afacerii sale dezvoltarea începe abia acum. Primul spital al reţelei, cel de chirurgie uro-genitală, urmează a fi deschis înspre finalul anului în zona Pieţei Victoriei, în urma unei investiţii de patru milioane de euro – “e una dintre specialităţile în care suntem cei mai buni, alături de medicina materno-fetală şi imagistica”. Echipa e deja formată şi cuprinde în special medici chirurgi.
La ora actuală, plafoanele financiare stabilite de Casa de Asigurări nu se adresează consultaţiilor, ci doar investigaţiilor medicale. Fiecare clinică e evaluată în funcţie de aparatură şi personal, iar pe baza unui calcul plafonul alocat unui judeţ se împarte în funcţie de numărul de puncte obţinut. La fel cum s-a întâmplat în cazul farmaciilor, dacă operatorii se limitează strict la plafon, ajungi să refuzi pacienţii. “Mi-am dat seama că trebuie să fac o alegere – mă uit numai la bani sau mă uit şi la pacienţi”, explică Ateia, precizând că a primit şi pacienţi chiar dacă nu ştia sigur că recuperează banii. Riscul avea impact în pierderi, dar în timp viziunea a fost tot mai clară asupra fenomenului. 50% din businessul Medas, cifrat la opt milioane de euro anul trecut, vine incluzând atât servicii medicale clinice – consultaţii de specialitate – cât şi paraclinice – investigaţii de laborator şi imagistică. Circa 190 de lei este valoarea decontată în medie pentru un pacient în cazul investigaţiilor paraclinice, iar pentru consultaţii, media e de 20 de lei. Diferenţa până la preţul consultaţiei oferite în regim privat, de regulă situat la peste 50 de lei, nu mai e plătită de către pacient. “Nu o plăteşte nimeni pentru că ne-o asumăm noi.” Medicul nu-şi aminteşte de mari probleme în decontare de-a lungul timpului, deşi problemele bugetare au afectat puternic în trecut spitalele publice.
“Nu cred că până în prezent e acoperit segmentul de clasă mijlocie, oamenii au nevoie în continuare de spitale. Nu vrem să fim o concurenţă pentru stat sau privat, ci să devenim un mediu civilizat atât pentru cei ce caută servicii medicale la stat gratuit sau la privat cu bani”, spune medicul. Dacă privim din punct de strict financiar, e clar că lucrul cu Casa înseamnă volume mai mari de pacienţi trataţi, pe fondul sumelor mai mici decontate decât cele câştigate în regim exclusiv privat. “Asta nu înseamnă că profitabilitatea nu e mai mică, dar efortul este cu siguranţă mai mare”, rezumă Ateia, dar “nu poţi să priveşti consumatorul ca pe unul de la supermarket”.
-
Presa internaţională analizează şi comentează situaţia din România cu două zile înaintea referedumului
După aproape 23 de ani de la prăbuşirea uneia dintre cele mai represive dictaturi din Europa, românii trăiesc în continuare într-o democraţie care funcţionează prost, aşa cum arată recentul “puseu de febră” care a îngrijorat Europa, scrie vineri AFP, într-o analiză semnată de Isabelle Wesselingh, intitulată “România, o tânără democraţie europeană suferindă”, care citează opiniile unor analişti români şi străini.
Între cauzele “bolii” se află “partidele politice clientelare care reprezintă mai degrabă grupuri de interese economice decât o ideologie şi al căror scop este să deţină toate frâiele puterii, nu să apere interesul public”, apreciază Mircea Kivu, citat de agenţia franceză.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Afacerea Parcarea. Cine câştigă milioane de euro în oraşul unde parcarea e un calvar
1,3 milioane de maşini şi doar 250.000 de locuri de parcare. Sau cinci şoferi care se bat pentru un loc unde să-şi lase maşina. Asta înseamnă, în cifre, ideea de la care am pornit acest material. E una din zonele în care există suficientă cerere pentru a câştiga bani frumoşi, ce-i drept dintr-o activitate pe care cei mai mulţi cetăţeni o socotesc gratuită. E o chestiune mai ales de obişnuinţă, dat fiind că autorităţile publice nu au ştiut să valorifice terenurile pe care le deţin, în timp ce privaţii, şi aşa puţini, îi ţintesc fie pe cei care nu vor să piardă timp cu parcarea, deci plătesc oricât, sau pe cei dornici să se mute într-o nouă locuinţă, cu un loc de parcare chiar în bloc. Primării din oraşe precum Londra, Berlin sau Budapesta obţin bani frumoşi din taxarea parcării, asta după ce au şi construit zeci de mii de locuri de parcare, un demers cât se poate de firesc, util atât şoferilor, dar şi pietonilor. Altundeva, reţeta a funcţionat, la Bucureşti, nu. Cât despre restul ţării, monetizarea parcării e rar întâlnită, doar marile reşedinţe de judeţ taxând cele câteva sute de locuri pe care le deţin. Cât despre locurile de parcare vândute de dezvoltatorii imobiliari la nivel naţional, datele sunt greu de determinat, întrucât nu există statistici riguroase referitoare la numărul de locuinţe vândute, câte dintre ele oferă loc de parcare şi câte sunt vândute separat sau împreună cu proprietatea.
-
Wall Street Journal: România merge pe un drum politic riscant, putând ajunge să se confrunte cu probleme economice
“România a ales o perioadă nefastă pentru a căpăta reputaţia de instabilitate politică. Premierul Victor Ponta a fost convocat la Bruxelles joi, după o serie de atacuri la adresa Constituţiei care au culminat cu iniţierea procedurii de demitere a preşedintelui Traian Băsescu. Tensiunile deja s-au transmis investitorilor: leul a scăzut cu 2% în raport cu euro luna aceasta. Însă acesta s-ar putea dovedi doar vârful aisbergului dacă domnul Ponta va continua această strategie riscantă”, comentează Wall Street Journal.
-
Financial Times: Victor Ponta, comparat cu Viktor Orban
În analiza de pe blogul Financial Times, semnată de Stefan Wagstyl, se constată că leul românesc a început săptămâna la un nivel de tranzacţionare de 4,52 unităţi faţă de un euro, mult mai slab decât cursul mediu de 4,46 lei pentru un euro, din săptămânile trecute, urmare a suspendării preşedintelui Traian Băsescu vineri, printr-un vot al Parlamentului, care a stabilit şi data referendumului privind demiterea acestuia. “În câteva săptămâni, o ţară care părea să treacă prin furtuna economic-globală cu stabilitatea politică intactă a fost aruncată în criză. Prim-ministrul Ponta şi coaliţia sa de stânga USL, care au preluat puterea la începutul lui mai, a fost acuzat de critici de nici mai mult nici mai puţin decât încălcarea Constituţiei. Contestatarii săi l-au comparat cu Viktor Orban, premierul Ungariei, care a centralizat puterea prin partidul său, Fidesz. Dar nici măcar Orban nu s-a mişcat atât de repede ca Ponta”, apreciază semnatarul.
-
Unde ne tratăm, la Viena sau la Bucureşti?
Pentru locuitorii din vestul României, zicala “cel mai bun medic este trenul către Cluj” a fost trecută în ultimii ani în planul al doilea, după ce tot mai mulţi pacienţi au descoperit că un drum până la vecinii maghiari le aduce beneficii la un nivel mai ridicat faţă de condiţiile din inima Ardealului. La spitalele din Szeged, Debrecen, Berettyóújfalu sau Mátészalka ajung anual mii de pacienţi, date fiind distanţa mult mai mică faţă de cel mai apropiat centru universitar şi faptul că serviciile le sunt parţial decontate de casele judeţene de asigurări de sănătate. Pentru cei pentru care graniţa româno-maghiară e prea departe, soluţia e avionul către Viena. Fireşte, cu cât distanţa creşte, cu atât tratamentul e mai scump. Dar uneori asta e singura soluţie pentru a deveni iar sănătos.
Distanţa: 1.000 de km. Diferenţa: 20 de ani
“Când porneşti practic de la zero şi trebuie să surmontezi un ecart de 20 de ani, răspunsul referitor la felul în care sunt sau nu clinicile româneşti la nivelul celor din Vest nu poate fi uşor cuantificabil”, explică Nicolae Marcu, directorul general al MedLife, compania cu cea mai mare cifră de afaceri în piaţă. Marcu ar duce comparaţia mai degrabă la nivel de regiune, unde, potrivit managerului, faţă de ţările vecine, medicina privată din România este net superioară, atât în infrastructură şi în echipamente, cât şi în resurse umane. “Am văzut spitale private din sud-estul Europei şi vă garantez că cele din România sunt mai bune. Nu impresionează nici Polonia, nici Croaţia”, spune şeful MedLife. Marcu aduce în discuţie şi vizita omologilor săi din Marea Britanie sau Franţa, care au menţionat că “au avut ce să înveţe” şi că medicina privată din România a recuperat “foarte repede” ecartul faţă de ţările cu tradiţie în domeniu – “am putea spune că e nevoie doar de atenţie la reglajele fine”.
Şi totuşi, de unde ar veni ideea potrivit căreia clinicile româneşti ar avea un mare minus în faţa celor occidentale? “Există cel puţin un handicap de imagine pentru clinicile româneşti, în sensul că nu sunt comparate niciodată cu nişte clinici obişnuite din Occident, fie ele private sau de stat. Şi asta pentru că niciun pacient care pleacă din România nu merge la o clinică obişnuită”, spune Sergiu Neguţ, unul dintre executivii care a activat ani buni în dezvoltarea industriei şi proprietar al buticului de consultanţă SVP Consulting. Iar exemplele AKH din Viena sau ale altor clinici de la Istanbul, Frankfurt sau München, locuri în care se tratează anual mii de români, vin să confirme ipoteza lansată de Sergiu Neguţ. Nivelul de comparaţie este, deci, cel al clinicilor de top occidentale, iar la acest nivel e greu de ajuns pentru toate celelalte clinici din Vest, nu doar pentru clinicile private din România. El remarcă faptul că abia recent şi mai degrabă pe anumite nişe foarte înguste se poate vorbi de performanţă la nivelul clinicilor de top occidentale. “Clinicile româneşti au apărut ca răspuns la nivelul deplorabil de asistenţă şi confort în spitalele de stat. Aşa că pentru o bună bucată de vreme nici nu s-a pus problema unei concurenţe decât cu statul”, spune Neguţ.
Potrivit medicului Bogdan Ivănescu, preşedinte şi CEO al băncii de celule stem StemSure, sistemul privat românesc face eforturi intense pentru a ajunge la nivelul sistemului privat vest-european. Sectorul serviciilor medicale private este într-o continuă creştere din 2009 până astăzi, nivelul investiţiilor crescând de la an la an – “spre exemplu, din cele zece spitale private din Bucureşti, opt s-au deschis doar anul trecut, dar ne aflăm încă în etapa de început a medicinei private româneşti”. Medicul atrage atenţia că, deşi e o alternativă pentru serviciile oferite în sistem public, investiţiile va trebui să continue pentru a ne apropia de standardele vestice – “experienţa nu poate veni decât în timp, de la specialişti foarte bine pregătiţi şi, în special, de asumarea responsabilităţii actului medical de către clinicile private, indiferent de gravitatea cazului tratat”.
-
Aproape un sfert din parlamentari sunt doctori sau doctoranzi
În PSD se regăsesc o treime din senatorii sau deputaţii care au obţinut sau sunt pe care să obţină acest titlu, respectiv 34 de doctori şi 7 doctoranzi. Între social-democraţii cu titlul de doctor se regăsesc deputaţii Mihai Tudose (doctor la Academia Naţională de Informaţii), Petru Gabriel Vlase (doctor în ştiinţe militare la ANI). În acelaşi timp, deputatul PSD Anghel Stanciu are titlul de inginer doctor în construcţii, senatorul Şerban Valeca inginer doctor în tehnologii nucleare, iar senatorul Marius Bota este inginer doctor în mecanică.