BusinessMagazin

Tag: alegeri

  • Alexis Tsipras revendică victoria în alegerile din Grecia şi anunţă o coaliţie cu Grecii Independenţi, foştii săi parteneri de guvernare

    În timp ce rata de participare la vot ar urma să fie cea mai redusă din ultimii cel puţin 65 de ani, rezultatul asigură Syriza, partidul lui Tsipras, cu un nou mandat de a guverna ţara, pentru a implementa măsurile impuse de creditorii internaţionali.

    “Am luptat împotriva unor puteri şi mai mari şi Syriza a dovedit că este prea dură pentru a muri, pentru că are legături profunde cu oamenii”, a afirmat Tsipras în cadrul discursului de victorie, alături de liderul partidului Grecii Independenţi, Panos Kammenos.

    Grecii Independenţi (Anel) au fost partenerul de coaliţie al Syriza după ce partidul lui Tsipras a ajuns la putere pe un val de sprijin pentru platforma sa antiausteritate în ianuarie.

    Potrivit rezultatelor prezentate de Ministerul de Interne după numărarea a 89% din voturi, Syriza a obţinut 35,55% din sufragii, urmând să aibă 145 de parlamentari, inclusiv bonusul de 50 de mandate acordat formaţiunii câştigătoare, din totalul de 300 din Parlamentul grec.

    Grecii Independenţi au obţinut 3,67% din voturi, urmând să aibă 10 parlamentari, potrivit rezultatelor parţiale, citate de The Guardian în ediţia online.

    Formaţiunea de centru-dreapta Noua Democraţie a obţinut 28,06% din voturi, conform rezultatelor parţiale, astfel că ar urma să aibă 75 de parlamentari. De altfel, liderul partidului Noua Democraţie, Vangelis Meimarakis, şi-a recunoscut înfrângerea în alegeri la două ore după închiderea urnelor.

    Partidul de extremă-dreapta Zori Aurii a obţinut 6,97% din voturi şi ar urma să aibă 18 parlamentari.

    Mii de susţinători ai Syriza şi ai Grecilor Independenţi s-au reunit duminică seara la Atena pentru a sărbători victoria, agitând steagurile partidelor.

    “Acest rezultat este un mesaj pentru Europa, că forţele de stânga sunt prezente şi că ele pot şi vor mişca lucrurile în următoarea perioadă”, a declarat Kostas Tsipras, un oficial guvernamental şi văr al fostului premier.

  • REZULTATE PARŢIALE: Syriza câştigă alegerile cu 35,33% din voturi, urmând să obţină 144 de mandate

    Potrivit rezultatelor oficiale prezentate de Ministerul grec de Interne după numărarea a 23% din voturile exprimate, Syriza s-a clasat pe primul loc cu 35,33% din sufragii. Conform estimărilor pe baza acestor rezultate, Syriza ar urma să obţină 144 de mandate în Parlament, inclusiv bonusul de 50 de mandate acordat formaţiunii câştigătoare.

    Formaţiunea de centru-dreapta Noua Democraţie a obţinut 28,16% din voturi, conform rezultatelor parţiale, astfel că ar urma să aibă 75 de parlamentari. De altfel, lliderul partidului Noua Democraţie, Vangelis Meimarakis, şi-a recunoscut înfrângerea în alegeri.

    Partidul de extremă-dreapta Zori Aurii a obţinut 7,29% din voturi şi ar urma să aibă 20 de parlamentari, dar cel mai probabil nu va fi abordat în vederea formării unei coaliţii.

    Socialiştii de la PASOK au câştigat 6,47% din sufragii (17 mandate), comuniştii de la KKE 5,52% (15 mandate), Grecii Independenţi (Anel) 3,72% (10 mandate), To Potami (Râul) 3,8% (10 mandate) şi Uniunea Centriştilor 3,5% (9 mandate).

    Alegătorii greci au fost chemaţi la urne duminică pentru a decide cine va implementa noile măsuri prevăzute în acordul cu creditorii internaţionali.

    Secţiile de vot s-au închis la ora 19.00, iar rezultatele finale sunt aşteptate până luni dimineaţă.

  • ALEGERI anticipate în Grecia: Al treilea scrutin naţional din acest an decide cine va implementa noile măsuri impuse de creditori

    Partidul Syriza al fostului premier Alexis Tsipras, care a promis că va aplica măsurile de austeritate în schimbul fondurilor de miliarde de euro de la creditori, este creditat în sondaje cu un uşor avans faţă de formaţiunea de centru-dreapta Noua Democraţie.

    Însă sondajele, care au arătat că mulţi dintre cei 9,9 milioane de alegători sunt indecişi sau ar putea lipsi de la vot, sugerează că niciun partid nu va obţine suficiente voturi pentru a guverna singur.

    Tsipras, în vârstă de 41 de ani, a declanşat alegerile când a demisionat după numai şapte luni de mandat, în urma rebeliunii unor membri ai partidului său, din cauza faptului că a acceptat reducerea cheltuielilor şi creşterea taxelor, impuse de creditori. Tsipras câştigase alegerile din ianuarie cu promisiunea că va anula astfel de măsuri, prevăzute în primele două acorduri de finanţare ale Greciei.

    El a argumentat că nu a avut de ales decât să accepte cerinţele creditorilor europeni în schimbul celui de-al treilea acord de finanţare, un pachet pe trei ani în valoare de 86 de miliarde de euro. În lipa celui de-al treilea acord de finanţare, Grecia risca să intre în incapacitate de plăţi şi să iasă din zona euro.

    Pericolul ieşirii din zona euro şi posibil chiar din Uniunea Europeană este o preocupare pentru mulţi alegători. “Condiţiile mele sunt să rămânem în Europa şi nimic mai mult, pentru că nu putem ieşi în niciun caz”, a declarat Elektra Kadydou, o pensionară care vota la Atena.

    Campania a fost monotonă, cu mult diferită de cea frenetică din ianuarie, când Tsipras pleda împotriva măsurilor impuse de creditori, în timp ce partidele de centru argumentau că acordul cu statele din zona euro este cea mai bună şansă a ţării de a-şi reveni în plan economic, pe fondul recesiunii şi ratei şomajului de aproximativ 25 la sută.

    Acum, politicile patidului care va câştiga scrutinul sunt deja stabilite de acordul de creditare, iar în tabăra antiausteritate au mai rămas doar partidul de extremă-dreapta Zori Aurii şi Unitatea Populară, format luna trecută de rebelii din Syriza.

    Campania principalului rival al lui Tsipras, liderul în vârstă de 61 de ani al partidului Noua Democraţie, Vangelis Meimarakis, s-a concentrat pe revenirea la stabilitate. El l-a descris pe Tsipras ca un politician nesăbuit, fără experienţă, care a condus ţara spre o potenţială catastrofă şi a introdus restricţii bancare.

    Campania Syriza a promovat ruptura de politicile corupte din trecut.

    Guvernul care se va forma după alegeri nu va avea timp de pierdut. Creditorii urmează să revizuiască progresul reformelor prevăzute în acordul de finanţare, iar Guvernul va trebui să redacteze bugetul pe 2016, să reformeze sistemul de pensii, să crească o serie de taxe, inclusiv asupra fermierilor, să efectueze privatizări şi să supravegheze un program de recapitalizare a băncilor.

    Sondajele au arătat că niciun partid nu va obţine majoritatea de 151 de mandate în Parlamentul cu 300 de locuri, nici cu bonusul de 50 de mandate acordat câştigătorului, iar o coaliţie de trei partide va fi probabil formată. Acest lucru ar urma să se realizeze cu sprijinul a două partide proeuropene: socialiştii de la PASOK şi To Potami (Râul).

    Partidul Zori Aurii, ai cărui lideri sunt judecaţi pentru conducerea unei organizaţii infracţionale, este creditat cu locul al treilea, dar nu va fi abordat de niciunul dintre celelalte partide pentru a forma o coaliţie.

    Nouă formaţiuni au şanse să treacă pragul de 3% necesar pentru a intra în Parlament, iar acest lucru va afecta distribuirea mandatelor – cu cât mai multe partide, cu atât mai puţine mandate pentru câştigător, ceea ce măreşte nevoia de a avea unul sau mai mulţi parteneri de coaliţie.

    Secţiile de vot se vor închide la ora 19.00 (19.00, ora României), iar rezultatele finale sunt aşteptate până luni dimineaţă.

  • ANALIZĂ: Alexis Tsipras şi Evangelos Meimarakis, principalii candidaţi în alegerile din Grecia – FOTO

    Alexis Tsipras

    Cel mai tânăr prim-ministru al Greciei din ultimii 150 de ani, Alexis Tsipras, în vârstă de 41 de ani, a primit lecţii dure privind politicile europene în perioada de şapte luni cât s-a aflat la putere, perioadă care a luat sfârşit în luna august, când a demisionat după ce partizanii antieuropeni ai partidului său au “părăsit nava”.

    Tsipras spune că este mai înţelept în urma acestei experienţe şi doreşte încă o şansă din partea alegătorilor pentru a domoli austeritatea cerută într-un nou plan de asistenţă financiară al UE pe care a fost forţat să îl accepte în luna iulie, pentru a păstra ţara în zona euro.

    Liderul de stânga a exclus posibilitatea unei mari coaliţii alături de conservatorii din partidul Noua Democraţie – chiar dacă publicul, în mod aparent, favorizează un Guvern unitar – şi promite să continue lupta împotriva corupţiei şi a sărăciei, dacă i se va încredinţa un nou mandat cu o durată de alţi patru ani.

     

    Evangelos Meimarakis

    Un conservator ajuns în centrul atenţiei după ce predecesorul său, Antonis Samaras, a demisionat de la conducerea partidului Noua Democraţie, avocatul Meimarakis a petrecut 41 de ani din cei 61 ai săi în politicile de partid.

    Direcţionând partidul spre centru, fostul ministru al Apărării şi preşedintele Parlamentului spune că este nevoie de o mare coaliţie pentru salvarea Greciei.

    Cele câteva propuneri concrete pe care le-a făcut se referă la favorizarea investiţiilor private, la respingerea majorărilor de taxe pentru agricultori propuse prin planul internaţional de asistenţă financiară şi la apelul de adoptare a unei linii mai aspre privind migraţia.

     

    Panagiotis Lafazanis

    Politicianul care a pus capăt mandatului de premier al fostului partener Tsipras, fostul comunist în vârstă de 63 de ani Lafazanis a preluat multe dintre vechile sloganuri ale partidului Syriza împotriva austerităţii şi dominaţiei de către creditorii “dictatori” UE-FMI.

    Lafazanis, un admirator al preşedintelui rus Vladimir Putin, spune că cea mai bună şansă de recuperare pentru Grecia este să renunţe la moneda unică, să îşi tipărească propriii bani şi să devină competitivă prin devalorizare.

    Partidul său Unitatea Populară – numele alianţei lui Salvador Allende în Chile – ar putea depăşi abia pragul de trei la sută din voturi, dar chiar şi aşa, acest lucru ar putea şubrezi eforturile lui Tsipras în formarea unui nou Guvern.

    Stavros Theodorakis

    Înainte unul dintre cei mai cunoscuţi jurnalişti din ţară, Theodorakis conduce partidul proeuropean şi proafaceri To Potami (Râul), care are drept scop să joace rolul decisiv în procesul următor de votare.

    Un partid nou, format în anul 2014, To Potami a furnizat unii dintre cei mai prestigioşi candidaţi ai Greciei, inclusiv un fost funcţionar european cu rol de avocat al poporului.

    Theodorakis a criticat averturismul partidului Syriza şi trecutul nepotist al partidului Noua Democraţie, dar ar putea sfârşi prin a lucra cu oricare dintre ele dacă un Guvern nu poate fi format în alt mod.

    Fofi Gennimata

    Fiică a unui socialist proeminent, Fofi Gennimata, în vârstă de 50 de ani, a preluat în luna iulie partidul Pasok, care este acum doar o umbră a centrului de putere care a dominat politicile elene timp de trei decenii.

    După ce a adus ţara în contextul primului plan de asistenţă financiară UE-FMI sub conducerea lui Georgios Papandreou, Pasok şi-a văzut reputaţia pătată în continuare, când unul dintre membrii săi fondatori a fost trimis la închisoare pentru spălare de bani şi luare de mită în anul 2013.

    Singura femeie din campanie, Fofi Gennimata, a făcut de asemenea apel la unitate pentru a duce Grecia mai departe, şi pretinde că partidul ei nu mai este compromis de nepotism şi delapidare.

    Vassilis Leventis

    Candidatul-surpriză al campaniei, Leventis, în vârstă de 63 de ani, a petrecut ultimii 25 de ani la un post de televiziune de noapte, criticând aspru corupţia de la nivelul politicilor greceşti şi fiind bombardat de apeluri cu farse.

    Însă după circa zece tentative eşuate la alegeri, partidul său Uniunea Centristă – unde el este singurul membru- este acum văzut drept un vot de protest credibil de către mulţi greci, poate suficienţi cât acest lucru să îl propulseze în Parlament pentru prima oară.

     

     

  • Alegeri în Grecia: niciun partid nu va obţine majoritatea în cadrul alegerilor de duminică

    Alexis Tsipras, fostul prim-ministru al Greciei şi liderul partidului radical Syriza, a contestat estimările prezentate de mai multe sondaje de opinie, spunând că formaţiunea sa este susţinută de un grup important de votanţi ce nu se regăsesc în eşantion.

    Sondajele de opinie arată că Syriza şi Noua Democraţie, partid condus de Vangelis Meimarakis, vor obţine rezultate apropiate dar nu vor avea numărul de voturi necesare pentru a avea control în Parlament.

    Câştigătorii alegerilor de duminică vor trebui să supravegheze implementarea măsurilor economice acceptate odată cu noul acord de bailout, în valoare de 86 de miliarde de euro, semnat în luna august. Printre aceste măsuri se află şi recapitalizarea băncilor, un aspect extrem de important în perioada următoare.

    “Întrebarea este foarte clară: ar trebui să ascultăm în continuare promisiuni false sau ar trebui să mergem înainte într-un mod responsabil, având un plan?”, a spus Meimarakis în cadrul ultimei dezbateri electorale înainte de alegeri. “Este timpul să terminăm cu incompetenţa. Experimentul Syriza se încheie duminică”, a adăugat liderul conservatorilor.

  • O istorie de acum 15 ani: Cum l-a adus Mugur Isărescu pe Corneliu Vadim Tudor în turul II al prezidenţialelor din 2000 astfel încât să câştige alegerile Ion Iliescu şi el să ramână guvernator al BNR. Marele pierzător: Teodor Stolojan

    Momentul politic de vârf şi de popularitate al lui Corneliu Vadim Tudor a fost alegerile prezidenţiale din anul 2000, când a ajuns în turul doi, unde a fost bătut de Ion Iliescu. În 10 decembrie, Vadim Tudor a avut peste 3 milioane de voturi în turul doi,  dintre care o parte erau tineri şi care la alegerile din 2004 l-au votat pe Băsescu.

  • Aleksandr Lukaşenko şi alţi trei candidaţi vor participa la scrutinul prezidenţial din Belarus

    În afară de Aleksandr Lukaşenko, ceilalţi candidaţi sunt Taţiana Karatkevici, activistă în cadrul mişcării de opoziţie Havari Pravdu (Spuneţi Adevărul), Siarhei Haidukievici, liderul Partidului Liberal-Democrat, şi Mikalai Ulahovici, liderul Partidului Patriotic.

    Taţiana Karatkevici a cerut Comisiei electorale să nu înregistreze candidatura lui Aleksandr Lukaşenko, aflat la putere din anul 1994. “Lukaşenko trebuie să fie deja obosit, este necesar să se retragă”, a afirmat ea.

    Organizaţii pentru drepturile omului acuză regimul Lukaşenko de reprimarea disidenţilor, de reducerea la tăcere a presei şi de alte practici autoritariste, inclusiv de organizarea unor alegeri nelegitime.

    Aproximativ 300 de simpatizanţi ai opoziţiei au protestat joi seară la Minsk, cerând boicotarea scrutinului prezidenţial.

    Aleksandr Lukaşenko, descris de presă şi de analişti ca fiind “ultimul dictator din Europa”, probabil va obţine un nou mandat de preşedinte prin scrutinul din 11 octombrie.

  • PSD Bucureşti îşi alege noua conducere, singurul candidat până în acest moment fiind Robert Negoiţă

    Potrivit unor surse social-democrate, singurul candidat înscris oficial în cursă este actualul preşedinte executiv al PSD Bucureşti şi vicepreşedinte la nivel naţional al partidului, Robert Negoiţă, primar al Sectorului 3. Acesta s-ar bucura de sprijinul liderul interimar al PSD, Liviu Dragnea, potrivit aceloraşi surse.

    În cursă se pot înscrie candidaţi şi în timpul desfăşurării lucrărilor Conferinţei Extraordinară a Organizaţiei PSD Bucureşti, un alt nume vehiculat pentru a ocupa şefia filialei fiind actualul preşedinte, Ecaterina Andronescu. Aceasta nu şi-a anunţat însă, până în acest moment, intenţia de a candida.

    Şefia organizaţiei Bucureşti a PSD este importantă şi în stabilirea candidatului pentru Primăria Capitalei. Potrivit surselor citate, Robert Negoiţă ar intenţiona să se înscrie în cursă, însă, în acest moment, au loc pregătiri pentru organizarea unor sondaje în urma cărora să fie stabilit candidatul PSD. Asta în condiţiile în care social-democraţii înclină din ce în ce mai mult către o candidatură separată de UNPR, cel puţin la Primăria Capitalei.

    Preşedintele interimar al PSD, Liviu Dragnea, a declarat, luni, că formaţiunea sa are capacitatea de a avea un candidat propriu la Primăria Capitalei, altfel PSD nu se mai poate numi “un partid mare”, iar astfel de analize pentru stabilirea candidatului vor începe în perioada imediat următoare.

    “PSD constată că în Bucureşti competiţia pentru primăria Capitalei este resetată total. Începând de astăzi vom realiza nişte analize extrem de serioase cu privire la ceea ce trebuie să facă PSD în Bucureşti, atât pentru primăriile de sector, cât şi pentru primăria Capitalei. Nu avem o soluţie astăzi. Nu ne permitem să aruncăm în joc nume”, a declarat Dragnea.

    Întrebat dacă, de principiu, social-democraţii ar putea ajunge la un consens în cadrul coaliţiei pentru susţinerea unui candidat de la un alt partid, cum ar fi de exemplu UNPR, Dragnea a spus că PSD ar trebui să aibă un candidat propriu. “PSD este un partid mare. Eu cred că are capacitatea să aibă un candidat propriu la Primăria Capitalei. Dacă PSD nu va avea un candidat propriu atunci nu avem dreptul să ne mai numim partid mare”, a explicat liderul interimar al PSD.

     

  • Putin: Bashar al-Assad este pregătit să organizeze alegeri parlamentare şi să împartă puterea

    “În mare, se aşteaptă ca o unificare a forţelor care luptă împotriva terorismului să aibă loc în paralel cu un fel de proces politic în Siria”, a declarat Putin pentru presă vineri, la Vladivastok, la Forumul Economic Estic.

    Al-Assad “este de acord cu acest lucru, inclusiv cu organizarea unor alegeri anticipate parlamentare, dar şi cu stabilirea unor contacte cu (membrii) aşa-numitei opoziţii sănătoase şi aducerea lor la conducere”, a declarat Putin, citat într-un comunicat emis de Kremlin.

    “Aceasta este o problemă de dezvoltare internă a Siriei. Noi nu impunem nimic, dar suntem pregătiţi să promovăm acest dialog sirian intern“, a adăugat el.

    Rusia este unul dintre aliaţii apropiaţi ai Guvernului sirian încă din perioada sovietică şi s-a opus cu îndârjire îndemnurilor comunităţii internaţionale de îndepărtare a lui al-Assad de la putere, într-un efort de a aduce pacea în ţară.

    Putin nu a exclus în mod expres mobilizarea unor trupe ruseşti în război, dar a anunţat că această problemă nu se află încă pe agendă, potrivit agenţiei Interfax. El a apreciat că este prematur să se vorbească despre trimiterea de trupe ruseşti în lupta împotriva grupării Statul Islamic (SI).

    Kremlinul a dezminţit anterior o informaţie din presa israeliană, potrivit căreia Rusia intenţionează să trimită avioane de război în Siria, pentru a lupta împotriva SI.

    Casa Albă a anunţat miercuri că este “la curent” cu informaţii potrivit cărora Rusia ar fi mobilizat deja personal militar în avioane în Siria.

    “Monitorizăm aceste informaţii destul de îndeaproape“, a declarat Josh Earnest, un purtător de cuvânt al preşedinţiei americane. El a notat că orice sprijin militar acordat regimului al-Assad este “atât destabilizator, cât şi contraproductiv”.

    El a mai spus că Statele Unite ar saluta o susţinere şi o contribuţie din partea Rusiei la coaliţia împotriva SI, conduse de Washington.

    Conflictul din Siria, care a început în 2011, s-a soldat cu cel puţin 250.000 de morţi, potrivit ONU. Peste jumătate din populaţia ţării de dinainte de război – de 22,4 miliane de oameni – a fost nevoită să se strămute în ţară sau să o părăsească.

    Putin le-a spus jurnaliştilor că refugiaţii sirieni fug în primul rând de gruparea teroristă Statul Islamic, care a cucerit, în ultimul an, porţiuni vaste din Siria, devastată de război, şi Irak.

    “Oamenii fug nu de regimul lui bashar al-Assad, ci de Statul Islamic, care a cucerit teritorii semnificative în Siria şi Irak”, a declarat Putin, la Forum.

    “Dar noi înţelegem că sunt necesare schimbări politice”, a continuat el. “Cooperăm cu partenerii noştri din Siria”, a adăugat Putin.

    Moscova a primit, în ultimele săptămâni, atât numeroşi lideri din Orientul Mijlociu, cât şi reprezentanţi ai opoziţiei siriene, într-un efort de a-şi redobândi rolul de mediator în regiune.

    Popularitatea lui Putin în străinătate a crescut la sfârşitul lui 2013, când Rusia a negociat un acord de distrugere a arsenalului chimic sirian, însă doar câteva luni mai târziu Moscova anexa Peninsula ucraineană Crimeea, ceea ce a ştirbit în mod semnificativ reputaţia preşedintelui rus pe scena mondială.

    Rusia încearcă, în prezent, să redevină un mediator în Orientul Mijlociu, cu scopul de a-l proteja pe al-Assad, care conduce Siria de 15 ani şi care este unul dintre cei mai importanţi aliaţi ai Moscovei în regiune.

    Ultimele alegeri parlamentare au avut loc în Siria în 2012. Al-Assad a fost reales anul trecut, cu aproximativ 90% din voturile exprimate.

  • Clipul absurd de promovare al unui candidat canadian pentru alegerile naţionale

    Wyatt Scott este independet şi candidează pentru un loc de parlamentar. El “vrea să lupte pentru Canada” şi a realizat acest clip de promovare a campaniei sale. 
     
    Atenţie! clipul conţine dragoni, extratereştri, iar candidatul are super-puteri.