Tag: actiuni

  • UniCredit se pregăteşte să disponibilizeze 8.000 de oameni într-un plan masiv de restructurare. Grupul italian este a patra bancă din sistemul bancar românesc

    UniCredit a anunţat că va concedia 8.000 de persoane, în contextul implementării celebrului plan de reorganizare ce vizează restructurarea grupului bancar italian, scrie Financial Times.

    Această mişcare face parte din strategia pe trei ani pe care a prezentat-o luni Jean Pierre Mustier, CEO-ul UniCredit, şi care mai presupune închiderea a 500 de departamente ale băncii şi crearea unui nou holding intermediar destinat sucursalelor UniCredit care nu se află pe teritoriul Italiei.

    Valul de disponibilizări vine pe fondul încercării băncii de a obţine aprobarea pentru prima răscumpărare de acţiuni pe care o face banca în ultimii 10 ani.

    Reprezentanţii UniCredit susţin că programul de răscumpărare a acţiunilor în valoare de 2 miliarde de euro este un target ce necesită aprobarea autorităţilor de reglementare. În cazul în care banca va atinge acest obiectiv, CEO-ul său va trebui să convingă Banca Centrală Europeană că bilanţul UniCredit este destul de solid pentru ca surplusul de capital să ajungă înapoi la acţionari. 

    La finalul anului trecut, banca avea în România peste 3.300 de angajaţi. 

    Grupul italian UniCredit, care controlează al patrulea cel mai mare jucător de pe piaţa bancară din România, a înregistrat cel mai bun trimestru trei (T3) din ultimul deceniu, cu un profit de 1,1 mld. euro, câştigul la nouă luni fiind de 4,3 mld. euro.

    În România, profitul UniCredit a ajuns în septembrie la 119 mil. euro, în creştere cu 21,1%.

    Cel mai mare grup bancar din Italia după active a raportat un profit net de 1,1 miliarde euro pentru al treilea trimestru din 2019, în creştere cu 25,7% în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, în contextul în care analiştii se aşteptau la un profit de 1 mi­liard de euro, potrivit FT.

  • Un alt director al Băncii Transilvania vinde acţiuni aproape de maximul istoric: Mihaela Simona Nadasan a vândut 145.000 titluri TLV pentru aproape 359.000 lei

    Mihaela Simona Nadasan, director general adjunct la Banca Transilvania, a vândut pe 19 noiembrie un pachet de 145.000 acţiuni la Bursa de Valori Bucureşti, la un preţ total de aproape 359.000 lei, respectiv la 2,475 lei/titlu, nivel apropiat de maximul istoric de 2,48 lei pe unitate atins în şedinţa de luni, 18 noiembrie.

    Vânzarea a avut loc prin opt tranzacţii.

    Mihaela Simona Nadasan a mai vândut un pachet de 40.000 acţiuni TLV săptămâna trecută, la un preţ de 2,46 lei/titlu.

    În afara de ea, alţi doi drectori ai băncii, cu poziţii de vicepreşedinte, şi-au vândut marţi din acţiunile deţinute. Gabriela-Cristina Nistor, director general adjunct al Băncii Transilvania (simbol bursier – TLV), şi George-Răzvan Călinescu, director general adjunct financiar (CFO) al băncii, au vândut luni 750.000 de acţiuni TLV la preţul de 2,47 lei. 

    Astfel, Gabriela-Cristina Nistor a vândut luni la BVB un pachet de 600.000 de acţiuni, prin intermediul a şapte tranzacţii, la un preţ total de 1,48 milioane lei, în timp ce George-Răzvan Călinescu a vândut 150.000 de acţiuni, prin intermediul a cinci tranzacţii, pentru suma totală de 370.500 lei.

    De la începutul anului, acţiunile TLV se tranzacţionează în creştere cu aproape 23% pe fondul unui rulaj de 2,5 miliarde lei, emitentul ajungând la 12,8 mld. lei capitalizare. 

    Pentru primele nouă luni din 2019, banca de la Cluj a raportat la nivel de grup un profit net de 1,6 miliarde lei, în creştere cu 26%, în timp ce activele s-au majorat cu 11%, la 86,4 miliarde de lei, arată datele din raportul trimestrial al băncii. şi veniturile nete din dobânzi s-au majorat, respectiv cu 8,5%, ajungând la 2,2 miliarde de lei la septembrie 2019.

  • Genţi de lux pentru zile negre

    Genţile scumpe urmează acelaşi traseu ca şi pantofii sport, căutaţi de colecţionari pentru valoarea lor de investiţie, scrie New York Times. Pentru aceştia din urmă există deja o platformă online care funcţionează ca o bursă, StockX, care s-a extins însă şi în domeniul accesoriilor de lux, cum ar fi genţile. O altă platformă online pentru genţi de lux este Rebag, întemeiată în 2014, care însă nu pune vânzătorii în legătură directă cu cumpărătorii, ci preferă să cumpere şi să revândă celor interesaţi. Rebag are chiar şi un index, Clair (Comprehensive Luxury Appraisal Index), care arată deţinătorilor de astfel de accesorii de lux cât ar putea obţine pe loc dacă s-ar decide să vândă.

    Mărcile cele mai sigure pentru investiţii în genţi, conform fondatorului Rebag, Charles Gorra, sunt Hermès, Chanel, Vuitton, Gucci şi Yves Saint Laurent, iar o altă investiţie bună o reprezintă Bottega Veneta, urmată de Prada, Fendi şi Valentino.

    O tendinţă care se remarcă însă în materie de genţi de lux este că nu se mai cumpără la fel de mult pe bază de impuls, ci în funcţie de utilitate. În SUA, de exemplu, au crescut vânzările de rucsacuri, dar şi de genţi care pot fi purtate agăţate de umăr sau de-a curmezişul, precum cele de poştaş, în dauna celor agăţate de braţ, deoarece femeile vor să aibă mâinile libere. Totodată, pe rafturile colecţionarilor îşi fac loc şi mărci mai mici, ca Fontana Milano, Wandlers au Hunting Season.

  • ​Alibaba vrea să lanseze o ofertă de acţiuni la Hong Kong de până la 15 miliarde dolari

    Gigantul chinez din retail Alibaba (simbol bursier – BABA), listat la New York, plănuieşte să lanseze o ofertă de acţiuni la Hong Kong în valoare de până la 15 miliarde de dolari, aceasta fiind programată pentru ultima săptămână din noiembrie, potrivit unor persoane apropiate situaţiei citate de Reuters.

    Compania aşteaptă aprobarea comitetului de admitere la tranzacţionare din Hong Kong cel mai probabil marţi, 12 noiembrie.

    Tranzacţia ar fi cea mai mare listare secundară a unei companii, potrivit Dealogic. În prezent, Alibaba deţine “coroana” pentru cea mai mare oferă publică iniţială pentru cele 25 de miliarde de dolari strânse de la investitori în 2014. Intrarea la tranzacţionare a gigantului petrolier Aramco ar putea detrona oferta iniţială a Alibaba, în contextul în care compania saudită vrea să strângă până la 30 miliarde dolari.

    Ştirea vine în contextul în care regiunea autonomă Hong Kong se află de câteva luni sub presiunea unor proteste anti-guvernamentale, precum şi pe fondul războiului comercial dintre SUA şi China.

    De la începutul anului, acţiunile BABA se tranzacţionează în creştere cu 36,1%, emitentul ajungând la o capitalizare de 486 miliarde de dolari.

  • Schema prin care hackerii pot fura milioane de dolari cu un singur e-mail

    Cea din urmă metodă poartă numele de business email compromise (BEC) şi este una din cele mai costisitoare ameninţări cibernetice la nivel mondial. Potrivit asigurătorului american AIG, BEC a întrecut ransomware în topul celor mai costisitoare ameninţări de tip cibernetic la adresa companiilor asigurate pentru astfel de incidente. De ce e această ameninţare atât de periculoasă?

    Ce este BEC şi cum funcţionează
    Operatorii din spatele BEC sunt infractori informatici meticuloşi care îşi fac temele cu mult timp înainte de a lovi. Aşa cum sugerează şi denumirea, se caracterizează prin compromiterea unui cont de e-mail, de regulă al unui angajat cu poziţie de importanţă strategică în organizaţie. Atacatorul îşi studiază victima folosind din surse deschise (comunicate de presă, reţele de socializare, etc) informaţii publice despre ea şi despre compania la care lucrează. Acesta foloseşte apoi diferite metode de inginerie socială pentru a obţine acces la contul de mail al directorului vizat. Înainte să lanseze atacul propriu-zis, hackerul pândeşte în linişte studiind atent conversaţiile cu persoane din diferite departamente, în special cel financiar, pentru a vedea cum poate să imite cât mai veridic „vocea” în scris a şefului. Apoi trimite un mail în numele directorului către departamentul financiar solicitând un transfer de bani, de exemplu, către un furnizor sau partener sau pentru o situaţie neprevăzută ce trebuie tratată în regim de urgenţă. Iar angajaţii păcăliţi fac transferul fără să ştie că banii de fapt se duc într-un cont controlat de atacator.

    Din înţelepciunea celor care au păţit-o
    Uneori e suficient ca atacatorul doar să imite o adresă de mail pentru a păcăli destinatarul. Acest lucru s-a întâmplat în 2016 la filiala locală a producătorului german de cabluri pentru industria auto Leoni AG. După ce au studiat bine compania şi procedurile interne, atacatorii au contactat directoarea financiară din România cu un mesaj trimis de pe o adresă de mail similară cu cea a CEO-ului companiei-mamă din Germania, solicitând un transfer urgent de 40 de milioane de euro. Nu a trecut mult timp până când directoarea s-a conformat şi a aprobat transferul. Abia câteva zile mai târziu compania realiza că fusese victima unei scheme BEC. Odată făcută publică eroarea, acţiunile companiei au coborât cu 14%, reducând considerabil valoarea companiei la bursă. De ce au ţintit atacatorii tocmai sucursala românească a grupului? Pentru că era singura autorizată să efectueze transferuri bancare în numele companiei. O nouă dovadă care arată cât de meticulos şi-au cercetat atacatorii victimele.
    Un alt exemplu notabil este incidentul de la compania americană de agricultură Scoular Corporation petrecut în 2014. Aproape identic cu incidentul de la Leoni AG, acest atac s-a folosit de un mail pretinzând a fi de la CEO-ul firmei în care se solicita unui angajat de la financiar pe nume Keith un transfer de 17 milioane de dolari pentru a impresiona nişte viitori parteneri din China: „Trebuie să finanţăm bine compania pentru a le arăta chinezilor puterea noastră. Keith, nu voi uita profesionalismul tău în acest deal şi îmi voi arăta aprecierea faţă de tine cât de curând”.
    Desigur, mesajul nu provenea de la CEO, ci de la un atacator anonim care reuşise să se infiltreze în reţeaua companiei. Observăm cum atacatorii se folosesc inclusiv de şiretlicuri psihologice, precum măgulirea şi promiterea unor beneficii ca să convingă victima să efectueze transferul bancar.
    Într-un incident mai recent, atacatorii s-au folosit nu de e-mail, ci de telefon pentru a imita literalmente vocea şefului cu scopul de a solicita un transfer urgent. Acest atac a încorporat tehnologie „deep fake,” care foloseşte inteligenţa artificială pentru a produce sunete sau imagini superficial autentice pentru urechea şi ochiul uman.

    O afacere de zeci de miliarde
    Atacurile de acest tip devin din ce în ce mai comune. Potrivit Reţelei de Executare a Crimelor Financiare – o divizie a Trezoreriei Statelor Unite – operatorii BEC au fraudat 21,5 miliarde de dolari în ultimii şase ani numai de la companii americane. Acelaşi raport spune că numărul reclamaţiilor referitoare la BEC au crescut de la 500 pe lună în 2016 la 1.100 pe lună în 2018, deci o dublare în doar doi ani.
    Păşind în 2020, recomandarea specialiştilor în securitate informatică este ca toate companiile, mici şi mari, să implementeze autentificarea în doi paşi pentru accesul la mail şi aplicaţii interne şi să adopte protocoale stricte pentru depistarea mailurilor suspecte, inclusiv cursuri de pregătire a angajaţilor privind tentativele de fraudă.

  • Compania daneză de bijtuerii Pandora se prăbuşeşte pe bursa din Copenhaga

    Acţiunile gigantului danez de bijuterii Pandora se prăbuşesc marţi pe bursa din Copenhaga, după ce producătorul a raportat rezultate trimestriale sub aşteptări pentru T3 2019.

    Astfel, marţi la ora 12.20, acţiunile Pandora se tranzacţionau pe bursa din Copenhaga la valoarea de 40,14 euro per acţiune, în scăere cu 11,7% de la începutul şedinţei de tranzacţionare, la o capitalizare bursieră de peste 4,4 miliarde euro.

    Pandora a raportat pierderi nete de aproape 16 milioane de euro pentru al treilea trimestru, în comparaţie cu un profit de peste 127 milioane euro în aceeaşi perioadă a anului trecut. Compania a înregistrat venituri trimestriale de 591,6 milioane euro, potrivit datelor MarketWatch.

    Analiştii chestionaţi de FactSet estimau un profit net de peste 60 milioane euro, la venituri totale de 626,4 milioane euro.

    Compania, care vinde brăţări, inele şi cercei în circa 7.700 de locaţii la nivel global, a anunţat că a pus în derulare un plan de reorganizare. Pandora s-a concentrat în principal pe regândirea promoţiilor, pe îmbunătăţirea produselor, magazinelor şi pe schimbarea de marketing, precum şi pe reducerea costurilor şi schimbarea structurii organizatorice.

    Pandoara a anunţat că se aşteaptă la o performanţă mai bună în T4, profitând şi de sărbătorile de iarnă.

     

     

     

  • Finanţe personale. Bursa de la Bucureşti creşte cu 40% în primele 10 luni din 2019 cu tot cu dividende. În octombrie, investitorii au avut un randament negativ de 0,6%

    Bursa de la Bucureşti a livrat investitorilor un randament de 40,1% în primele 10 luni din 2019, dinamică reflectată prin evoluţia indicelui BET-TR, care urmăreşte şi randa­men­tul dividendelor plătite de cele mai tranzacţionate com­panii, potrivit datelor BVB agregate de ZF.

    Spre comparaţie, în primele 10 luni din 2018 ran­da­mentul livrat investitorilor a fost de doar 19%.

    „Doi factori au contribuit decisiv la înregistrarea unui asemenea randament în primele 10 luni ale lui 2019. Primul este unul indirect, anume efectele OUG114, care prin apari­ţia sa a afectat semnificativ cotaţiile acţiunilor la sfârşitul anu­lui 2018, motiv pentru care începutul anului 2019 a con­sem­nat o bază de raportare scăzută. Al doilea factor este strâns legat de dimensiunea dividendelor plătite de com­pa­nii investitorilor, dividende care au susţinut pentru o lungă pe­rioadă de timp interesul participanţilor la piaţă“, spune Mihai Chişu, unul dintre cei mai vechi brokeri de la bursa locală, pentru ZF.

    Pe de altă parte, randamentul investiţiilor din octombrie 2019 a fost negativ, de minus 0,6%, respectiv cel mai scăzut din anul 2019, potrivit calculelor ZF. Spre comparaţie, octombrie 2018 a consemnat o creştere a BET-TR de 1,2%.

  • O singură tranzacţie, două reacţii opuse: Acţiunile Fiat Chrysler cresc cu 9% în Italia, în timp ce acţiunile companiei din spatele Peugeot scad cu 12%

    Anunţul oficial potrivit căruia francezii de la PSA, compania-mamă a Peugeot, şi italiano-americanii de la Fiat Chrysler vor fuziona într-o companie cu o valoare de piaţă de peste 40 miliarde euro, a stârnit reacţii diferite astăzi în rândul investitorilor celor două companii.

    Astfel, acţiunile Fiat Chrysler listate pe bursa din Italia se tranzacţionau joi la ora 13.00 la 14 euro per acţiune, în creştere cu 9,4% de la începutul şedinţei de tranzacţionare, la o capitalizare bursieră de circa 21,84 miliarde euro.

    În acelaşi timp, acţiunile gigantului din spatele Peugeot scădeau pe bursa din Paris joi cu 12,74%, tranzacţionându-se la 22,73 euro per acţine, la o capitalizare bursieră de aproximativ 22,6 miliarde euro.

    Cele două companii au convenit să facă o fuziune cu toate acţiunile implicate, în urma căreia ia naştere a patra cea mai amre companie auto din lume.

    Mai mult, acţionarii Fiat Chrysler vor primi dividende speciale de 5,5 miliarde euro, în timp ce Peugeot le va distribui acţionarilor săi participaţia de 46% pe care o deţine în producătorul de componente auto Faurecia.

    Pentru FCA, fuziunea reprezintă o reuşită, în contextul în care compania a susţinut vehement că piaţa auto are nevoie de consolidare cât mai rapid.

    Unul dintre aspectele tranzacţiei arată că PSA ar fuziona cu FCA într-o tranzacţie care implică toate acţiunile, ceea ce l-ar pune în final pe Carlos Tavarez la conducerea businessului, şi pe John Elkann – reprezentantul familiei Agnelli din Italia, care controlează FCA – în funcţia de preşedinte al companiei.

     

     

  • McDonald`s ratează estimările de profit pentru T3. Acţiunile scad cu peste 3% înainte de deschiderea şedinţei bursiere din New York

    Acţiunile companiei McDonald`s au scăzut cu 3,3% marţi înainte de deschiderea şedinţei de tranzacţionare pe bursa din New York, la valoarea de 203 dolari per acţiune, după ce compania a raportat rezultate trimestriale sub aşteptările pieţei, potrivit CNBC.

    Compania nu a reuşit să obţină succesul scontat cu campaniile pentru consumatori din SUA. Astfel, potrivit sursei citate, câştigurile per acţiune s-au ridicat la 2,11 dolari, în comparaţie cu aşteptările analiştilor Refinitiv de 2,21 dolari.

    În ceea ce priveşte veniturile acestea s-au situat la 5,4 miliarde dolari versus estimări de 5,5 miliarde dolari.

    Gigantul din piaţa de fast-food a raportat un profit net de 1,6 miliarde dolari în T3 2019, adică 2,11 dolari per acţiune, comparabil cu profitul din T3 2018, de 2,10 dolari per acţiune.

    Vânzările nete au crescut doar cu 1%, până la 5,4 miliarde dolari, ratând la limită estimările.

     

     

     

     

  • Cum a reuşit un inginer mecanic să construiască o afacere de aproape 200 mil. lei

    Grupul de firme condus de Gheorghe Iaciu operează atât în zona de închirieri de spaţii comerciale şi birouri, prin Expo Market Doraly (cifră de afaceri 2018 – 57,17 milioane de lei), Rivium Galeria Mall (14,7 milioane de lei) şi Doraly Mall (8,4 milioane de lei), cât şi pe cea rezidenţială, prin dezvoltatorul Impact Developer & Contractor, care a ajuns la venituri de 106,8 milioane de lei în 2018. În total, la nivel de grup veniturile înregistrate anul trecut au fost de peste 187 de milioane de lei, profitul ridicându-se la 42,8 milioane de lei.

    Pornit cu o suprafaţă de teren de 4.000 de metri pătraţi şi dezvoltat de-a lungul anilor, pe ambele părţi ale şoselei Bucureşti-Urziceni, până la o suprafaţă de 280.000 de metri pătraţi, parcul comercial Expo Market Doraly a ajuns în prezent la o suprafaţă închiriabilă de aproximativ 92.000 de metri pătraţi.

    Direct proporţional cu creşterea spaţiului a evoluat şi numărul clienţilor, care a ajuns în prezent la 435, indiferent că vorbim despre producători, importatori şi distribuitori, care au înregistrat anul trecut o cifră de afaceri cumulată de aproximativ 518 milioane de euro. Parcul comercial este structurat în 35 de pavilioane şi înregistrează un trafic anual de 3 milioane de vizitatori, având un grad mediu de ocupare de 96% şi o gamă de peste 550.000 de produse. Anul acesta reprezentanţii businessului se aşteaptă ca veniturile companiei să atingă aproximativ 66 de milioane de lei.

    Cum a început însă povestea grupului Doraly?
    Gheorghe Iaciu este doctor în ştiinţe inginereşti şi, înainte de fondarea parcului comercial, a profesat timp de trei ani în Ştefăneşti ca inginer mecanic. În 1994, văzând în piaţă o lacună în ceea ce privea spaţiile de vânzare, care la acea vreme erau preponderent spaţii cu durată temporară, de tipul târgurilor organizate la Romexpo, s-a gândit să pună bazele Doraly. Potrivit lui, acesta era primul parc comercial specializat în produse alimentare şi nonalimentare din România.

    „Am ales localitatea Afumaţi deoarece preţurile terenurilor îmi permiteau să acumulez şi suprafaţă, şi valoare, şi să pot să fac dezvoltări”, explică el decizia de a-şi stabili businessul în sud-estul Capitalei, pe DN2. Spune că încă de la început a ales parteneriate pe termen lung, asigurându-şi stabilitatea prin plata anticipată a chiriilor. „Aceste plăţi anticipate în multe cazuri au reprezentat şi de două ori valoarea investiţiei. Şi a fost un motor pentru dezvoltare. Apetitul a fost din ce în ce mai ridicat. Am putut să evoluez repede. Am găsit partenerul, am făcut dezvoltarea şi tot ce am ocupat am ocupat 100%. Am ocupat în condiţii de preţ conforme cu aşteptările noastre”, povesteşte antreprenorul.

    În anul 2000, Gheorghe Iaciu a pornit un nou business – Doraly Mall, un centru comercial deschis în Constanţa şi ocupat în procent de 100% încă de la deschidere. Una dintre cele mai importante borne în evoluţia grupului a venit însă în 2008, concomitent cu criza economică, când compania londoneză InfraRed Capital Partners a preluat 50% din Expo Market Doraly, într-o tranzacţie de 70 de milioane de euro. „Soluţia mea nu a fost să privez compania de lichiditate şi de investiţii, ci să vând 50% din companie; în 2008 HSBC a făcut printr-un fond achiziţia a 50%. De fapt, am vândut 100% şi am răscumpărat 50% pentru a fi echilibrat, deci tehnic am impozitat toată valoarea la data respectivă. A fost un management de tip buy out, au fost nişte reglementări după criză, pentru că nu poţi să fii bancă-investitor în fondul tău, să îl deţii şi să îţi dai bani singur, ei au profitat, au cumpărat, gestionează 16 miliarde de dolari astăzi şi suntem într-un parteneriat de 50-50%”, explică fondatorul businessului.

    El povesteşte că perioada de criză a fost şi pentru Doraly o etapă dificilă, „asociată cu o competiţie puternică chiar în această locaţie şi cu lipsa de strategie sau de viziune a unora dintre companiile cu care colaboram, care credeau că secretul succesului în businessul lor era reducerea costului de chirie”.

    Competiţia a venit şi prin prisma deschiderii, în vecinătatea parcului comercial Doraly, a complexului China Town în anul 2011. „La China Town s-a încercat divizarea proprietăţii către cei mai mulţi, dar nu a mai existat nicio strategie şi nicio viziune şi nu se mai putea conduce efectiv, viabil, proiectul respectiv, aşa că în doi ani toată lumea a pierdut banii, pentru că au fost nişte achiziţii fără logică de business. Şi cei care au crezut că vor deveni investitori imobiliari într-un activ comparabil cu Doraly erau nepricepuţi la acest gen de activitate”, explică antreprenorul.

    El povesteşte că a reuşit, oferindu-le o serie de facilităţi, să-i reatragă de partea sa pe câţiva dintre cei care şi-au investit masiv capitalul în China Town. „Le-am redus chiriile, i-am lăsat şi fără chirii, pentru că într-adevăr au luat o decizie greşită. Şi nu am uitat că am avut un parteneriat şi pentru o perioadă de tranziţie negativă a lor, dacă am putut să-i salvez, am contribuit la asta – să le dau o locaţie bună, să-i integrez cu produsele lor acolo unde trebuia, dar mai ales să le ofer facilităţi la partea de preţ pentru a-i avea mai departe ca parteneri.”
    În prezent, adaugă Iaciu, „lucrurile sunt în normalitate şi recuperăm facilităţile pe care le-am dat în trecut companiilor ca să poată să traverseze dificultăţile financiare din perioada de criză. Firma este într-o creştere a veniturilor, avem o viziune foarte clară şi executăm business planul între 99,6 şi 107,7% istoric, fără erori. Suntem convinşi că în următorii cinci ani, pe care i-am planificat în detaliu, nu vom avea probleme nici în ceea ce priveşte gradul de ocupare, nici în privinţa veniturilor pe care ni le-am propus şi nici a costurilor cu care obţinem acele venituri.”
    De-a lungul timpului, complexul Doraly a găzduit şi companii care, odată ce au evoluat, au migrat spre un nou model de business, cu spaţii proprii, de pildă: Kitchen Shop, Makita România sau Lindab România. „În momentul în care devin prea mari, încep să îşi gândească spaţii proprii. Eu am dorit ca ei să îşi facă spaţii proprii. Ei nu vindeau să facă trafic, nu vindeau la locaţie, nu era potrivit cu strategia noastră de diversitate de produse de aici. Pentru noi, clienţii care vând la locaţie sunt cei mai importanţi. De aici rezultă capacitatea noastră de a genera marje mai mari şi de a ne îmbunătăţi veniturile”, subliniază Iaciu.

    Potrivit lui, acest tip de schimbări structurale au dus în unele cazuri şi la o pierdere a unor procente din cifra de afaceri, în special din partea firmelor axate mai mult pe logistică. Însă, chiar dacă a scăzut colectivul, a crescut calitatea chiriaşilor, spune antreprenorul. „Astăzi sunt în complex 435 de companii care au un business de succes. E un grup semnificativ de companii care au strategii de dezvoltare. Am convertit firme care se adresează comercianţilor care vin aici şi sperăm ca cifrele lor să se regăsească în cifrele noastre. Cifra reală, maximă a companiilor este mult mai ridicată de 518 milioane de euro, dar noi am luat în considerare doar ce se întâmplă în această locaţie.”

    Cel mai recent proiect al antreprenorului este Doraly Retail Park, un parc comercial de 10.000 de metri pătraţi, inaugurat la începutul lunii acesteia, cu un plan de investiţii de aproximativ 6 milioane de euro. „În contextul evoluţiei pieţei de retail, am considerat că Doraly trebuie să îşi consolideze poziţia şi să participe puţin la componenta de retail. Acest cash & carry permite expunerea diversităţii de produse din Doraly. Marele avantaj al acestui complex este gama diversă de produse. Oricare cel mai mare concurent al nostru are de zece ori mai puţine produse. Cash & carry permite ca toată marfa să fie văzută, la fel şi preţurile, faţă de modelul en gros, unde într-un spaţiu de 30-50 de metri poţi să expui limitat”, susţine Iaciu. Avantajele unui complex de tip cash & carry vin, potrivit lui, dintr-o uşurinţă mai mare de a accesa produsele aflate pe stoc, dar şi pentru experienţa clientului în locaţie.

    „Într-un spaţiu de tip en gros, chiar dacă stochezi, accesezi mai greu, şi apoi îţi trebuie oameni să manipulezi produsul până la client la maşină, pe când cash & carry foloseşte energia clientului şi îi dă şi o plăcere în a compara şi a alege ce i se potriveşte, îi oferă diversitate într-o oarecare intimitate personală. Cheia în orice business este despre cât de bine se simte clientul când face business cu tine. Şi clientul are ocazia să aleagă mult mai bine decât o făcea înainte. Îi oferă o experienţă de business.”

    Primul client al noului parc comercial este Jysk, care a închiriat o suprafaţă de 1.350 de metri pătraţi. Antreprenorul spune că, în urma unui studiu realizat cu ajutorul a 1.200 de clienţi din toate pavilioanele Doraly, a observat că cele mai importante aspecte pentru aceştia sunt: diversitatea, preţul, uşurinţa şi plăcerea de a face cumpărături. „Noi le asigurăm pe toate printr-un proces investiţional susţinut, pe care noi l-am făcut. Am construit 45.000 de metri pătraţi de dezvoltări în care le-am permis tuturor să crească într-un spaţiu modern. Şi în paralel am venit şi cu strategii de comunicare bune, care le-au asigurat traficul pentru a face business profitabil. Retailul vine să completeze categoriile de produse pe care noi pe parte de en gros nu am reuşit să le atingem”, adaugă Iaciu. Pentru închirierea spaţiilor a stabilit un parteneriat cu CBRE.
    Pe viitor antreprenorul vrea ca accentul să fie pus însă mai mult pe zona de online. Anul trecut compania a lansat şi doraly.ro, primul marketplace din România cu preţuri elastice, cu vânzare en detail şi en gros. „În spatele tuturor deciziilor este o viziune de a integra retailul cu cash&carry şi en gros, şi toate vor fi integrate şi de o platformă online. Am gândit platforma ca un vehicul de promovare a categoriilor şi preţurilor din Doraly la nivel naţional, şi chiar facilitarea unor grupări de produse sub formă de bandă, care să cuprindă ce cumpără întotdeauna o persoană într-o lună, şi care să fie cu un click livrate la domiciliu”, explică Iaciu. El mai spune că acesta nu este un proiect uşor, pentru că ar trebui ca execuţia din partea chiriaşilor să fie foarte bună, „ori aici am de lucru foarte mult, de la manual de instructaj – cum să vândă online, la a-i convinge de importanţa de a avea pe lângă magazinele fizice magazine virtuale în care să-şi prezinte produsele. Acolo e nevoie de disciplină de stoc, de disciplină de livrare, de control al preţurilor şi ritmicitate, de permanenţă a produselor pe termen lung. E o listă lungă şi am de lucru.”

    Antreprenorul îşi doreşte ca marketplace-ul să completeze gama de produse aflate deja în stocul Doraly. „Nu am facilitat şi nu facilitez produse care nu sunt în Doraly în această fază, dar este evident că ulterior acesta poate fi un instrument de a extinde categoria şi diversitatea de la 550.000 de produse la milioane de produse. E un proiect pe termen mediu şi lung.” În plus, miza este atragerea tinerilor, în prezent clienţii Doraly fiind cei care şi-au format deja o gospodărie, persoane de peste 25 de ani. „Nu am reuşit să-i convingem pe cei mai tineri. Eu cred că într-o zi cu online-ul îi vom convinge, pentru că încercăm să prezentăm produsele într-un format la care poţi să vezi anvergura.

    Avem de comunicat mai mult. Întrucât metodele de comunicare sunt destul de scumpe, pentru a comunica atât de multe detalii credem că instrumentul de bază va fi site-ul, dar trebuie să obţin sprijinul lor. În momentul în care Doraly va fi o destinaţie pe online, va fi uşor să ajungem şi la tineret. Ca să extindem şi gama de vârstă trebuie să comunicăm prin instrumentele lor şi să le dăm ce caută ei, şi atunci îi vom aduce. În acest sens ne vor ajuta şi retailul şi cash & carry-ul, dar instrumentul-cheie de dialog va fi acest site. Şi lucrăm la asta.” Din rândul competitorilor Iaciu menţionează, pe domeniul en gros, Metro şi Selgros: „Avem suprapunere marginală pe 10% din produse şi cu Dragonul Roşu, mai mult ne suprapunem pe partea alimentară cu SU Market şi cu Flora Market din zona noastră, puţin geografic aş putea spune, şi cu toate lanţurile de retail care, în diverse forme, sunt competitori”, adaugă el. „Se vinde sau nu se vinde Doraly?”, este întrebarea care circulă acum în piaţă. „În 2008, pentru a putea mări businessul, am decis să vând 50%. Prin convenţia de vânzare de atunci m-am obligat ca în cazul în care partenerii vor dori să vândă, voi vinde, ceea ce nu înseamnă că mă desprind în totalitate de business. Întotdeauna a fost un plan de a vinde, iar acum pot să vă spun că este o fereastră bună, şi pentru cumpărător, şi pentru vânzător, deci probabilitatea ca prin fereastra asta deschisă să se întâmple o tranzacţie este ridicată. Noi o să testăm piaţa din România ca să vedem dacă există posibilitatea unei tranzacţii. Evaluări facem anual pentru că suntem obligaţi de legislaţie şi, din perspectiva băncii, ultima evaluare era de aproximativ 100 de milioane de euro.” În ceea ce priveşte nivelul României în comparaţie cu alte state, Iaciu crede că piaţa locală de retail este evoluată la nivelul pieţei pe care activează. „Lanţurile de magazine prezente în România sunt la nivel de America. Pe toate zonele. Cred că logistica are de evoluat la noi, dar deja se întâmplă”, opinează el. Despre extinderea pe alte pieţe Iaciu spune că nu intenţionează să facă acest pas. „Sunt prea naţionalist. Atât capital cât am nu intenţionez să-l dau în altă parte, cel puţin într-un orizont de timp pe care eu mi-am planificat businessurile, şi asta înseamnă 12 ani.”

    În paralel cu zona de închirieri de spaţii comerciale, antreprenorul a a fost activ şi pe celelalte segmente ale sectorului imobiliar. După ce, în anul 2013, a făcut o serie de investiţii puternice la bursă, prelând pachete importante de acţiuni la SIF Muntenia şi dezvoltatorul imobiliar Impact, un an mai târziu Iaciu a achiziţionat şi centrul comercial Moldova Mall din Iaşi. În prezent se axează pe dezvoltarea unui centru în cadrul proiectului rezidenţial Greenfield, care să ofere o serie de facilităţi de bază pentru locuitorii din complex.

    „Am făcut aici o plaza, care conţine şcoală, grădiniţă, toate serviciile de care ai nevoie într-o comunitate, supermarket şi un spa de 2.660 de metri pătraţi, unde poţi să mergi la tenis, saună, masaj, piscină. Genul ăsta de proiect multifuncţional, care reprezintă un proiect ataşat unui complex ce va ajunge la 10.000 de apartamente, trebuie să răspundă nevoilor oamenilor. Acest proiect este în prezent proiectat în totalitate, gata de autorizare, aşteaptă PUZ-ul cartierului Greenfield. Şi şcoala I-VIII pe care am conceput-o va fi, probabil, cea mai modernă din România, grădiniţa de asemenea, iar mallul, aşa cum e gândit, va răspunde exact nevoilor comunităţii.” Pe lângă complexul rezidenţial Greenfield antreprenorul mai are în construcţie şi proiectul Luxuria, iar pe viitor intenţionează să dezvolte, prin intermediul dezvoltatorului imobiliar Impact, un proiect mixt care să cuprindă spaţii rezidenţiale, birouri şi un hotel, în zona calea Floreasca – Barbu Văcărescu.
    Gheorghe Iaciu a urmat ASE-ul în Bucureşti.

    A absolvit, de asemenea, un MBA în SUA – Executive Master of Business Administration, în cadrul Florida Atlantic University, unde urmase în prealabil cursurile Facultăţii de Business Internaţional. „Toate m-au ajutat să evoluez. În felul în care am putut să fac afacerile, în felul în care iau deciziile, a contat pentru că mi-a creat o bază de la care am putut să mă dezvolt foarte uşor.” Sfatul lui Gheorghe Iaciu pentru antreprenorii aflaţi la început de drum este: „Să îndrăznească să pornească companii plecând de la idei. În piaţă sunt acum oportunităţi şi finanţări, chiar şi simpla gândire a unor posibile idei de convertit în business, care eventual nu se vor materializa, tot duce la o evoluţie personală. Deci este un câştig pe toate planurile.” În timpul liber, antreprenorului îi place să participe la semimaraton şi la Spartan Race, un hobby mai recent fiind învăţarea limbii italiene.