BusinessMagazin

Tag: crestere

  • De ce acest oraş din Germania a interzis capsulele de cafea

    Capsulele de cafea pentru espressor au fost interzise în clădirile autorităţilor din oraşul Hamburg din Germania. Decizia a fost luată pentru că aceste produse nu îndeplinesc standardele de sustenabilitate. Capsulele de cafea, precum cele vândute de Nestle sau Keurig, au fost interzise deoarece se crează deşeuri inutile şi conţin şi aluminiu, informează CNN. Un reprezentant al autorităţilor din Hamburg a declarat că acele capsule conţin 3 grame de deşeu pentru fiecare 6 grame de cafea.

    Autorităţile nu au luat în vizor doar capsulele ci şi farfuriile din plastic, sticlele de apă de plastic, cutiile de bere sau suc, anumite produse de curăţenie şi chiar anumite tipuri de vopsele. “Obiectivul nostru este să creştem cota de piaţă a produselor prietenoase cu mediul în încercarea de a combate schimbările climatice”, a declarat senatorul Jens Kerstan.

    Capsulele de cafea au câştigat foarte mult în popularitate în rândul populaţiei. Euromonitor a spus că aceste produse au înregistrat “o creştere colosală” şi, de asemenea, rămân un factor de creştere important pe piaţa din SUA. Mai mult de un sfert din gospodăriile din Statele au un espressor care funcţionează cu capsule de cafea.

  • De ce acest oraş din Germania a interzis capsulele de cafea

    Capsulele de cafea pentru espressor au fost interzise în clădirile autorităţilor din oraşul Hamburg din Germania. Decizia a fost luată pentru că aceste produse nu îndeplinesc standardele de sustenabilitate. Capsulele de cafea, precum cele vândute de Nestle sau Keurig, au fost interzise deoarece se crează deşeuri inutile şi conţin şi aluminiu, informează CNN. Un reprezentant al autorităţilor din Hamburg a declarat că acele capsule conţin 3 grame de deşeu pentru fiecare 6 grame de cafea.

    Autorităţile nu au luat în vizor doar capsulele ci şi farfuriile din plastic, sticlele de apă de plastic, cutiile de bere sau suc, anumite produse de curăţenie şi chiar anumite tipuri de vopsele. “Obiectivul nostru este să creştem cota de piaţă a produselor prietenoase cu mediul în încercarea de a combate schimbările climatice”, a declarat senatorul Jens Kerstan.

    Capsulele de cafea au câştigat foarte mult în popularitate în rândul populaţiei. Euromonitor a spus că aceste produse au înregistrat “o creştere colosală” şi, de asemenea, rămân un factor de creştere important pe piaţa din SUA. Mai mult de un sfert din gospodăriile din Statele au un espressor care funcţionează cu capsule de cafea.

  • KMG International, rezultat operaţional cu 6% mai mare în primele nouă luni ale anului

    Grupul KMG International a ajuns la un rezultat operaţional (EBITDA) de 145 milioane USD în primele nouă luni ale anului, cu peste 6% faţă de nivelul atins în perioada ianuarie – septembrie din 2015, pe fondul unei cifrei brute de afaceri de aproximativ 5 miliarde USD, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    “La baza performanţelor operaţionale şi financiare obţinute în primele 9 luni ale anului se regăsesc direcţiile strategice dezvoltate şi adoptate de KMG International în perioada 2013 – 2014, împreună cu unicul său acţionar – KazMunayGas. Acestea au vizat consolidarea activităţilor de profil, dezvoltarea prezenţei Rompetrol în regiunea Mării Negre, creşterea sinergiilor cu compania mamă, îmbunătăţirea şi eficientizarea proceselor şi operaţiunilor, precum şi atragerea şi implicarea angajaţilor în atingerea acestor rezultate. Astfel, am reuşit să ne continuăm evoluţia pozitivă, în linie cu obiectivele propuse în 2015, când am depăşit recordurile istorice de peste 18 ani de la înfiinţarea Grupului” declară Zhanat Tussupbekov, directorul general al Grupului KMG International.

    Astfel, activităţile de rafinare derulate de Petromidia Năvodari şi Vega Ploieşti, dar şi de divizia de petrochimie, s-au ridicat la 4,14 milioane tone de materie primă în perioada ianuarie – septembrie a anului, în scădere cu 5% faţă de nivelul atins în perioada similară din 2015. Diferenţa a fost determinată în principal de oprirea activităţilor de producţie ale rafinăriei Petromidia în luna august pentru realizarea unor lucrări de investiţii şi de mentenanţă, dar pentru remedierea zonei afectate de incendiului din 22 august.

    Rafinăria Petromidia Năvodari – cea mai mare unitate de profil din România şi una dintre cele mai moderne din regiunea Mării Negre, a reuşit în primele nouă luni ale anului să-şi majoreze cu 3% cantitatea de materii prime procesate zilnic, de la 15.080 tone în perioadă similară din 2015 la 15.510 tone.

    Divizia de rafinare a grupului a consemnat în primele 9 luni ale anului 2016 o creştere de 44% a rezultatului operaţional (EBITDA), până la un nivel de 74.1 milioane USD, în contextul unei imbunătăţiri de 4% a vânzările pe piaţa internă şi a scăderii livrărilor la export – efect al diminuării cererii din piaţa de profil.

    În primele 9 luni din 2016, prin diviziile de rafinare şi petrochimie, grupul a exportat o cantitate totală de produse de 1,7 milioane tone, în principal către partenerii din regiunea Mării Negre. KMG International este acţionarul majoritar al Rompetrol Rafinare (operatorul rafinăriilor Grupului din Romania) cu o participaţie de 54,63% (directă şi indirectă), alături de statul român prin Ministerul Energiei care deţine o participaţie de 44,69%.

    Volumul produselor petroliere comercializate de grup pe plan intern s-au ridicat la 1,95 milioane tone (+11%), din care peste 53% au reprezentat-o carburanţii distribuiţi de Rompetrol Downstream prin staţiile Rompetrol (+2%), dar şi en-gros către parteneri (+12%). La finele lunii septembrie, compania opera pe plan intern o reţea de 729 puncte comercializare carburanţi, 6 depozite, 230 de staţii alimentare GPL auto şi 9.000 de puncte de distribuţie butelii.

    Rezultatul operaţional (EBITDA) al activităţilor de retail în Romania a fost de 40,2 milioane USD la nivelul diviziei Rompetrol Downstream, în creştere cu 20%. Printre măsurile care au susţinut atingerea acestei performanţe se numără continuarea programului de transfer al staţiilor Rompetrol în administrarea dealerilor, finalizarea programului de rebranding al benzinăriilor, implementarea cu success în luna august a noului sistem de automatizare a activităţilor aferente celor 6 depozite din România (Mogoşoaia, Arad, Craiova, Zărneşti, Vatra Dornei, Şimleul Silvaniei).

    La nivel regional, grupul a atins un nivel al livrărilor de produsele petroliere prin activităţile de trading de circa 1,4 milioane tone către subsidiarele sale şi către partenerii tradiţionali. Vânzările totale de carburanţi înregistrate de subsidiarele din Bulgaria, Moldova şi Georgia s-au ridicat în primele noua luni ale anului la 673.000 tone, cu 14% peste nivelul aferent perioadei similare din 2015.

    Rezultatul operational (EBITDA) al diviziei de trading în perioada ianuarie – septembrie a fost de 22,4 milioane USD, în creştere cu 25% pe fondul îmbunătăţirii profitabilităţii aferente vânzărilor de materii prime către terţi.

    Performanţele obţinute de grup în primele 9 luni ale anului au fost completate şi de beneficiile programului de transformare a operaţiunilor şi activităţilor sale, iniţiat în 2013. Astfel, în aceeaşi perioadă, impactul direct al proiectelor derulate s-au ridicat la 19,7 milioane USD, acestea vizând creşterea eficienţei rafinăriei Petromidia, îmbunătăţirea volumelor de produse petroliere comercializate în România şi în regiunea Mării Negre, dar şi implementarea centrului corporativ de servicii la nivelul KMG International.

  • KMG International, rezultat operaţional cu 6% mai mare în primele nouă luni ale anului

    Grupul KMG International a ajuns la un rezultat operaţional (EBITDA) de 145 milioane USD în primele nouă luni ale anului, cu peste 6% faţă de nivelul atins în perioada ianuarie – septembrie din 2015, pe fondul unei cifrei brute de afaceri de aproximativ 5 miliarde USD, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    “La baza performanţelor operaţionale şi financiare obţinute în primele 9 luni ale anului se regăsesc direcţiile strategice dezvoltate şi adoptate de KMG International în perioada 2013 – 2014, împreună cu unicul său acţionar – KazMunayGas. Acestea au vizat consolidarea activităţilor de profil, dezvoltarea prezenţei Rompetrol în regiunea Mării Negre, creşterea sinergiilor cu compania mamă, îmbunătăţirea şi eficientizarea proceselor şi operaţiunilor, precum şi atragerea şi implicarea angajaţilor în atingerea acestor rezultate. Astfel, am reuşit să ne continuăm evoluţia pozitivă, în linie cu obiectivele propuse în 2015, când am depăşit recordurile istorice de peste 18 ani de la înfiinţarea Grupului” declară Zhanat Tussupbekov, directorul general al Grupului KMG International.

    Astfel, activităţile de rafinare derulate de Petromidia Năvodari şi Vega Ploieşti, dar şi de divizia de petrochimie, s-au ridicat la 4,14 milioane tone de materie primă în perioada ianuarie – septembrie a anului, în scădere cu 5% faţă de nivelul atins în perioada similară din 2015. Diferenţa a fost determinată în principal de oprirea activităţilor de producţie ale rafinăriei Petromidia în luna august pentru realizarea unor lucrări de investiţii şi de mentenanţă, dar pentru remedierea zonei afectate de incendiului din 22 august.

    Rafinăria Petromidia Năvodari – cea mai mare unitate de profil din România şi una dintre cele mai moderne din regiunea Mării Negre, a reuşit în primele nouă luni ale anului să-şi majoreze cu 3% cantitatea de materii prime procesate zilnic, de la 15.080 tone în perioadă similară din 2015 la 15.510 tone.

    Divizia de rafinare a grupului a consemnat în primele 9 luni ale anului 2016 o creştere de 44% a rezultatului operaţional (EBITDA), până la un nivel de 74.1 milioane USD, în contextul unei imbunătăţiri de 4% a vânzările pe piaţa internă şi a scăderii livrărilor la export – efect al diminuării cererii din piaţa de profil.

    În primele 9 luni din 2016, prin diviziile de rafinare şi petrochimie, grupul a exportat o cantitate totală de produse de 1,7 milioane tone, în principal către partenerii din regiunea Mării Negre. KMG International este acţionarul majoritar al Rompetrol Rafinare (operatorul rafinăriilor Grupului din Romania) cu o participaţie de 54,63% (directă şi indirectă), alături de statul român prin Ministerul Energiei care deţine o participaţie de 44,69%.

    Volumul produselor petroliere comercializate de grup pe plan intern s-au ridicat la 1,95 milioane tone (+11%), din care peste 53% au reprezentat-o carburanţii distribuiţi de Rompetrol Downstream prin staţiile Rompetrol (+2%), dar şi en-gros către parteneri (+12%). La finele lunii septembrie, compania opera pe plan intern o reţea de 729 puncte comercializare carburanţi, 6 depozite, 230 de staţii alimentare GPL auto şi 9.000 de puncte de distribuţie butelii.

    Rezultatul operaţional (EBITDA) al activităţilor de retail în Romania a fost de 40,2 milioane USD la nivelul diviziei Rompetrol Downstream, în creştere cu 20%. Printre măsurile care au susţinut atingerea acestei performanţe se numără continuarea programului de transfer al staţiilor Rompetrol în administrarea dealerilor, finalizarea programului de rebranding al benzinăriilor, implementarea cu success în luna august a noului sistem de automatizare a activităţilor aferente celor 6 depozite din România (Mogoşoaia, Arad, Craiova, Zărneşti, Vatra Dornei, Şimleul Silvaniei).

    La nivel regional, grupul a atins un nivel al livrărilor de produsele petroliere prin activităţile de trading de circa 1,4 milioane tone către subsidiarele sale şi către partenerii tradiţionali. Vânzările totale de carburanţi înregistrate de subsidiarele din Bulgaria, Moldova şi Georgia s-au ridicat în primele noua luni ale anului la 673.000 tone, cu 14% peste nivelul aferent perioadei similare din 2015.

    Rezultatul operational (EBITDA) al diviziei de trading în perioada ianuarie – septembrie a fost de 22,4 milioane USD, în creştere cu 25% pe fondul îmbunătăţirii profitabilităţii aferente vânzărilor de materii prime către terţi.

    Performanţele obţinute de grup în primele 9 luni ale anului au fost completate şi de beneficiile programului de transformare a operaţiunilor şi activităţilor sale, iniţiat în 2013. Astfel, în aceeaşi perioadă, impactul direct al proiectelor derulate s-au ridicat la 19,7 milioane USD, acestea vizând creşterea eficienţei rafinăriei Petromidia, îmbunătăţirea volumelor de produse petroliere comercializate în România şi în regiunea Mării Negre, dar şi implementarea centrului corporativ de servicii la nivelul KMG International.

  • MedLife a anunţat oficial că vine pe bursă prin vânzarea de către fondurile de investiţii a acţiunilor deţinute. Este cea mai mare listare din acest an

    MedLife, cel mai mare jucător de pe piaţa serviciilor medicale private, a anunţat că va vinde pe Bursă un pachet de până la 44% din acţiunile companiei, reprezentând participaţiile deţinute de acţionarii minortitari ai companiei, fondurile de investiţii V4C şi IFC, informeaza Ziarul Financiar.

    Fondul de private equity V4C va vinde intreaga sa participaţie de 36,25%, în timp ce IFC va realiza un exit parţial a deţinerii sale curente de 12,75% în MedLife.

    Ca urmare a ofertei, familia Marcu va continua să deţină 51% din capitalul social al MedLife şi IFC va deţine cel puţin 5%. Free float-ul este de aşteptat să fie de până la 44%.

    „Prin intermediul  acestei oferte, investitorii vor avea acces la o oportunitate unică de a investi în liderul  pieţei private de sănătate din România şi unul dintre cei mai mari furnizori de servicii medicale private din Europa Centrală şi de Est, pentru a obţine expunerea la piaţa cu cea mai mare rată de creştere a serviciilor medicale private în ECE şi să facă parte dintr-o călătorie uimitoare, care a început acum 20 de  ani şi este departe de a fi finalizată”, a spus Mihai Marcu, preşedintele Consiliului de Administraţie al MedLife.

     

  • Cum protejezi drepturile de autor când conţinutul e gratis?

    Platforma de distribuţie video YouTube a ajuns, în 2016, la 1 miliard de vizitatori pe lună; cu alte cuvinte, o treime dintre utilizatorii de internet au intrat cel puţin o dată pe site. Creşterea anuală de ore vizionate este de 50% pe desktop şi de 100% pe mobil, în vreme ce rata de urcare a materialelor pe platformă a ajuns la 400 de ore pe minut. YouTube este un canal gratuit de vizionare a conţinutului, iar acest lucru asigură atât succesul său, cât şi numeroase probleme. Cea mai mare dintre acestea e legată de încălcarea drepturilor de autor.

    Pe lângă conţinutul propriu, oamenii includ şi foarte multe elemente care nu le aparţin; pentru a combate acest fenomen, Google a început să dezvolte un instrument numit Content ID. Am fost invitat la Zürich, alături de alţi jurnalişti, pentru a înţelege cum protejează YouTube drepturile de autor ale „adevăraţilor” proprietari, dar şi pe cele ale creatorilor independenţi de conţinut, care generează majoritatea orelor încărcate pe platformă.

    În septembrie, Google şi-a sărbătorit majoratul: au trecut 18 ani de când doi doctoranzi de la Universitatea Stanford, Larry Page şi Sergey Brin, puneau bazele companiei ce avea să revoluţioneze internetul. La sfârşitul lui 2007, motorul Google a fost cotat drept cea mai puternică marcă globală, după criteriul valorii în miliarde de dolari, dar şi după modul de percepţie de către utilizatori, următoarele locuri fiind ocupate de companiile General Electric, Microsoft, Coca-Cola, China Mobile, IBM, Apple, McDonald’s, Nokia şi Marlboro. De asemenea, conform unui sondaj realizat de compania Harris Interactive, Google a fost declarată, la sfârşitul lui 2007, ca fiind compania americană cu cea mai bună reputaţie, mai ales datorită modului în care îşi tratează angajaţii.

    Nouă ani mai târziu, Google a rămas în top 3 al celor mai puternice branduri; achiziţiile pe care le-a făcut de-a lungul anilor, precum Applied Semantics, Android, DoubleClick, Motorola sau Nest, au transformat Google într-un lider mondial al inovaţiei şi dezvoltării tehnologice. Una dintre cele mai importante achiziţii rămâne însă cea din 2006, atunci când compania condusă de Page şi Brin a plătit 1,6 miliarde de dolari pentru YouTube.

    La biroul din Zürich, cel mai mare din Europa, lucrează peste 2.000 de oameni, majoritatea fiind ingineri şi programatori. O treime dintre aceştia au şi doctorat, după cum a explicat David Erb, directorul de inginerie al YouTube. Biroul de la Zürich este, aşadar, unul dintre cele mai mari ale Google: printre dotările standard pe care te aştepţi să le găseşti, precum sălile de mese cu tematică sau cafenele de pe fiecare etaj, biroul din Zürich mi s-a părut mult mai apropiat de ceea ce îţi imaginezi atunci când te gândeşti la start-up-urile din Silicon Valley. Şi mă refer aici la tobogane prin care angajaţii pot ajunge de la birou direct în sala de mese (o altă variantă, pentru cei mai curajoşi, este un stâlp inspirat de cele din sediile pompierilor), camere de relaxare unde programatorii pot să joace ping-pong, fotbal de masă sau chiar să cânte la tobe şi, desigur, spaţii închise în care să poţi dormi câteva minute dacă e cazul. Powernap, să îi spunem. Nu este primul birou Google pe care îl vizitez, dar este cel mai impresionant.

    După un scurt tur al sediului, am trecut la partea practică a întâlnirii, alături de David Erb, director de inginerie al YouTube, Fabio Magagna, project manager al Content ID, şi Simon Morrison, public policy manager în cadrul Google. Cum se pot proteja drepturile de autor pe o platformă care distribuie gratuit conţinutul?

    Înainte de apariţia sistemului Content ID, partenerii Google (companiile care îşi asumă conţinut prin trimiterea materialelor originale, atestate din punct de vedere legal – n.red.) puteau apela doar la Digital Millennium Copyright Act (DMCA) pentru a cere înlăturarea de pe YouTube a unor materiale ce le încălcau dreptul de proprietate intelectuală. Content ID a fost astfel construit pentru a oferi o alternativă: păstrarea online a materialului respectiv şi monetizarea sa de către cei care deţin drepturile. Astăzi, peste 98% din reclamaţii vin prin Content ID, în vreme ce apelările prin DMCA mai reprezintă doar 2%.

    Digital Millennium Copyright Act (DMCA)
    este o lege valabilă În Statele Unite care implementează, practic, două tratate emise În 1996 de Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale (WIPO). Actul reglementează modul În care conţinutul poate fi preluat şi sancţiunile acordate celor care piratează proprietatea intelectuală; principala schimbare faţă de legile anterioare se referă la limitarea sancţiunilor acordate furnizorilor de internet, aceştia nemaifiind consideraţi responsabili faţă de acţiunile utilizatorilor cărora le asigură accesul la internet. DMCA a fost adoptată de către preşedintele Bill Clinton În 1998.

    Cum funcţionează însă Content ID? Sistemul detecteză similarităţi în secvenţe audio sau video şi anunţă proprietarul de drept că o parte din material a fost folosit de către o terţă parte. Sistemul este extrem de intuitiv, după cum am aflat în timpul unui exerciţiu practic: partenerii Google trebuie să încarce un fişier de referinţă, iar Content ID îl va include în baza de date folosită la scanarea materialelor produse de către creatorii de conţinut. Împreună cu fişierul de referinţă, partenerii pot seta o serie de măsuri ce trebuie luate atunci se detectează un material ce foloseşte parte din proprietatea intelectuală: blocarea acelui material, monetizarea sa sau pur şi simplu monitorizarea materialului pe YouTube – câtă lume îl vizionează, ce reacţii au oamenii la el şi aşa mai departe.

  • UniCredit anunţă sfârşitul petrecerii în România

    Economia românească a crescut cu 4,4%  în T3 faţă de anul trecut, însă faţă de T2, economia a crescut cu numai 0,6% ajustat sezonier. Evoluţia economiei a fost în T3 mult mai modestă decât ritmul anterior din primele două trimestre din 2016, de 1,5%. Deşi împărţirea pe sectoare nu este încă disponibilă, datele indică faptul că ne îndreptăm spre o scădere a creşterii economice, potrivit UniCredit.

    Vânzările din retail au crescut cu 11,4% de la an la an în T3, faţă de 17,1% în T2. După o creştere de două cifre care a început în august 2015, anul acesta a dus la o încetinire şi a dus la o creştere de sub 10% în septembrie, în condiţiile în care stimulii pentru consum şi-au pierdut din impuls.

    Producţia industrială s-a temperat la 1,6% de la an la an în T3, faţă de o creştere de 2% yoy în T2, pe fondul declinului comerţului la nivel global.

    Activitatea din construcţii a revenit în teritoriu negativ, la -1,7% de la an la an în T3, faţă de +7,7% în T2, în condiţiile în care ingineria civilă a fost afectată de scăderea cheltuielilor guvernamentale, în ciuda revenirii sectorului rezidenţial, pe fondul programului ”Prima Casă”.

    Consumul privat şi vânzările din retail vor continua să încetinească, în timp ce activitatea industrială va rămâne scăzută pe fondul cererii externe scăzute. Investiţiile publice ar putea creşte. Creşterea economică în 2017 cel mai probabil va încetini la 3,4%, avertizează UniCredit.  

    Absorbţia de fonduri europene a totalizat 3,6 miliarde de euro la finalul lunii septembrie, o creştere cu 23% faţă de anul precedent, iar suma totală aşteptată anul acesta este de 6,5 miliarde de euro, ceea ce indică o potenţială creştere pe final de an.

    Săptămâna trecută, pieţele au continuat să tranzacţioneze şi au răspuns alegerii lui Trump şi discursului său de victorie.  Unul dintre efectele alegerii lui Donald Trump este că pieţele se aşteaptă ca BCE să renunţe la măsurile de stimulare a economiei mai rapid decât era anticipat. Ajustările de preţuri de până acum se bazează pe speculaţie, fără să aibă elemente concrete care să arate direcţia politicilor economice. 

  • Decizia luată de BNR care va afecta toţi românii cu credite

    BNR va menţine dobânda-cheie anul viitor la 1,75%, iar în 2018 o va majora la 2%, în timp ce creditarea sectorului privat va continua să câştige teren, ritmul de creştere urmând să ajungă în următorii doi ani la 3-4%, iar cursul leu/euro va oscila în jurul pragului de 4,5, potrivit celui mai recent raport de previziuni macroeconomice al BRD.
     
    Rata credite/depozite la nivelul sistemului bancar va urca în 2018 spre 0,9%, estimează analiştii BRD, a doua bancă de pe piaţa locală după active. Depozitele populaţiei şi companiilor la bănci sunt în continuare mai mari faţă de volumul creditelor acordate, raportul credite/depozite ajungând la sfârşitul lunii septembrie la circa 84%, ceea ce indică faptul că există în continuare potenţial de creditare.
     
    Soldul creditelor totale era în septembrie de 216,8 mld. lei, depăşind cu doar 1,2% nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut, iar avansul depozitelor a fost de 11,1%, la 258,5 mld. lei.
     

  • Edenred, creştere de 25% a tichetelor cadou de sărbători

    Cadrul fiscal al tichetelor cadou s-a îmbunătăţit considerabil odată cu publicarea noului Cod Fiscal, intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2016; mai exact, tichetele cadou au devenit scutite de taxe şi impozite integral, eliminându-se şi impozitarea cu 16% pe venit, în limita unui plafon maxim de 150 de lei per beneficiar. Conform Edenred, această decizie a determinat o creştere cu 20% a comenzilor de tichete şi cadouri oferite de companii în acest an, iar tendinţa se va accentua în perioada noiembrie –decembrie 2016, când majoritatea companiilor din România oferă cadouri de sărbători angajaţilor.

    „Clienţii noştri au început deja pregătirile pentru acţiunile prin care îşi vor recompensa salariaţii şi partenerii de afaceri de Crăciun. Eliminarea totală a impozitului pe venit în cazul tichetelor cadou la inceputul acestui an a determinat mulţi manageri şi patroni de firme să opteze pentru acordarea de tichete sau carduri cadou, în locul bonusurilor numerar sau al cadourilor fizice, acestea fiind dificil de gestionat din punct de vedere logistic”, a declarat Dana Sintejudean, Director General Adjunct al Edenred România.

    Tichetele şi cardurile de cadouri pot fi acordate atât angajaţilor, cât şi copiilor minori ai acestora, de Crăciun, Paşte şi 1 iunie sau de 8 martie. Tichetele şi cardurile cadou sunt deductibile pentru companiile angajatoare, fiind încadrate în categoria de cheltuieli sociale, al căror plafon de deductibilitate a fost majorat în acest an de la 2% la 5% din fondul total de salarii.

  • Bilanţ Black Friday: Creştere de 67% a sumelor tranzacţionate online comparativ cu 2015

    Românii au cumpărat în rate, utilizând cardul de credit, produse IT&C, mobilier, cărţi, jucării, produse alimentare şi cosmetice în valoare de 113,3 milioane de lei. România ocupă a patra poziţie din totalul de 87 de ţări în care PayU a procesat plăţile online, raportat la valoarea comenzilor.

    Ediţia Black Friday de anul acesta, desfăşurată în zilele 18-20 noiembrie, a generat 188.000 de tranzacţii online în valoare totală de 113,3 milioane de lei, cu 67% mai mult decât ediţia de anul trecut, conform datelor PayU România, liderul pieţei de plăţi online.

    „Evenimentul Black Friday de anul acesta a depăşit aşteptările noastre. Pentru o parte dintre comercianţi, Black Friday a început la miezul nopţii de joi spre vineri, însă la ora 7.00 dimineaţa am înregistrat o creştere spectaculoasă în platforma PayU, ajungând în scurt timp la 500 de tranzacţii pe minut – de două ori mai multe faţă de nivelul maxim de anul trecut. Minutul de aur a fost la ora 8.10. Faţă de anii trecuţi, am înregistrat o evoluţie constantă a plăţilor online, de-a lungul întregii zile de vineri, dar şi peste weekend, ceea ce ne arată o maturitate la nivelul comercianţilor – o strategie de comunicare foarte bună şi o etapizare a ofertelo”, a declarat Marius Costin, Country Manager PayU România.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro