Tag: crestere

  • Letonia a introdus o lege fără precedent în Europa, menită să ajute start-up-urile

    Parlamentul leton a adoptat o lege care este menită să uşureze una dintre cele mai mari greutăţi cu care se confruntă un startup – salariile angajaţilor.

    Noua lege prevede o taxă fixă de 252 de euro per angajat pentru startup-uri, indiferent de ce salariu au angajaţii, o lege fără precedent în Europa. Mai mult, toţi angajaţii care au doctorate sau mai mult de 5 ani experienţă de muncă beneficiază de o clauză specială care prevede că taxele lor vor fi achitate de stat.

    Pentru a se putea încadra în această categorie, companiile trebuie să fii obţinut o finanţare de 30.000 de euro sau mai mult într-o primă fază de strângere de capital, să aibă mai puţin de 5 ani de existenţă şi aibă mai puţin de 200.000 euro venituri în primii doi ani de activitate

    Legea a trecut fără probleme de parlament şi va fi aplicată de la 1 ianuarie 2017. 

  • Grupul MOL mizează pe petrochimie în strategia pe următorii 15 ani

    Grupul MOL estimează o creştere a consumului de carburanţi în următorii ani, în timp ce pe termen lung anticipează o dezvoltare a segmentului de produse petrochimice, a declarat joi Petho Zsolt, senior vicepreşedinte al grupului petrolier MOL.

    Potrivit oficialului, consumul de carburanţi va creşte în următorii ani, impulsionat de mai mulţi factori, cum ar fi mărirea numărului de automobile şi dorinţa tinerilor de a avea mai multă mobilitate.

    „Numărul de autoturisme raportat la suta de locuitori este încă foarte mic în România şi în toată Europa de Est (prin comparaţie cu Vestul Europei), astfel că ne aşteptăm la creşterea numărului de maşini, implicit şi a consumului de carburanţi. Un alt factor important vine din comportamentul tinerilor de astăzi. Ei îşi doresc să aibă mobilitate crescută, iar noi ne pregătim pentru a susţine aceste tendinţe”, a spus Petho Zsolt în cadrul unui briefing de presă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Toyota a făcut o dezvăluire în premieră mondială prin care speră să crească autonomia bateriilor cu 15%

    Toyota a anunţat o descoperire importantă în domeniul bateriilor electrice, anunţă Forbes.

    Toyota a declarat că a descoperit “prima metodă din lume pentru observarea comportamentul ionilor de litiu dintr-un electrolit atunci când bateria se încarcă şi se descarcă”. Astfel prin faptul că pot observa ioni pentru prima dată în timp real, cercetătorii Toyota cred că au găsit motivul pentru care o baterie “îmbătrâneşte”. Odată ce această descoperire va putea fi integrată în produsul comercial, perioadă care va dura  2-3 ani, autonomia unei baterii s-ar îmbunătăţii cu 15%.

    Cercetărtorii de la Toyota au lucrat timp de trei ani pentru a ajunge la această descoperire. Pe scurt, dacă această nouă tehnologie va putea fi integrată în bateriile comerciale autonomia acestora ar putea creşte cu până la 15% ceea ce ar face ca maşinile electrică să devină mai viabile decât sunt în prezent. 

    Mai multe detalii despre baterii şi descoperirile din domeniu puteţi citi aici, în materialul de copertă din octombrie 2016

  • Dolarul atinge un nou maxim istoric. BNR a cotat moneda americană la 4,26 lei

    Dolarul s-a apreciat puternic, vineri, şi a ajuns la un nou maxim istoric. Banca Naţională a României (BNR) a cotat moneda americană la 4,2523 lei/unitate, acesta fiind cel mai mare nivel înregistrat vreodată.

    Precedentul record fusese stabilit vinerea trecută, când dolarul a fost cotat la 4,25 lei. Cursul se află pe o pantă ascendentă încă de la anunţarea rezultatelor de la alegerile prezidenţiale din Statele Unite ale Americii.

    Şi indicele Dow Jones a trecut marţi pragul de 19.000 de puncte pentru prima dată, în contextul în care acţiunile din Statele Unite au împins patru indici importanţi către recorduri similare pentru prima dată din 1999, potrivit Bloomberg.

    Indicele mediu Dow Jones a crescut cu 45,44 de puncte, atingând maximul de 19.002,13 puncte în această dimineaţă, în New York. Indicele S&P 500 a crescut cu 0,2%, ajungând la 2.202,23.

  • În primele nouă luni s-au înregistrat 703.509 tranzacţii imobiliare, cu 56.000 în plus faţă de 2015

    În primele nouă luni ale anului 2016 au fost înregistrate, la nivel naţional, 703.509 de tranzacţii imobiliare, cu peste 56.000 mai multe faţă de perioada ianuarie-septembrie 2015, informează Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.

    În luna septembrie 2016 au fost tranzacţionate 85.838 de imobile în toată ţara, în creştere cu peste 1.200 faţă de luna precedentă. Comparativ cu luna septembrie 2015, numărul tranzacţiilor a crescut cu aproape 7.500.

    Cele mai multe tranzacţii imobiliare, în primele nouă luni ale anului 2016, au fost înregistrate în Bucureşti – 69.678, Ilfov – 40.158 şi Timiş – 32.836. Judeţele în care au fost înregistrate cele mai puţine imobile tranzacţionate în aceeaşi perioadă sunt: Gorj – 6.538, Covasna – 6415 şi Bistriţa-Năsăud – 6.161.

    În luna septembrie 2016 cele mai multe tranzacţii imobiliare au fost înregistrate în Bucureşti – 8.024, Ilfov – 4.691 şi Cluj – 4.349.

    În primele nouă luni ale anului 2016, numărul ipotecilor şi al privilegiilor înscrise în cartea funciară la nivel naţional a fost 148.267, în creştere cu aproape 15.000 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2015.

    Numărul operaţiunilor de cadastru şi carte funciară efectuate la nivel naţional în primele nouă luni ale anului este de aproximativ 4,7 milioane, în scădere cu 167.155 comparativ cu perioada similară a anului 2015.

    În perioada ianuarie-septembrie 2016, cele mai multe operaţiuni de cadastru şi carte funciară au fost înregistrate în Bucureşti, Timiş şi Ilfov, iar cele mai puţine operaţiuni au fost înregistrate în judeţele Covasna, Sălaj şi Mehedinţi.

  • Cea mai mare oportunitate de afaceri a unei generaţii

    Pe 8 noiembrie sala mare a Teatrului Naţional Bucureşti a fost plină ochi. Însă nu pentru că s-a jucat o piesă de teatru, ci pentru că a găzduit mai multe discuţii şi prezentări despre unul dintre subiectele aflate la ordinea zilei: avansul tehnologiei şi inevitabila adopţie a acesteia de către afacerile care vor să progreseze.

    Lucrurile nu se vor mai mişca încet niciodată, scria cu litere mari pe un ecran din spatele lui David Rowan, director editorial al ediţiei britanice a revistei de tehnologie Wired, care în cadrul ediţiei de anul acesta a Microsoft Summit a prezentat o perspectivă globală asupra tehnologiei, a modului cum ne-a schimbat viaţa şi cum are să o facă în continuare. „Fiecare tip de companie, fie că vorbim despre produse sau servicii, trebuie să devină o companie digitală cu o nouă mentalitate şi o căutare continuă de noi valori. Companiile care nu sunt pregătite să inoveze sunt companiile care vor rămâne în urmă”, a spus Rowan pe scenă, iar cei care au mai urcat în faţa oamenilor au vorbit despre importanţa tehnologiei pentru performanţa afacerilor indiferent de tipul acestora.

    Serviciile de cloud, noile tehnologii de productivitate şi mobilitate şi analiza datelor devin piloni principali şi esenţiali ai activităţii unei companii în epoca digitală, transformând procesele, produsele şi modul în care interacţionăm în cadrul şi în exteriorul companiei.

    Pe scenă David Rowan a dat numeroase exemple de afaceri, produse şi idei inovative care ne-au transformat viaţa şi cum o vor face şi alte tehnologii în viitor. A prezentat, între altele, proiecte de maşini zburătoare, autonome, roboţi sau metode de implementare a inteligenţei artificiale pentru a facilita comunicarea.

    A dat exemplu companiei de telecomunicaţii AT&T din Statele Unite, care în 1983 voia să ştie dacă telefoanele mobile vor „prinde”; reprezentanţii companiei au apelat la ajutorul unor consultanţi pe care i-au pus să estimeze câţi oameni vor utiliza telefoane mobile până la sfârşitul secolului XX. Consultanţii au spus că va fi un fenomen important şi că în jur de 1 milion de dispozitive vor fi utilizate în SUA. „Au ghicit ceva, dar au ratat ţinta cu câteva zeci de milioane”, a spus Rowan, apoi a punctat că nu au ţinut cont de legea lui Moore, ce prevede dublarea numărului de tranzistori realizabili pe un cip la fiecare doi ani, ceea ce înseamnă schimbarea formei produsul, reduceri de costuri – de exemplu 1 GB costa în 1981 nu mai puţin de 300.000 de dolari iar în 2012 ajunsese să coste doar 10 cenţi. Evaluarea din 1983 a cercetătorilor a fost gândită în termeni de tehnologie, or ceea ce a făcut mobilul să fie atât de popular nu a fost legat atât de calităţile tehnice (de pildă câţi megabiti avea), ci faptul că a conectat oamenii; or studiul nu a luat în considerare că societatea şi modul de consum se vor schimba.

    Exemplul exploziei telefoanelor mobilelor l-a dat şi Ionuţ Simion, country manager al PwC România, care a arătat că numărul telefoanelor mobile în 2020 va ajunge la 11 miliarde de unităţi, depăşind populaţia globală estimată la 7,6 miliarde. „Pentru a-şi păstra relevanţa pentru următorul deceniu şi poate şi mai mult, companiile trebuie să dezvolte şi să implementeze o strategie digitală”, a declarat Gabriela Matei, general manager al Microsoft România, în deschiderea evenimentului. „Transformarea digitală oferă în acelaşi timp probabil cea mai mare oportunitate de afaceri a acestei generaţii, în orice domeniu, şi asta este ceea ce reprezintă de fapt misiunea Microsoft: să sprijinim fiecare om şi fiecare organizaţie de pe planetă să realizeze mai mult.” Matei a precizat că o transformare reuşită duce la transformarea oricărei firme într-una digitală, „care îşi construieşte strategia pe alte principii, nu doar pe utilizarea tehnologiei. Aceasta este a patra revoluţie industrială şi vine cu o serie de oportunităţi, dar şi bătăi de cap”. Ea a adăugat că acest proces nu implică doar adopţia de noi tehnologii şi schimbarea proceselor de business, ci şi a culturii organizaţiei, fiind astfel o transformare fundamentală.

    „Sistemul de digitalizare are patru componente: este vorba despre cum se poartă o entitate cu clienţii şi cum schimbă experienţa pentru clienţi, cum îşi împuterniceşte angajaţii folosind transformarea digitală, cum sunt optimizate modelele operaţionale, cum se schimbă acestea şi cum se schimbă produsul”, a declarat Don Grantham, preşedintele Microsoft pentru Europa Centrală şi de Est, care apoi a continuat să vorbească despre oportunitatea companiilor din România de a investi în tehnologie şi de a beneficia de creşterea pe care aceasta o va genera. „Economia locală este sănătoasă în prezent, iar în 2017 previziunile se referă la o creştere de 4-5%; în linie cu această creştere este o oportunitate uriaşă legată de investiţiile în tehnologie, având în vedere că România are una dintre cele mai scăzute rate de utilizare a tehnologiei în mediul de business din Uniunea Europeană. Aşadar, avem o oportunitate fantastică de a stimula o creştere şi mai mare a economiei”, a mai spus Grantham.

     

  • Cu 6.500 de acte legislative pe an, de 6 ori mai mult decât în 1990, România este cel mai mare producător de legislaţie din estul Europei

    România este lider regional (299 de legi) la numărul de modificări legislative într-un top realizat în şase ţări din Europa Centrală şi de Est (ECE). Polonia (227 de legi) se află pe locul al doilea, urmată de Ungaria (186 de legi), arată raportul Grayling AcTrend 2016, elaborat de compania de relaţii publice Grayling CEE Public Affairs Practice Group.

    Aproape jumătate (483) din totalul de 1.098 de legi adoptate au un impact direct asupra afacerilor, în timp ce mai mult de o treime afectează mediul de afaceri în general (37%). 

    În România, cele mai afectate de schimbările legislative sunt sectorul financiar şi cel al serviciilor. 

    Abundenţa de legi, ordonanţe şi norme a fost de altfel reclamată recent de invitaţii la conferinţa ZF despre piaţa asigurărilor: „În ultima perioadă ne-am pus businessurile în cui şi am fost nevoiţi să ne ocupăm de dezbaterea efectelor plafonării tarifelor, de găsirea de soluţii pentru combaterea acestora şi de modalităţi de implementare a lor. În ultima perioadă schimbările RCA ne-au ocupat tot timpul“, a spus luni Bogdan Andriescu, preşedintele asociaţiei brokerilor locali – UNSICAR, la conferinţa ZF „Industria asigurărilor, la un nou start“.

    Dintre legile cu impact direct asupra afacerilor, 19% au fost adoptate prin procedură extraordinară, afirmă studiul. În anul 2015, aceasta a fost cea mai comună procedură,  mai ales în România, unde peste jumătate (52%) din iniţiativele legislative au fost adoptate de guvern prin intermediul ordonanţelor de urgenţă. Aceeaşi situaţie s-a repetat şi în anul 2016, când ordonanţele de urgenţă au avut din nou o pondere mare (37%) în totalul iniţiativelor legislative.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Situaţia financiară a românilor s-a îmbunătăţit în ultimii trei ani. Doar 5,6% dintre români se consideră săraci

    Peste 75% dintre români cred că au un nivel de trai mediu sau peste medie şi venituri suficiente pentru un trai decent, care le permite inclusiv să cumpere bunuri mai scumpe, chiar dacă fac uneori sacrificii în alte domenii, arată un studiu efectuat de compania de cercetare de piaţă Novel Research la iniţiativa Provident Financial România.

    Astfel, clasa de mijloc a crescut cu 16,5 puncte procentuale comparativ cu anul 2013, în timp ce ponderea românilor care se consideră săraci, neavând venituri suficiente pentru cheltuielile esenţiale, a scăzut de la 13,8% în 2013 la 5,6% anul acesta, relevă studiul efectuat în perioada 4-14 noiembrie pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional de 1.003 respondenţi.

    Nivelul mai bun de trai se datorează evoluţiei economice din România în ultimii trei ani, dar şi atenţiei sporite pe care românii o acordă cheltuielilor zilnice. Astfel, 77% dintre respondenţi spun că urmăresc atent evoluţia bugetului personal, iar 13% ţin o evidenţă scrisă a veniturilor şi cheltuielilor. Ca urmare, comparativ cu 2013, tot mai puţini români spun că rămân fără bani de la un salariu la altul. Mai exact, 23,4% dintre respondenţi nu reuşesc aproape niciodată să cheltuiască mai puţin decât câştigă, comparativ cu 29,9% în 2013.

    Potrivit studiului, femeile tind să rămână mai des fără bani decât bărbaţii, iar dintre cheltuielile de necesitate scăzută pe care acestea le fac ponderea cea mai mare o au îmbrăcămintea şi cosmeticele. La polul opus, 31,6% declară că îşi planifică şi gestionează eficient bugetul şi se încadrează întotdeauna în veniturile obţinute, procent în creştere comparativ cu nivelul de 22% din 2013.

    Peste 34% dintre respondenţi economisesc cu regularitate pentru viitor sau pentru diverse investiţii, nivel similar celui din 2013, în timp ce ponderea celor care economisesc atunci când au în plan să investească s-a dublat în ultimii trei ani până la 32,2% şi doar 31,5% dintre români spun că nu reuşesc să facă economii faţă de 47,1% în 2013.Investiţiile în imobiliare sunt în continuare considerate ca fiind printre cele mai avantajoase de către 46,7% dintre respondenţi, similar nivelului din 2013, urmate de investiţiile în propria afacere (41,6%) şi de cele în aur sau argint (36,2%, în scădere faţă de 50,7% în urmă cu trei ani).

    Când vine vorba despre produsele financiare utilizate de români, se observă o scădere a apetitului pentru carduri de credit (43,7% în 2013 faţă de 40,8% în 2016) sau pentru creditele de nevoi personale (47% în 2013 faţă de 40,2% în 2016). Pe de altă parte, a crescut numărul românilor care deţin un cont bancar (69,9%) şi un card de debit (57,6%), în timp ce o creştere semnificativă, de aproximativ 52%, au înregistrat produsele de asigurare de viaţă sau de locuinţă.

  • Cu 6.500 de acte legislative pe an, de 6 ori mai mult decât în 1990, România este cel mai mare producător de legislaţie din estul Europei

    România este lider regional (299 de legi) la numărul de modificări legislative într-un top realizat în şase ţări din Europa Centrală şi de Est (ECE). Polonia (227 de legi) se află pe locul al doilea, urmată de Ungaria (186 de legi), arată raportul Grayling AcTrend 2016, elaborat de compania de relaţii publice Grayling CEE Public Affairs Practice Group.

    Aproape jumătate (483) din totalul de 1.098 de legi adoptate au un impact direct asupra afacerilor, în timp ce mai mult de o treime afectează mediul de afaceri în general (37%). 

    În România, cele mai afectate de schimbările legislative sunt sectorul financiar şi cel al serviciilor. 

    Abundenţa de legi, ordonanţe şi norme a fost de altfel reclamată recent de invitaţii la conferinţa ZF despre piaţa asigurărilor: „În ultima perioadă ne-am pus businessurile în cui şi am fost nevoiţi să ne ocupăm de dezbaterea efectelor plafonării tarifelor, de găsirea de soluţii pentru combaterea acestora şi de modalităţi de implementare a lor. În ultima perioadă schimbările RCA ne-au ocupat tot timpul“, a spus luni Bogdan Andriescu, preşedintele asociaţiei brokerilor locali – UNSICAR, la conferinţa ZF „Industria asigurărilor, la un nou start“.

    Dintre legile cu impact direct asupra afacerilor, 19% au fost adoptate prin procedură extraordinară, afirmă studiul. În anul 2015, aceasta a fost cea mai comună procedură,  mai ales în România, unde peste jumătate (52%) din iniţiativele legislative au fost adoptate de guvern prin intermediul ordonanţelor de urgenţă. Aceeaşi situaţie s-a repetat şi în anul 2016, când ordonanţele de urgenţă au avut din nou o pondere mare (37%) în totalul iniţiativelor legislative.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • China, interesată de un rol mai mare în relaţiile economice în Asia-Pacific, după ieşirea SUA din TTP

    China intenţionează să asume un rol mai mare în integrarea economică în regiunea Asia-Pacific, a anunţat Ministerul chinez de Externe, decizia semnalând că Beijingul ar putea profita de renunţarea de către Administraţia Donald Trump la Tratatul comercial transpacific (TTP).

    Preşedintele-ales al SUA, Donald Trump, a anunţat luni că va retrage Statele Unite din Acordul de parteneriat transpacific (TTP), un tratat negociat ani întregi de Administraţia Barack Obama cu state din Asia de Sud-Est.

    Imediat după acest anunţ, China, care nu era cooptată în Acordul de parteneriat transpacific (TTP), a anunţat că “va juca un rol” în promovarea integrării economice în zona Asia-Pacific.

    “China va avea propriul rol; avem o atitudine deschisă faţă de orice aranjament în materie de comerţ liber regional”, a explicat Geng Shuang, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, citat de site-ul agenţiei Reuters.

    Geng Shuang a subliniat că toate părţile trebuie să aibă propria influenţă în zona Asia-Pacific, evitându-se ca agenda să fie fixată de o singură ţară. “Problemele nu trebuie politizate. Acest lucru înseamnă că nicio ţară nu trebuie să interpreteze acordurile de liber-schimb din perspective geopolitice”, a insistat oficialul chinez.

    Tratatul de parteneriat transpacific (TTP) a fost semnat de Brunei, Chile, Noua Zeelandă, Singapore, Australia, Canada, Japonia, Malaysia, Mexic, Peru, Statele Unite şi Vietnam. Pentru a intra în vigoare, acordul comercial trebuie ratificat. Donald Trump, viitorul preşedinte al SUA, a semnalat retragerea din acest acord.