BusinessMagazin

Tag: crestere

  • Studiu MementoBus: Studenţii şi turiştii de peste 50 de ani aleg să plece în minivacanţa de 1 Decembrie cu autocarul

    Studenţii şi tinerii cu vârste de până la 25 de ani, dar şi turiştii trecuţi de 50 de ani, cu venituri modeste, aleg să plece în minivacanţa de 1 Decembrie cu autocarul, cele mai căutate destinaţii interne fiind Sibiu, staţiunile de pe Valea Prahovei, Poiana Braşov, Bran-Moieciu, dar şi pieţele de Crăciun din Viena, Budapesta şi Praga, arată un studiu al MementoBus, companie de transport low cost cu autocarul din România.

    Primele rezervări pe cursele MementoBus, pentru minivacanţa din aceste zile, au fost făcute cu două luni în urmă, dar sunt şi turişti care cumpără în ultimul moment. Tarifele medii sunt între 6,6-10 euro/persoană/sens, în funcţie de destinaţie. Există, însă, şi anumite destinaţii şi curse pentru care tarifele pornesc de la modica sumă de 1,2 euro/persoană/sens. Dacă în restul anului cele mai aglomerate rute sunt cele spre Craiova, Piteşti, Slatina, Constanţa sau Iaşi, în această săptămână a crescut interesul pentru Sibiu, Braşov, Cluj-Napoca şi Tulcea.  La mare căutare rămân locaţiile de pe Valea Prahovei, Poiana Braşov, Bran-Moieciu sau staţiunile balneare (Băile Felix, Băile Herculane, Covasna, Sovata). Pachetele pornesc de la 500 lei/persoană pentru 3 nopţi de cazare cu mic-dejun. Cele mai multe cereri venite din partea turiştilor care preferă autocarul sunt pentru cazarea la pensiuni sau hoteluri low budget.

    Cei mai mulţi dintre turiştii care preferă să plece în vacanţă cu autocarul în această perioadă sunt studenţii şi tinerii de până în 25 de ani cu venituri modeste, dar şi seniorii de peste 50 de ani, cu venituri mici. Cursele turistice cu autocarul pentru mai multe destinaţii au făcut ca multe zone din România să devină mai accesibile pentru turiştii cu venituri mici, care nu au maşină personală şi nu îşi permit să cumpere un bilet de avion.

    „În această perioadă a anului sunt foarte căutate deplasările cu autocarul şi din cauza condiţiilor meteo nefavorabile, şi chiar dacă unii dintre turişti au automobile, mulţi dintre ei aleg autocarul pentru a evita să conducă în condiţii de zăpadă, viscol sau polei”, a declarat Marius Pandel, CEO Christian Tour & Memento Bus.

    Sunt căutate, de asemenea, şi pachetele de vacanţă cu autocarul. Cei mai mulţi dintre turiştii MementoBus care au ales destinaţii din străinătate au optate pentru vestitele pieţe de Crăciun din Europa. Cele mai căutate pachetele complete concepute în acest sens sunt „Piaţa de Crăciun la Viena” – de la 149 euro, „Piaţa de Crăciun Viena şi Budapesta”- de la 195 euro şi „Piaţa de Crăciun Praga-Viena-Dresda”, de la 199 euro. Pachetele au fost special gândite pentru mini-vacanţa de 1 Decembrie şi includ 3 nopţi de cazare cu mic dejun, transport cu autocarul şi ghid însoţitor din partea agenţiei.

    MementoBus este compania de transport a grupului Christian Tour, una din cele mai mari agenţii de turism din România, care, împreună cu toate companiile din grupul său, a înregistrat în anul 2015 o cifră de afaceri de peste 70 de milioane de euro.

     

  • Rom Autentic şi McCann România lansează „ROMBOT – ambasadorul virtual al României”

    De Ziua Naţională, marca Rom Autentic lansează împreună cu McCann Worldgroup România „ROMBOT” – primul ambasador virtual al României-,  un learning machine care va acumula informaţii de la şi despre români, pentru a putea promova imaginea creată în rândul străinilor.

    Rombotul poate fi găsit pe site-ul www.rombot.ro, unde oricine poate intra şi vorbi cu el. Acesta va pune tot felul de întrebări despre români – „ce mâncăm?”, „ce muzică ascultăm?”, „ce sporturi preferăm?” – iar apoi va transforma toată informaţia primită în răspunsuri pentru întrebările străinilor. De exemplu, dacă majoritatea românilor îi spun Rombotului că Vatra Dornei e cel mai frumos loc din România, Rombotul va recomanda tuturor străinilor să viziteze acel loc. Dacă majoritatea românilor îi spun Rombotului că mâncarea lor preferată este mămăliga, asta va spune şi el mai departe.

    „Putem să îl vedem şi ca pe cel mai mare experiment social din lume. Rombot e ca un copil. Un copil pe care îl cresc 19 milioane de oameni. Fiecare îl învaţă ce consideră el că e important, ce consideră că ne defineşte pe noi ca naţie. Cum îl creştem, aşa îl avem. O să înjurăm, atunci o să înveţe să înjure. O să vorbim despre lucruri frumoase, atunci o să ştie să facă recomandări frumoase. E ca o oglinda a societăţii noastre. Şi cu bune şi cu rele. Dacă ne tot plângem că nu avem o imagine corectă în străinătate, iată ocazia să ne-o facem singuri. Dar există o condiţie. Putem să o facem doar împreună”, a declarant Cătălin Dobre, Chief Creative Officer, McCann Worldgroup România.

    „Rombot este un proiect de autodefinire al românilor. Cât va fi el de cultivat , va depinde doar de noi. Este un bot, care se va hrăni cu informaţii de la noi, timp de un an. În decembrie 2017, îl vom privi cu mândrie, aşa cum îşi privesc părinţii copiii şi vom alege pentru el destinaţia care să îi pună cel mai bine în valoare toată cunoaşterea despre români şi România. ROMBOT este norcos să aibă  19 milioane de părinţi români care vor contribui la educaţia lui”, a declarat Gabriela Munteanu, Marketing Director, Kandia Dulce.

    În lunile următoare, Rombotul va vorbi cu românii şi va învăţa de la aceştia cât mai multe date caracteristice despre ei şi despre România. Începând cu anul viitor, străinii vor putea intra pe site-ul www.rombot.ro şi vor putea să-l întrebe pe Rombot orice despre România, iar el va răspunde prin răspunsurile date de toţi românii.  

  • Barrier, creştere de 35% în primele 9 luni ale lui 2016

    Barrier, marcă deţinută de compania Electric Plus, unul dintre cei mai mari jucători în producţia de tâmplărie termoizolantă din PVC, anunţă, după primele 9 luni ale acestui an, o creştere a cifrei de afaceri cu 35%, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2015.

    Ritmul de creştere al cifrei de afaceri se datorează, după spusele reprezentanţilor companiei, primului ciclu de investiţii în valoare totală de 12 milioane de euro, al cărui efect se vede în creşterea vânzărilor. Un alt factor de creştere în acest an este extinderea reţelei de magazine în sistem de franciză la nivel naţional, anul acesta fiind deschise la Constanţa, Ploieşti, Galaţi, Braşov, urmând ca până la finalul anului să se deschidă un nou showroom în Mangalia. În afara dezvoltării reţelei de magazine în franciză, compania comercializează produsele Barrier prin parteneriatele încheiate cu peste 300 de colaboratori în toate judeţele ţării.

    „Investiţiile în utilajele şi tehnologiile de ultimă generaţie realizate în ultimii ani şi-au demonstrat cu prisosinţă eficienţa şi au favorizat creşterea economică şi, în acelaşi timp, au condus la creare de noi locuri de muncă. Am pus la punct un sistem de producţie adaptat cerinţelor în schimbare ale pieţei, un sistem care permite clienţilor acces la inovaţiile din domeniu. Pe baza acestor rezultate, preconizăm că până la sfârşitul anului vom înregistra o creştere de 40% comparativ cu 2015”, a declarat Adrian Gârmacea, director general al companiei.

    Cea mai mare pondere în realizarea cifrei de afaceri provine din vânzările interne, în timp ce exporturile reprezintă circa 22% din totalul cifrei de afaceri. Ca pondere a produselor în realizarea cifrei de afaceri, ferestrele şi uşile termoizolante reprezinta cea mai mare parte (80%), în timp ce uşile de garaj totalizează 15%, iar rulourile contabilizează 5%.

     

  • Acţionarii celui mai mare operator din domeniul medical vor să vândă pe bursă 44% din acţiuni

    Cel mai mare operator din domeniul medical şi-a anunţat săptămâna trecută intenţia de a vinde 44% din acţiuni pe bursă. În urma ofertei, fondul de private equity V4C doreşte să vândă întreg pachetul pe care îl deţine la Medlife, de peste 36,2% din acţiuni, iar IFC, care are peste 12,7% din companie, vrea să îşi reducă deţinerea până la 5%.

    8.840.480 de acţiuni vor să vândă la Bursa de Valori Bucureşti acţionarii MedLife, ceea ce înseamnă 44% din numărul total de acţiuni ale liderului pieţei de servicii de sănătate din România. Aceasta ar putea fi cea mai importantă tranzacţie de pe acest segment pe piaţa românească. „Prin intermediul acestei oferte, investitorii vor avea acces la o oportunitate unică de a investi în liderul pieţei private de sănătate din România şi unul dintre cei mai mari  furnizori de servicii medicale private din Europa Centrală şi de Est, pentru a obţine expunere la piaţa cu cea mai mare rată de creştere a serviciilor medicale private în ECE şi să facă parte dintr-o călătorie uimitoare, care a început acum 20 de ani şi este departe de a fi finalizată”, declară Mihai Marcu, preşedintele consiliului de administraţie al MedLife. Familia Marcu, care deţine 51% din acţiunile MedLife, va păstra controlul companiei, care anul trecut a înregistat o cifră de afaceri de 391 de milioane de lei, cu o EBITDA de 55,7 milioane de lei. În primele nouă luni din 2016, vânzările MedLife au ajuns la 361,5 milioane de lei (80,8 mil. euro), cu o EBITDA de 38,9 de milioane de lei (8,7 mil. euro).

    2016 este un an agitat pentru MedLife. În prima parte a anului compania a anunţat că are disponibile 25 de milioane de euro pentru achiziţii şi că „ne aflăm în competiţie pentru toate companiile medicale din sectorul privat românesc şi nu numai, iar cu unele dintre acestea suntem deja în discuţii avansate”, declara anterior Mihai Marcu. Operatorul de servicii medicale a contractat un credit de 56 de milioane de euro de la un sindicat de bănci coordonat de Banca Comercială Română, din care mai fac parte ING Bank, Raiffeisen Bank şi BRD-Groupe Société Général. Dintre acestea, 20 milioane de euro sunt destinate exclusiv proiectelor de achiziţii planificate pentru perioada imediat următoare, în vederea extinderii la nivel naţional. Compania va suplimenta cu alte minimum 5 milioane euro, fonduri proprii, valoarea totală a bugetului de achiziţii depăşind 25 milioane euro.

    Iar aşteptările de creştere a domeniului de servicii private de medicină în România sunt optimiste. În condiţiile în care creşterea economică estimată pentru anul în curs se plasează în jurul a 5%, iar pentru anul viitor previziunile se referă la un plus de 3-3,5%, rata medie anuală compusă de creştere aşteptată pentru sectorul de servicii medicale private în România pentru perioada 2016-2021 este de  9,5%, un nivel mai accelerat comparativ cu cel din alte pieţe din regiune, cum ar fi Polonia, Republica Cehă şi Ungaria. În ultimul an şi jumătate, reţeaua s-a extins masiv prin achiziţii, iar strategia MedLife, care a avut în 2014 afaceri de 80 de milioane de euro, este de a păstra în acţionariat şi vânzătorii firmelor preluate. Pentru a se extinde, MedLife va miza şi pe dezvoltarea de proiecte greenfield; două noi clinici şi un spital de mari dimensiuni vor fi ridicate în oraşe cu peste 200.000 de locuitori. În buget sunt prevăzute şi cheltuieli pentru retehnologizare şi achiziţii de noi echipamente. Una peste alta, din 2009 încoace, MedLife a deschis sau a achiziţionat 83 de unităţi medicale. Compania a început anul cu preluarea Diamed Center, care operează cinci laboratoare, două clinici medicale, un centru de recuperare medicală, medicină estetică funcţională şi opt puncte de recoltare. Recent, a deschis şi prima clinică din Ploieşti, în urma unei investiţii de 700.000 de euro.

    Pentru listarea la BVB a acţiunilor MedLife, Raiffeisen Bank a fost numit lead global coordinator şi lead joint bookrunner al ofertei. Wood & Company Financial Services a fost numit co-global coordinator şi joint bookrunner. Potrivit companiei, „este aşteptat ca oferta să fie finalizată până la sfârşitul anului 2016, sub rezerva unor condiţii de piaţă şi cu aprobarea prospectului de către Autoritatea de Supraveghere Financiară din România”.

    Din grupul MedLife fac parte 36 clinici de mari dimensiuni, 24 de laboratoare proprii de analize, opt spitale generaliste şi specializate, opt cabinete de stomatologie şi 9 farmacii sub umbrela PharmaLife Med. Pe piaţa serviciilor medicale private, cu o valoare anuală de circa 600 de milioane de euro, principalii concurenţi sunt Regina Maria, Medicover, Medsana, Sanador şi Polisano. Serviciile medicale private şi de stat au o valoare de peste 5,5 miliarde de euro. Segmentul de servicii medicale private, estimat la 600-700 milioane euro, reprezintă unul dintre cele mai efervescente domenii pe plan local, bifând creşteri anuale chiar şi în timpul crizei economice.

    În aceste condiţii, întrebarea care rămâne deschisă, este, în cazul în care această listare va avea succes, câţi bani vor câştiga fondul de private equity şi IFC.

  • 6 alimente care pot să te ucidă pe care majoritatea oamenilor le consuma

    Bill Marler este un avocat care a petrecut mai mult de 20 de ani lucrând la procese de otrăvire alimentară. A câştigat astfel clienţilor săi aproximativ 600 de milioane de euro. În urma experienţei sale profesionale, Bill Marler a ajuns să nu mai mănânce anumite alimente, potrivit The Independent/ 
     
    Avocatul, care a condus şi procese de acuzare împotriva retailerului american Chipotle după ce lanţul s-a confruntat cu focare de E.coli şi norovirus, a postat un articol în publicaţia Food Poisoning  Journal în care a indicate care sunt alimentele din dieta sa la care a renunţat.
    Spune că experienţa clienţilor săi l-a convins că aceste alimente nu merită riscurile la care îi spun pe oameni.
     
    1. Stridii crude
    Marler spune că a văzut mai multe cazuri de toxiinfecţii alimentare generate de scoici în ultimii cinci ani mai mult decât în cele două decenii anterioare:. Motivul: apele din ce în ce mai calde. Pe măsură ce temperatura apelor globului creşte, creşte şi numărul de microbi, care ajung în stridiile sorbite.
     
    2. Fructele şi legumele prespălate sau pretăiate
    Marler spune că le evită ”ca pe plagă”. Confortul este bun, dar pe măsură ce mai mulţi oameni se ocupă de procesarea alimentelor, înseamnă că există mai multe riscuri de contaminare.
     
    3. Germenii cruzi
    Epidemiile generate de germeni sunt extrem de dese, cu mai mult de 30 de focare de bacterii (mai ales salomenla şi E.coli) în ultimele două decenii. ”Au existat prea multe focare ca să fii atent la astfel de contaminări. Nu mănânc deloc acest tip de vegetale”, explică Marler.
     
     

  • De ce apartamentele unui cartier bucureştean s-au scumpit cu 12.000 de euro într-un singur an

    Preţul apartamentelor vechi cu trei camere din Capitală a crescut în noiembrie faţă de octombrie cu 400 de euro (0,5%), dar şi cu 1.900 de euro (2,46%_ faţă de noiembrie 2015, arată Indexul imobiliar al ZF realizat în colaborare cu firma de consultanţă imobiliară Coldwell Banker pe baza ofertelor din Anunţul Telefonic. Indexul a fost realizat pe baza anunţurilor eligibile publicate în două ediţii ale Anunţului Telefonic.

    „Faţă de luna anterioară nu există variaţii semnificative pe zone, sunt şi plusuri şi minusuri „normale” de la 1.000 de euro până la 4.000 de euro, iar ca de obicei, plusurile semnificative pot fi explicate prin listări noi”, au spus oficialii Coldwell Banker.

    Cele mai mari creşteri de preţuri în ultimul an s-au întâlnit în cartierele Titan şi Vitan, unde preţurile au urcat cu 12.000 de euro, respectiv 10.000 de euro. În cartierul Titan spre exemplu, cea mai mare noutate din acest an o reprezintă mallul ParkLake, iar tot în estul Capitalei, în zona Obor a fost inaugurat luna trecută şi mallul Veranda.

    Cititi continuarea pe www.zf.ro

  • Cum au ajuns magazinele online să piardă, în fiecare an, trilioane de dolari

    Clienţii vin şi pleacă, fără să cumpere neapărat ceva – aceasta este o problemă cu care se confruntă toate companiile din retail, fără excepţie. În mediul online însă, valoarea produselor abandonate a devenit cuantificabilă: aproape cât PIB-ul Statelor Unite. Retargetarea pare a fi cea mai bună soluţie a celor din retail pentru a reduce aceste pierderi.

    În era internetului este greu de imaginat că mai există lucruri pe care nu le poţi găsi online. Tocmai de aceea mulţi utilizatori îşi caută zi de zi, prin intermediul site-urilor de specialitate, diverse lucruri: de la autoturisme şi haine până la mobilă, vacanţe sau idei de activităţi, dar şi locuri de muncă. Cu toate acestea, unele persoane care vizitează astfel de site-uri ezită, din diverse motive, să facă cumpărături sau abandonează pur şi simplu paginile unde au văzut ceva de interes. Aici intervine retargetarea personalizată, mecanismul prin care reclamele sunt individualizate în funcţie de comportamentul şi preferinţele online ale utilizatorului, mecanismul jucând practic rolul unui consilier virtual dedicat gusturilor şi alegerilor personale ale fiecărui utilizator.

    Mai simplu spus: clienţii vizualizează un produs de care sunt interesaţi, îl transferă în coşul de cumpărături, dar în secunda următoare închid fereastra browser‑ului. E o problemă tot mai mare pentru comercianţii online, iar un studiu al celor de la Business Insider arată că sumele pierdute în acest mod se vor ridica, în 2016, la 4,6 trilioane de dolari. În 2015, pierderile au fost de 4,2 trilioane de dolari. De ce apare însă această creştere? Cauza principală, spun experţii, este utilizarea tot mai frecventă a dispozitivelor mobile: în al doilea trimestru din 2016, peste 46% din traficul pe site-uri de comerţ electronic a venit de pe mobil. Dar procentajul scade la doar 27% dacă vorbim de achiziţiile finalizate, potrivit unui studiu derulat de Criteo. Acelaşi studiu notează însă că aproximativ 2,75 trilioane de dolari ar putea fi recuperate, în principal prin retargetarea clienţilor.

    „Retargetarea se referă la utilizatorii care sunt deja în magazin şi care consumă deja produsele existente, sau conţinutul existent, şi la procesul de a-i readuce după ce au părăsit magazinul. De obicei, asta se întâmplă după ce ei au văzut câteva oferte, au studiat produsele, dar apoi nu au mai efectuat alte operaţiuni. Cu alte cuvinte, nu au adăugat nimic în coşul de cumpărături; este valabil şi în cazul celor care abandonează coşul de cumpărături fără a efectua achiziţia”, explică Maciek Mikolajczak, business development director CEE pentru RTB House. „Un alt segment al retargetării este acela în care interacţionăm cu cei care au achiziţionat produse, prezentându-le noi oferte de care au putea fi interesaţi. La modul cel mai simplu, este vorba de readucerea utilizatorilor care au părăsit magazinele online,” adaugă reprezentantul RTB House.

    Numărul celor care abandonează coşul de cumpărături depinde de tipul magazinului sau de oferte; de obicei, cu cât produsul este mai scump cu atât şansele de a abandona coşul sunt mai mari. E vorba, desigur, de faptul că tranzacţia implică o sumă mare, iar utilizatorul se poate răzgândi. Din punct de vedere al domeniilor, acest fenomen este mult mai des întâlnit în cazul magazinele online de electronice decât, spre exemplu, în cazul celor de haine.

    Fiecare utilizator face sute de acţiuni mărunte atunci când vizitează un site. Sistemul dezvoltat de RTB House foloseşte fiecare informaţie lăsată de această activitate a vizitatorilor pe site. În acest fel, poate fi identificat un tipar în procesul de luare a deciziilor. Cu o gamă mult mai largă de informaţii despre utilizator, sistemul ajută companiile să estimeze rata de conversie individuală, maximizând profitabilitatea campaniei.

    În acest fel poate fi stabilit rapid şi sigur potenţialul de conversie al unui utilizator, informaţie esenţială pentru a eficientiza campaniile de retargetare personalizată. Tehnologia RTB House poate fi folosită inclusiv pentru utilizatorii care nu au dat clic pe reclame, un aspect esenţial pentru companiile care se ocupă de marketing digital. Până acum, nu aveau cum să obţină aceste informaţii. Tehnologia este construită pe algoritmi matematici care, folosind reţele neurale recurente, ajută la identificarea unor tipare mai detaliate ale potenţialului de cumpărare al unui utilizator.

    „Folosim inteligenţa artificială şi sisteme de machine learning (ramură a informaticii prin care computerul «învaţă» şi acţionează fără programare explicită – n.red.) pentru a analiza comportamentul şi pentru a-l modela pe baza activităţile utilizatorilor; acest lucru ne permite să prezicem anumite comportamente, în cazul nostru conversii. Şi din moment ce lucrăm într-un mediu de real-time bidding (RTB sau licitare în timp real – n. red.), fiind nevoiţi să decidem în fiecare moment dacă vrem sau nu să arătăm utilizatorului un mesaj publicitar, sistemele de machine learning sunt extrem de folositoare.”

    De cele mai multe ori, retargetarea este folosită strict pentru campaniile de generare de vânzări ca acţiune pe termen scurt, cu scopul de a aduce utilizatorii care sunt în proces de cumpărare înapoi în site pentru a-i convinge să cheltuiască. Totuşi, multe companii au ajuns să folosească sisteme de retargetare în strategiile pe termen lung, pentru a targeta utilizatori inactivi. Astfel, retargetarea le reaminteşte oamenilor de brandul clientului şi creşte interacţiunea acestora cu site-ul. Retargetările dedicate ajung astfel să ofere o flexibilitate foarte mare în strategiile de fixare a obiectivelor şi ajută la menţinerea brandului în mintea clienţilor, astfel încât la următoarea achiziţie brandul promovat să fie prima opţiune.

    „Există mai multe moduri de a retargeta: noi facem retargetare personalizată, adică mesajul publicitar e destinat unor anumiţi utilizatori. Folosim cookie-uri (un cookie HTTP sau un modul cookie este un text special trimis de un server unui browser şi apoi trimis înapoi de către browser, de fiecare dată când accesează acel server; cookie-urile sunt folosite pentru autentificare precum şi pentru urmărirea comportamentului utilizatorilor – n.red.) pentru a le studia comportamentul în magazin, şi apoi alegem cele mai potrivite oferte pentru utilizatorul în cauză. Cu alte cuvinte, putem spune că nu există două anunţuri identice”, notează Mikolajczak. Tot el mai spune că multe magazine online folosesc retargetarea, cu siguranţă peste jumătate, „dar asta dacă ne referim la toate magazinele online de la noi, atât cele mari cât şi cele cu zece utilizatori pe zi. Cu cât platforma este mai mare, cu atât cresc şansele ca aceasta să folosească retargetarea. Serviciile sunt disponibile pentru oricine, noi însă încercăm să ne concentrăm pe clienţii mai mari, pentru că serviciile sunt destul de sofisticate.”

    În România, RTB House este lider de piaţă pe segmentul serviciilor de acest tip care vizează magazinele medii şi mari. Compania a început activitatea locală în 2013, iar în momentul de faţă au aproximativ 40 de clienţi. „Pot să spun că avem o creştere rapidă”, remarcă Maciek Mikolajczak, care argumentează că afacerile s-au triplat în prima jumătate a anului comparativ cu perioada similară din 2015. „Asta nu înseamnă că în prima parte a anului trecut nu am avut treabă, dar a crescut portofoliul de clienţi şi mai ales piaţa de comerţ electronic din România.”

    În România, RTB House lucrează pentru companii precum Altex, Answear, Avon, Cel.ro, Evomag, F64, Fashiondays, Olx, Orange, PCGarage sau Zoot.ro.

    Compania a fost fondată în Polonia, aceasta fiind în prezent şi cea mai mare piaţă pentru RTB House. „Văzând însă dinamica din alte ţări, Polonia nu va rămâne pe prima poziţie pentru mult timp”, spune Maciek Mikolajczak. „Vă pot spune că finalul primului trimestru de anul viitor Rusia va deveni principala noastră piaţă.“ RTB House operează la nivel global, cu birouri în Varşovia, Praga, Moscova şi São Paulo. Compania a ajuns la profit după trei ani şi jumătate, lansând prima sa campanie în 2012; în prezent, coordonează peste 800 de campanii pentru branduri globale în Europa, zona de Asia şi Pacific, precum şi America Latină, şi are în jur de 150 de angajaţi.

  • Compania din România care se luptă cu Victoria’s Secret

    50 de români sunt creierul unei afaceri înfiinţate în urmă cu patru ani şi care, ajunsă la vânzări de 42,7 milioane de dolari în 2015, se luptă acum umăr la umăr brandul de lenjerie Victoria’s Secret. Atuul afacerii este diversitatea – de preţuri, mărimi şi modele, până la mijloacele de comunicare între membrii echipei, la rândul lor de naţionalităţi multiple. Românii de la biroul din Bucureşti, ţin pe picioare „scheletul” afacerii, iar cealaltă jumătate a echipei adore me se află de partea cealaltă a lumii, la New York.

    Ideea afacerii Adore Me a încolţit din dorinţa de a oferi un cadou ieftin şi de calitate. În perioada când era student, americanul Morgan Hermand-Waiche, fondatorul şi CEO-ul Adore Me, a vrut să îi ofere iubitei sale un set de lenjerie, dar la o scurtă prospectare a pieţei şi-a dat seama că toate produsele de calitate erau peste bugetul său. Aşa a constatat că 40% din industria de lenjerie din SUA era dominată de un singur jucător – Victoria’s Secret –, ale cărui produse sunt destul de scumpe pentru clienţii cu venituri medii, şi care, de asemenea, oferă o gamă foarte limitată de mărimi. Prin necesitatea acoperirii unei nevoi, piaţa i-a pus pe tavă o idee – Adore Me – un brand de lenjere cu preţuri mici şi varietate de dimensiuni, care să opereze doar pe online. Întâmplarea făcea ca Morgan să vină în România destul de des pentru a întâlni diverse oportunităţi de afaceri, cât şi specialişti în domeniul tehnologic, cu scopul de a-şi implementa ideea. Iar în cadrul unui eveniment, Morgan a cunoscut persoana cu care să facă echipă pentru a-şi pune în practică ideea deja încolţită în minte – antreprenorul Bogdan Lucaciu, actual chief technology officer (CTO) al companiei. „Deşi a fost un sacrificiu să renunţ la afacerea mea, am vândut tot şi am început imediat să pun bazele unei echipe în România – partea tehnică a ceea ce era să devină Adore Me”, spune Lucaciu. Aşa a început povestea brandului cu două case, pe două continente. Astăzi, partea tehnică a afacerii, jumătate din echipa Adore Me, are biroul în Bucureşti, iar cealaltă jumătate, de circa  50 de oameni, lucrează în New York, „iar afacerea funcţionează într-o simbioză perfectă”, precizează Lucaciu.

    Adore Me a cunoscut o evoluţie chiar mai rapidă decât se aştepta fondatorul său: de la o cifră de afaceri de 1,1 milioane de dolari în 2012, a ajuns anul trecut la 42,7 milioane de dolari, clasându-se pe poziţia a noua în topul companiilor cu cea mai rapidă creştere din New York. Pe parcursul anilor, Adore Me a introdus noi categorii de produse, a extins oferta cu mărimi peste L şi şi-a îmbunătăţit constant strategia de publicitate deopotrivă în online, cât şi pe posturi TV. „Am dezvoltat diverse modalităţi de a răspunde clientelei din generaţia milenialilor, de a oferi o experienţă online fără cusur şi de a ne răsfăţa clienţii VIP”, conform spuselor CTO-ului companiei. „Creşterea exponenţială poate fi explicată şi printr-o altă serie de factori diferiţi”, spune Bogdan Lucaciu. În primul rând, Adore Me oferă colecţii de lenjerie la jumătate din preţul concurenţei, „de aceea ne place să spunem că suntem Zara lenjeriei”, şi, de asemenea,  gama variată de mărimi acoperă de două ori mai multe dimensiuni decât orice alt brand, de la super-slim la plus-size, precizează el.

    Principalii clienţi sunt, după spusele sale, cei din segmentul millennials, iar datorită traficului, care vine în proporţie de 70% de pe mobil, Adore Me se consideră, înainte de toate, un brand digital. „Prin injectarea tehnologiei în industria modei tradiţionale am reuşit să satisfacem solicitările generaţiilor tinere”, adaugă Lucaciu. Online-ul pune la dispoziţie o multitudine de date cu ajutorul cărora se poate construi profilul clienţilor, comportamentul de cumpărare, preferinţele lor etc., iar „asta înseamnă că putem optimiza aproape toate aspectele legate de imaginea brandului: de la ce fotografii prezentăm pe interfaţa site-ului pentru a îmbunătăţi vânzările la ce tip newsletter trebuie să trimitem anumitor clienţi”, explică reprezentantul companiei.

    Datele obţinute din online sunt o modalitate foarte bună de a oferi o experienţă personalizată clienţilor şi, în acelaşi timp, de a aduce o serie de avantaje companiei, consideră el. Pe de altă parte, unui retailer online îi lipseşte contactul direct cu clienţii, feedback-ul în timp real, şi tocmai de aceea „abordăm interacţiunea cu clienţii într-un mod cât mai personal, cât mai aproape de cel uman”, spune Lucaciu. În acest context, unul dintre planurile companiei este să includă noi categorii de produse, dar şi noi formate de prezenţă offline. Momentan, Adore Me este disponibil în SUA şi Canada, însă îşi propun să se extindă şi în alte ţări, ori continente; prioritară este acum Australia. Având în vedere că brandul se află de mai puţin de cinci ani pe piaţă, este destul de dificilă proiectarea unor perspective pe termen lung, spune reprezentantul Adore Me.

    Extinderea va continua, organic, şi în ceea ce ţine de echipă. Aşadar, „creierul afacerii” – partea tehnică ce se află în România şi numără circa 50 de persoane – se va îmbogăţi cu noi oameni, în funcţie de nevoile de extindere, „pentru că Adore Me creşte atât de repede încât trebuie să ne asigurăm că ţinem pasul şi cu personalul”, spune Lucaciu. Tot el creionează profilul angajatului potrivit pentru Adore Me, indiferent dacă lucrează din Bucureşti sau New York: „În general, căutăm oameni care sunt dispuşi să muncească din greu, să reinventeze metodele tradiţionale de lucru, să aibă mintea ascuţită şi abilităţi tehnice excelente”, explică acesta. Iar pentru a clarifica curiozităţile legate de provocările unei afaceri ce se desfăşoară pe două continente, Bogdan Lucaciu explică secretele comunicării într-un mediu multicultural. „În primul rând, trebuie să lucrăm, să ne orientăm în jurul diferenţelor de fus orar. Cei din New York  ştiu că întâlnirile cu cei din România trebuie programate dimineaţa şi că totul trebuie făcut înainte de o anumită oră dacă vrem să-i prindem pe toţi la birou”.

    Pe de altă parte, bariera lingvistică nu este o mare provocare, aşa cum s-ar crede, pentru că toţi ştiu şi comunică în engleză, spune românul. O altă particularitate a acestei afaceri, pe lângă cele două sedii pe două continente, este numărul de naţionalităţi diferite din cadrul companiei, de la francezi – o bună parte a echipei -, la israelieni, americani şi români. „Deşi toată lumea face tot posibilul să comunice numai în limba engleză, nu poţi evita situaţiile în care lumea vorbeşte pe la spatele tău într-o limbă pe care nu o înţelegi.” Pe de altă parte, necesitatea comunicării la distanţă a dus la multiplicarea instrumentelor de comunicare, cum ar fi apelurile zilnice pe Skype, chaturile Slack, conferinţele High Five şi, nu în cele din urmă, apelurile clasice. De pildă, o dată pe săptămână, vinerea, cele două echipe au o întâlnire pe Skype. „Toată echipa se adună într-o cameră şi ne dăm întâlnire cu cealaltă echipă pe Skype, iar fiecare manager trebuie să prezinte principalele subiecte fierbinţi sau să facă o retrospectivă a săptămânii. E o modalitate foarte bună pentru a fi în temă şi conectaţi cu ceea ce fac colegii din partea cealaltă a lumii”, spune Bogdan Lucaciu. O altă metodă de a îmbunătăţi  metodele de lucru dintre cele două ţări sunt călătoriile frecvente la celălalt sediu al companiei. Deoarece mare parte din interacţiune are loc la distanţă, este foarte important ca membrii echipei să se cunoască personal, spune reprezentantul Adore Me, „iar pentru asta avem un apartament închiriat tot timpul în New York pentru colegii din România”. Şi, nu în ultimul rând, se organizează mese festive, petreceri şi sesiuni de team building, săptămânal sau lunar, cu scopul de a îmbunătăţi cultura organizaţională, de ambele părţi ale oceanului.

  • Previziunile şefului CEC Bank pentru anul viitor

    Riscurile legislative pentru sectorul bancar s-au diminuat, iar cererea de credite va con­tinua  să crească anul viitor, atât din partea companiilor, cât şi pe palierul populaţiei, având în vedere şi majorările de salarii din sectorul bugetar, iar revenirea dobânzilor pe creştere va fi „domoală“, apreciază Radu Gheţea, preşedintele CEC Bank.

    CEC Bank,  singura bancă de top 10 rămasă în portofoliul statului, a acordat credite noi în acest an de aproximativ 5 mld. lei, peste nivelul de anul trecut şi peste valoarea prognozată pentru 2016, potrivit lui Gheţea.

    La nivelul întregului sistem bancar stocul creditelor acordate sectorului privat înregistra în octombrie o creştere de 2% an la an, până la 218,7 mld. lei (49,1 mld. euro), dublu faţă de ritmul de creştere înregistrat în lunile anterioare, potrivit datelor Băncii Naţionale.

    Faţă de luna septembrie, stocul de creditele acordate populaţiei şi companiilor s-a majorat cu 1,9 mld. de lei (0,9%). Ascensiunea creditării private este susţinutăexclusiv de finanţările în lei, care înregistrează an la an o creştere de două cifre, graţie scăderii dobânzilor la minime istorice.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Povestea singurei femei CEO din industria telecom din România

    Pentru prima dată de când a preluat conducerea filialei locale Orange, singura femeie CEO din industria telecomului românesc, Liudmila Climoc, vorbeşte despre parcursul până la fotoliul de director executiv, despre rezultatele obţinute şi perspectivele companiei pe care o conduce, liderul pieţei de profil.

    „Este esenţial să nu-ţi setezi limite, să cauţi provocarea, nu confortul şi să te întrebi continuu cum te poţi diferenţia” este crezul Liudmilei Climoc, CEO-ul Orange România. Privind în urmă, constanta de bază a carierei sale este apetenţa pentru inovaţie şi deschiderea către schimbare, către provocări: „Mi‑am construit cariera cărămidă cu cărămidă. Cred cu tărie în importanţa aprofundării cunoştinţelor, iar pentru a învăţa trebuie să-ţi menţii mintea mereu deschisă şi să asculţi”. După spusele sale, cea mai mare provocare profesională întâlnită până acum a fost preluarea conducerii Orange România, cel mai mare operator telecom local, cu o cotă de piaţă de 37%.

    Fotoliul de CEO al filialei locale Orange nu este însă prima poziţie de prim rang pe care moldoveanca o ocupă în cadrul unei companii; în ultimii opt ani a condus operaţiunile aceluiaşi operator în partea cealaltă a Prutului. În timpul mandatului său de CEO, Orange Moldova a crescut, compania devenind lider al pieţei prin dublarea numărului de clienţi, „iar în prezent doi din trei moldoveni sunt clienţi Orange, asta însemnând 2,6 de milioane de oameni”, explică Liudmila Climoc. Şi pe lângă rezultatele financiare, ea se mândreşte cu faptul că „a poziţionat Moldova pe harta inovaţiei grupului Orange”, fiind prima ţară în care s-a implementat reţeaua de tip 4G, în 2011.

    De asemenea, a reuşit să creeze o premieră mondială, prin efectuarea primului apel HD la nivel global. „Prin rezultatele şi inovaţiile aduse, am reuşit să creăm un branding de ţară ce a contribuit la îmbunătăţirea imaginii Moldovei ca regiune ce se luptă cu o situaţie economică dificilă”, spune Climoc.

    „Wow! Asta da provocare!” a fost primul său gând când i s-a propus poziţia actuală, fiind conştientă că noul job îi va aduce la pachet responsabilitatea cunoaşterii şi înţelegerii în profunzime a contextul local. „Particularităţile locale pot face diferenţa într-o piaţă atât de competitivă. Chiar dacă distanţa dintre Bucureşti şi Chişinău este relativ mică, pieţele sunt fundamental diferite”, consideră Liudmila Climoc, care a preluat conducerea Orange România pe 1 mai 2016.

    Tranziţia nu a fost dificilă şi povesteşte că nu a surprins-o nimic, ci mai degrabă i s-au confirmat aşteptările. În primul rând, a descoperit „o echipă proactivă, focusată pe strategie, capabilă să se mobilizeze în faţa deadline-urilor şi a inovaţiei”, obiceiuri care se pliază pe stilul său de management şi au ajutat-o să se obişnuiască cu echipa de la Bucureşti. Pe de altă parte, se declară încântată să observe entuziasmul românilor faţă de tehnologie, afirmând că „oamenii vor o calitate superioară atât în ce ţine de reţea, cât şi în livrarea serviciilor”. Totuşi, deşi aşteptările clienţilor pentru serviciile telecom sunt foarte ridicate, românii caută simplismul. Explicaţia e la fel de simplă, spune şefa Orange: „Viaţa devinde din ce în ce mai activă, ritmul creşte constant, internetul, tehnologia, aplicaţiile se îmbunătăţesc şi, în acest context, singura aşteptare a omului este menţinerea lucrurilor cât se poate de simple”.

    Aceasta este şi principiul care stă la baza celui mai recent proiect implementat de Orange în România, pe care Liudmila Climoc trebuie să îl crească de la zero – serviciile convergente – un termen puţin cunoscut publicului larg, dar care „va intra cu siguranţă în vocabularul uzual al românilor; sau cel puţin beneficiile sale”. Pachetul convergent Orange Home, serviciu spre care operatorul îşi focusează în acest moment strategia, presupune oferirea de servicii integrate pentru mobil şi acasă. Astfel, abonaţii beneficiază de telefonie mobilă, televiziune prin cablu, telefonie fixă, internet fix prin fibră optică şi sisteme pentru case inteligente, sub aceeaşi umbrelă portocalie. „Clienţii vor lucrurile simple din acest punct de vedere, iar Orange le oferă toate serviciile sub o singură factură, la cea mai bună tehnologie. Pe de altă parte, această schimbare completează portofoliul Orange, fiind un pas important şi pentru companie”, explică Liudmila Climoc.

    Acest pas vine după şase trimestre de creştere consecutivă; în perioada iulie-septembrie din 2016 a înregistrat o cifră de afaceri de 251,1 milioane de euro, în creştere cu 3,3% faţă de perioada similară a anului trecut şi cu 4,4% faţă de trimestrul anterior. Orange România este lider pe piaţa telecom din 2007, când a reuşit să depăşească Vodafone cu peste un milion de clienţi; la sfârşitul anului trecut a înregistrat o cifră de afaceri de 947 de milioane de euro, şi 10,177 milioane de clienţi. Topul companiilor care activează în telecom este completat, după cifra de afaceri obţinută în 2015, de Vodafone România (cu afaceri de 749,3 mil. euro), grupul Telekom România (fostele Romtelecom şi Cosmote, subsidiare ale Deutsche Telekom, care ocupă poziţia a treia în clasament cu venituri de 984 mil. euro la nivel de grup şi 415,8 mil. euro pentru fostul Cosmote) şi Digi Mobil (parte din RCS & RDS, cu o cotă de piaţă de 10% şi afaceri de 600 mil. euro). Piaţa telecom, care a ajuns de 3,4 miliarde de euro, se află în creştere, spune Liudmila Climoc, mai ales în contextul revenirii economiei.

    „România a înregistrat cea mai rapidă creştere economică din Europa în trimestrul al doilea din 2016, faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, până la 6%, conform Eurostat. Pe de altă parte, al doilea cel mai mare contribuitor la PIB-ul României este sectorul IT&C, industria telecom fiind o parte predominantă a acestei pieţe”, spune CEO-ul Orange. Aşadar, previziunile nu pot fi decât optimiste, iar creşterea industriei este susţinută, la rândul său, de creşterea afacerilor, a consumului şi, nu în ultimul rând, de faptul că România devine hubul IT al Europei, consideră reprezentanta Orange.
    Ca manager al celui mai mare operator telecom, Liudmila Climoc îşi propune „să consolideze poziţia locală a Orange pe piaţa de profil şi să creeze un teren propice pentru inovaţie, cât şi să răspundă nevoilor şi aşteptărilor clienţilor”. Cât despre cele şase luni petrecute până în prezent la Orange România, spune că a fost o perioadă dinamică, în care Orange s-a focusat pe serviciile convergente, pe experienţa consumatorului şi pe rolul său în comunitate.