BusinessMagazin

Tag: tehnologie

  • 2008, anul mobilului cu GPS

    "Nu stiti unde este strada X?“ O intrebare urmata de cele mai multe ori de explicatii complicate, de genul „Mergeti inainte pana vedeti un semn pe dreapta, faceti stanga, traversati intersectia, mai mergeti putin, iar stanga prin spatele blocurilor si cand veti vedea o cladire inalta de sticla faceti dreapta si… mai intrebati acolo“.

    Povestea este inca destul de frecventa, cu toate ca ar putea fi evitata cu ajutorul unui echipament de navigare prin satelit. Numai ca, daca in cazul posesorilor de automobile, necesitatea unui astfel de echipament este justificata, in cazul pietonilor nu este o solutie tocmai comoda, fapt care explica tendinta producatorilor de telefoane mobile de a incorpora pur si simplu in ele sisteme GPS (Global Positioning Sistem).

    „Navigarea prin satelit pe telefoanele mobile va fi la fel de importanta pentru industrie cum au fost si serviciile de voce in urma cu 20 de ani“, crede Olli-Pekka Kallasvuo, presedintele si directorul executiv al celui mai mare producator de telefoane mobile din lume, Nokia.

    Compania a lansat deja, anul trecut, un celular cu functii GPS incorporate si mizeaza pe faptul ca in viitor telefoanele echipate cu GPS vor deveni la fel de comune precum cele cu camera foto, foarte putine dintre modelele noi lansate de producatori avand lipsuri la acest capitol.

    In cadrul World Mobile Congress, cel mai mare congres de telefonie mobila din lume, desfasurat acum cateva saptamani la Barcelona, Nokia a lansat alte patru modele de telefoane dotate cu sisteme de navigare prin satelit si o versiune 2.0 a serviciului Nokia Maps dedicata pietonilor.

    Google ofera deja Google Maps pe micul ecran al telefoanelor mobile capabile sa se conecteze la internet, insa o problema principala a serviciului este aceea ca ecranele telefoanelor mobile sunt neincapatoare pentru harti de mari dimensiuni.

    In varful gamei se afla modelul Nokia N96, care, pe langa functia de GPS, dispune de un ecran ceva mai mare decat al predecesorului N95 si are capacitatea de a reda imagini si continut video la o rezolutie foarte mare.

    Mai mult, telefonul le permite consumatorilor sa posteze continutul foto sau video direct pe internet, pe site-uri de genul YouTube, prin intermediul portalului share.ovi.com detinut de producatorul finlandez de telefoane mobile.

    „Este clar deci ca Nokia a intrat in competitie puternica cu Google“, observa Neil Mawston, director in cadrul companiei de cercetare de piata Strategy Analitics.

    Producatorul finlandez de telefoane mobile estimeaza vanzari de aproximativ 35 de milioane de celulare echipate cu GPS in 2008, obiectiv justificat de faptul ca N95, modelul cu sistem de navigare lansat anul trecut, s-a vandut la nivel mondial in 6 milioane de exemplare.

    Obiectivul Nokia nu este deloc imposibil de atins, mai ales in urma achizitiei recente a companiei de software Navtech si tinand cont ca specialis tii in industrie prevad un an bun pentru terminalele capabile sa scoata din impas utilizatorii rataciti in oras.

    Tehnologia de pozitionare prin satelit nu este o noutate, dar cei ce au furnizat astfel de servicii pana acum nu au fost producatorii de echipamente de comunicare.

    Mai multi operatori de servicii de telefonie mobila au gasit totusi diferite metode prin care sa ofere clientilor GPS pe mobil. Un exemplu in acest sens este Vodafone, cel mai mare operator de telecomunicatii din lume dupa venituri, care a lansat in mai multe tari europene, inclusiv in Romania, servicii de navigare prin satelit pentru telefoane.

    Numai ca solutia presupune achizitionarea unui echipament special, care face legatura intre celular si satelit, iar serviciul nu este destinat pietonilor, ci mai degraba tot soferilor care folosesc GPS mai rar si nu au nevoie de un echipament dedicat.

    O posibila explicatie pentru tendinta companiilor din domeniu de a se orienta catre telefoanele mobile cu GPS ar fi popularitatea echipamentelor de navigare prin satelit; potrivit „Telecommunications Predictions 2008“, un studiu realizat de Deloitte, numarul echipamentelor GPS care vor fi vandute in 2011 la nivel mondial va depasi 50 de milioane, fata de 20 de milioane in 2006.

    Analistii Deloitte estimeaza ca pretul cipurilor GPS va scadea anul acesta semnificativ, la cativa dolari, ceea ce va determina o crestere a numarului de echipamente lansate pe piata cu sistem de navigare prin satelit incorporat.

    „Peste cinci ani, mai mult de jumatate din telefoanele mobile care vor fi vandute la nivel mondial vor dispune si de functii GPS“, prevede Christian Lindholm, specialist in cadrul industriei telecomunicatiilor si directorul companiei londoneze de consultanta Fjord.

    In afara de Nokia, HTC, Samsung, Samsung, Motorola sau LG, si producatorii tradit ionali de echipamente GPS au intrat in cursa: compania Garmin a anuntat, tot in cadrul World Mobile Congress, ca pregateste Nuvifone, un GPS cu functii de telefon mobil 3G.

    In afara de GPS, o alta tendinta legata tot de localizare pentru telefoanele mobile ale anului 2008 o reprezinta retelele sociale. Mai multi specialisti din industrie sunt de parere ca posesorii de celulare le vor folosi pentru a se conecta la retele sociale precum Facebook sau MySpace, cu posibilitatea de a-si localiza prietenii conectati si ei pe aceleasi retele.

    Un astfel de serviciu a fost lansat de compania GyPSii; fondatorul si directorul acesteia, Dan Harple, mizeaza pe faptul ca utilizatorii vor fi interesati sa afle in timp real unde sunt si ce fac prietenii lor.

    Nu in ultimul rand, producatorii de telefoane mobile spun ca designul este in continuare un element extrem de important in ceea ce priveste noile modele de celulare.

    De fapt, designul a devenit deja un scop in sine pentru creatorii de astfel de echipamente, dupa lansarea telefonului mobil iPhone al Apple, devenit un soi de simbol al frumusetii in materie de celulare. E adevarat, iPhone nu are GPS.

  • 2008, anul mobilului cu GPS

    "Nu stiti unde este strada X?“ O intrebare urmata de cele mai multe ori de explicatii complicate, de genul „Mergeti inainte pana vedeti un semn pe dreapta, faceti stanga, traversati intersectia, mai mergeti putin, iar stanga prin spatele blocurilor si cand veti vedea o cladire inalta de sticla faceti dreapta si… mai intrebati acolo“.

    Povestea este inca destul de frecventa, cu toate ca ar putea fi evitata cu ajutorul unui echipament de navigare prin satelit. Numai ca, daca in cazul posesorilor de automobile, necesitatea unui astfel de echipament este justificata, in cazul pietonilor nu este o solutie tocmai comoda, fapt care explica tendinta producatorilor de telefoane mobile de a incorpora pur si simplu in ele sisteme GPS (Global Positioning Sistem).

    „Navigarea prin satelit pe telefoanele mobile va fi la fel de importanta pentru industrie cum au fost si serviciile de voce in urma cu 20 de ani“, crede Olli-Pekka Kallasvuo, presedintele si directorul executiv al celui mai mare producator de telefoane mobile din lume, Nokia.

    Compania a lansat deja, anul trecut, un celular cu functii GPS incorporate si mizeaza pe faptul ca in viitor telefoanele echipate cu GPS vor deveni la fel de comune precum cele cu camera foto, foarte putine dintre modelele noi lansate de producatori avand lipsuri la acest capitol.

    In cadrul World Mobile Congress, cel mai mare congres de telefonie mobila din lume, desfasurat acum cateva saptamani la Barcelona, Nokia a lansat alte patru modele de telefoane dotate cu sisteme de navigare prin satelit si o versiune 2.0 a serviciului Nokia Maps dedicata pietonilor.

    Google ofera deja Google Maps pe micul ecran al telefoanelor mobile capabile sa se conecteze la internet, insa o problema principala a serviciului este aceea ca ecranele telefoanelor mobile sunt neincapatoare pentru harti de mari dimensiuni.

    In varful gamei se afla modelul Nokia N96, care, pe langa functia de GPS, dispune de un ecran ceva mai mare decat al predecesorului N95 si are capacitatea de a reda imagini si continut video la o rezolutie foarte mare.

    Mai mult, telefonul le permite consumatorilor sa posteze continutul foto sau video direct pe internet, pe site-uri de genul YouTube, prin intermediul portalului share.ovi.com detinut de producatorul finlandez de telefoane mobile.

    „Este clar deci ca Nokia a intrat in competitie puternica cu Google“, observa Neil Mawston, director in cadrul companiei de cercetare de piata Strategy Analitics.

    Producatorul finlandez de telefoane mobile estimeaza vanzari de aproximativ 35 de milioane de celulare echipate cu GPS in 2008, obiectiv justificat de faptul ca N95, modelul cu sistem de navigare lansat anul trecut, s-a vandut la nivel mondial in 6 milioane de exemplare.

    Obiectivul Nokia nu este deloc imposibil de atins, mai ales in urma achizitiei recente a companiei de software Navtech si tinand cont ca specialis tii in industrie prevad un an bun pentru terminalele capabile sa scoata din impas utilizatorii rataciti in oras.

    Tehnologia de pozitionare prin satelit nu este o noutate, dar cei ce au furnizat astfel de servicii pana acum nu au fost producatorii de echipamente de comunicare.

    Mai multi operatori de servicii de telefonie mobila au gasit totusi diferite metode prin care sa ofere clientilor GPS pe mobil. Un exemplu in acest sens este Vodafone, cel mai mare operator de telecomunicatii din lume dupa venituri, care a lansat in mai multe tari europene, inclusiv in Romania, servicii de navigare prin satelit pentru telefoane.

    Numai ca solutia presupune achizitionarea unui echipament special, care face legatura intre celular si satelit, iar serviciul nu este destinat pietonilor, ci mai degraba tot soferilor care folosesc GPS mai rar si nu au nevoie de un echipament dedicat.

    O posibila explicatie pentru tendinta companiilor din domeniu de a se orienta catre telefoanele mobile cu GPS ar fi popularitatea echipamentelor de navigare prin satelit; potrivit „Telecommunications Predictions 2008“, un studiu realizat de Deloitte, numarul echipamentelor GPS care vor fi vandute in 2011 la nivel mondial va depasi 50 de milioane, fata de 20 de milioane in 2006.

    Analistii Deloitte estimeaza ca pretul cipurilor GPS va scadea anul acesta semnificativ, la cativa dolari, ceea ce va determina o crestere a numarului de echipamente lansate pe piata cu sistem de navigare prin satelit incorporat.

    „Peste cinci ani, mai mult de jumatate din telefoanele mobile care vor fi vandute la nivel mondial vor dispune si de functii GPS“, prevede Christian Lindholm, specialist in cadrul industriei telecomunicatiilor si directorul companiei londoneze de consultanta Fjord.

    In afara de Nokia, HTC, Samsung, Samsung, Motorola sau LG, si producatorii tradit ionali de echipamente GPS au intrat in cursa: compania Garmin a anuntat, tot in cadrul World Mobile Congress, ca pregateste Nuvifone, un GPS cu functii de telefon mobil 3G.

    In afara de GPS, o alta tendinta legata tot de localizare pentru telefoanele mobile ale anului 2008 o reprezinta retelele sociale. Mai multi specialisti din industrie sunt de parere ca posesorii de celulare le vor folosi pentru a se conecta la retele sociale precum Facebook sau MySpace, cu posibilitatea de a-si localiza prietenii conectati si ei pe aceleasi retele.

    Un astfel de serviciu a fost lansat de compania GyPSii; fondatorul si directorul acesteia, Dan Harple, mizeaza pe faptul ca utilizatorii vor fi interesati sa afle in timp real unde sunt si ce fac prietenii lor.

    Nu in ultimul rand, producatorii de telefoane mobile spun ca designul este in continuare un element extrem de important in ceea ce priveste noile modele de celulare.

    De fapt, designul a devenit deja un scop in sine pentru creatorii de astfel de echipamente, dupa lansarea telefonului mobil iPhone al Apple, devenit un soi de simbol al frumusetii in materie de celulare. E adevarat, iPhone nu are GPS.

  • CE a amendat Microsoft cu o suma record de 899 mil. euro

    Astfel, amenda totala impusa de executivul european pentru Microsoft a ajuns la 1,68 miliarde de euro, pentru incalcari ale reglementarilor antitrust şi pentru nerespectarea sanctiunilor impuse.

    Amanunte pe www.mediafax.ro

  • Investitie de 1,5 mil. euro pentru un Flanco World

    Cel mai amplu proiect Flanco World va avea o suprafata de 3.000 de metri patrati din cei 56.000 de metri patrati ai intreg parcului de retail si va necesita o investitie de aproximativ 1,5 milioane de euro, una dintre cele mai mari realizate de grup pana in prezent, potrivit oficialilor Flamingo International.

    "Incheierea parteneriatului cu dezvoltatorul britanic Modus reprezinta un pas important in strategia de consolidare a retelei Flanco World", spune Jiri Rizek, directorul executiv al Flamingo International. "Magazinele cu suprafete mari de vanzare operate sub acest concept au avut o evolutie foarte buna in 2007, fapt care justifica planurile noastre de a extinde aceasta retea in continuare."

    In prezent, reteaua Flanco World este formata din 18 magazine cu suprafete cuprinse intre 1.000 si 3.000 de metri patrati. Compania opereaza in paralel magazine Flanco si Flamingo Computers, suprafata totala de vanzare urmand sa ajunga la finalul acestui an la 70.000 de metri patrati.

  • Acasa la inventatorii internetului

    In apropierea Genevei, la 100 m in subteran, se afla complexul CERN (Conseil Européen pour la Recherche Nucléaire), cel mai mare laborator stiintific din lume si unul dintre cel mai putin pazite.

    Grupuri de turisti vin zilnic sa viziteze segmente ale complexului, in mare parte deschise publicului, plecand cu suveniruri, ca tricourile inscriptionate cu adresa primului site web din lume – nascut aici – sau sepci pe care scrie Big Bang, unul dintre subiectele cercetarilor de acum.

    Intrebarea de ce a fost ales acest loc pentru construirea acum 50 de ani a celui mai mare laborator de cercetari nucleare, initial o investitie a doar 12 state, nu-si mai are rostul odata ajuns in acest colt din linistita, dar mai ales neutra Elvetie. Aici, seria anecdotelor cu cei trei cercetatori de nationalitati diferite si-ar gasi variante in toate combinatiile posibile.

    John Ellis, unul dintre expertii CERN

    CERN are 2.600 de angajati permanenti, iar aproape 8.000 de oameni de stiinta si ingineri din 80 de tari, inclusiv din Romania, adica jumatate din comunitatea celor care studiaza fizica particulelor, lucreaza la experimente din cadrul acestui institut.

    Majoritatea lor sunt angrenati in cel mai mare experiment al CERN de pana acum, ce va avea loc cel mai probabil in luna mai.

    Una dintre conditiile desfasurarii la aceasta data este ca tunelul subteran sapat la 100 de metri adancime sub pamant si care are o circumferinta de 27 de kilometri sa fie complet functional.

    Dintr-un punct al acestui inel vor fi eliberate particule in directii opuse la o viteza de 99,98% din cea a luminii. In partea opusa a acestui punct al celui mai mare accelerator de particule se afla Atlas, o masinarie metalica adapostita in cea mai mare dintre camerele subterane, cu volumul comparabil cu cel al catedralei Notre Dame din Paris.

    CERN

    De ce ar vrea cineva sa ciocneasca particule minuscule (protoni) intr-o arie atat de mare? Pentru ca in acest fel ar fi recreate conditiile imediat urmatoare declansarii Big Bang, la o scara mult mai mica.

    Pana acum, cercetarile de acest fel au fost duse la capat de astronomi. Urmand principiul ca dupa „explozia“ initiala universul se dilata permanent, teoria spune ca ar trebui sa observi corpurile aflate la marginea lui pentru a afla care este sursa intregii materii din univers.

    Cel mai avansat observator direct catre zonele indepartate ale universului este telescopul Hubble. Datele primite de la acesta au ajutat oamenii de stiinta sa afle compozitia din care era format universul la 400 de milioane de ani dupa Big Bang, moment relativ apropiat de acest eveniment, daca ne gandim ca varsta totala a universului este estimata la aproximativ 15 miliarde de ani.

    Pentru intoarceri in timp si mai extinse e nevoie de un telescop si mai puternic. Vestea proasta pentru comunitatea astronomilor este ca marginea universului se departeaza permanent, ceea ce scade exponent ial sansele de a crea un telescop suficient de performant incat sa permita observatia directa a „marginii universului“.

    Asa ca fizicienii de la CERN incearca sa reproduca in Elvetia, in conditii de laborator, auspiciile sub care au stat inceputurile materiei.

    Cu cat circumferinta inelului traversat de particule este mai mare, cu atat analiza fizicienilor poate merge mai aproape de momentul Big Bang. De aceea, astfel de laboratoare de mari dimensiuni mai exista si in Statele Unite – cel al Universitatii Stanford si Fermilab de langa Chicago.

    Cel din Geneva, numit LHC (Large Hadron Collider), este insa cel mai mare. „La CERN vom putea primi date despre cum era universul la 10 la puterea -12 secunde dupa Big Bang. Adica 1 impartit la un numar cu 12 zerouri secunde“, spune Markus Nordberg, unul din fizicienii implicati si in managementul CERN, dar si ghid ocazional al complexului.

    Nordberg pomenes te numere foarte mici sau colosal de mari cu aceeasi familiaritate cu care trece de toate portile high-tech de securitate ce conduc la liftul cu doar doua butoane care coboara la Atlas, una din putinele zone pazite ale complexului. Atlas, mecanismul prin ochii caruia fizicienii vor putea observa o coliziune in direct a particulelor care parcurg cei 27 de kilometri de 14 milioane de ori pe secunda, poate fi privit ca o camera de fotografiat.

    Doar ca in loc de cei cativa megapixeli ai unei camere foto obisnuite, Atlas are miliarde de gigapixeli. „Obiectele pe care le observam aici au diametrul 10 la -18 metri. Acuratetea pe care o folosim ne-ar permite sa observam cum se schimba greutatea muntilor Alpi cand un fulg de zapada cade pe Mont Blanc“, spune Nordberg.

    La momentul coliziunii particulelor, cercetatorii de aici vor pune la incercare in practica validitatea unor teorii. Una dintre ele, emisa de profesorul scotian Peter Higgs in 1964, argumenteaza de ce unele particule au masa si altele nu (de exemplu, fotonii din care este compusa lumina nu au).

    Gasirea asa-numitei „particule a lui Higgs“ ar raspunde la o intrebare aparent banala, dar neelucidata pana acum: ce este masa? Cu atat mai important cu cat cei mai multi fizicieni cad de acord acum ca o buna parte a masei din univers a disparut inexplicabil.

    Rezultatele experimentului de aici ar putea contrazice teorii ale unor fizicieni celebri sau ar putea la fel de bine genera premii Nobel pentru altii, pentru ca forul suedez premiaza doar conceptele teoretice care au fost validate in practica.

    „Daca crezi in legile fizicii, atunci ar trebui sa fie mult mai multa masa decat putem noi masura. Putem vedea doar 3,5% din masa universului care ar trebui sa existe. Asa ca trebuie sa ne dam seama unde e 96,5% din univers? Cumva a disparut, iar asta e o adevarata problema“, spune Markus Nordberg.

    Rezolvarea ei ar putea confirma existenta unei sau a mai multor notiuni futuristice, ca materia intunecata, energia intunecata si dimensiunile paralele. Sau le-ar putea contrazice pe toate.

    „Trebuie sa gasim particula lui Higgs. Daca nu o gasim, inseamna ca e ceva gresit in legile fizicii pe care le folosim acum“, explica fizicianul una din mizele experimentului.

    „Vom fi incantati si usurati sa gasim aceasta particula in experimentul nostru, dar unii spun ca ar fi mai interesant sa nu o gasim. Si sunt de acord cu asta, ar fi intr-adevar incitant, dar vom avea probabil niste probleme in a gasi explicatii, catre guvernele care ne finanteaza, de ce au investit in ultimii 40 de ani 45 de miliarde de dolari in CERN“, expune Nordberg, de data aceasta din postura de gestionar al bugetului.

    Sumele cheltuite aici sunt atat de mari, incat a fost aleasa o cale indirecta de finantare a proiectului, care sa ocoleasca aparatul fiscal al Elvetiei. Contributia celor 20 de state membre (Romania are doar statut de observator) se realizeaza prin livrarea gratuita de echipamente sau acoperirea costurilor de salarizare pentru fizicienii fiecarei tari (jumatate din bugetul de aproximativ un miliard de dolari pentru anul acesta reprezinta salarii).

    De exemplu, structura metalica a detectorului Atlas a fost realizata in Marea Britanie si livrata direct „la usa“ CERN. O alta componenta, un calorimetru de dimensiuni foarte mari, a fost livrat elvetienilor de Romania.

    Conform oficialilor CERN, contributia tarii noastre in acest proiect a fost anul trecut de aproximativ 700.000 de franci elvetieni (circa 425.000 euro). Iar acest calorimetru, un instrument care va masura energia degajata in timpul experimentului din mai, are cea mai mare pondere financiara in cadrul sprijinului oferit de Romania.

    O alta componenta importanta o reprezinta cei 16 doctori in fizica de la Institutul National de Fizica Horia Hulubei care lucreaza din Geneva la acest proiect.

    Alti peste 70 de fizicieni si ingineri asista din Romania si sunt activ implicati in cercetarile de la CERN. Dar exista presiuni din partea unor state – si Marea Britanie e probabil exponentul lor – de a reduce sau chiar taia complet bugetul experimentului LHC. Anul trecut, la 14 decembrie, delegatia britanica s-a abtinut de la votul unei (noi) cresteri de buget la CERN.

    Reprezentantii Londrei si-au motivat alegerea prin faptul ca o crestere de buget in Elvetia ar duce la pierderi de locuri de munca pentru fizicieni oriunde in alta parte a lumii, datorita faptului ca ar antrena si mai multe persoane in proiect. Cu cateva zile inainte, Anglia isi anunta retragerea sprijinului financiar pentru International Linear Collider (ILC), un proiect similar de 8 miliarde de dolari, in Statele Unite.

    De fapt, chiar si Congresul american dezbate oportunitatea finantarii ILC. Totusi, votul pentru cresterea bugetului la CERN a fost pozitiv. Poate si datorita faptului ca, istoric vorbind, investitiile in complex sunt practic deja recuperate. In 1989, Tim Berners-Lee a inventat „world wide web“, modalitatea prin care sunt interconectate toate documentele ce compun internetul.

    „Putem spune ca suma investitiilor in CERN e neglijabila daca ne gandim ca aici am inventat web-ul. Industria web, incluzand tot internetul si toate tranzactiile din spate, inseamna 200 de miliarde de dolari anual“, spune reprezentantul CERN, referindu-se la industria echipamentelor hardware pentru companiile care ofera servicii de acces internet.

  • Atac de 2 miliarde $ al Electronic Arts

    Electronic Arts (EA), care este – printre altele – publisher al jocurilor din seria Need for Speed, s-a oferit sa plateasca 26 de dolari pentru o actiune a rivalului Take-Two, ceea ce reprezinta cu 50% mai mult decat  ultima cotatie a pietei, de vineri.

    EA a inaintat oferta de preluare cu doar putin timp inainte ca Take-Two sa lanseze pe piata ceea ce se asteapta sa fie cel mai bine vandut joc al anului in SUA, a patra versiune a jocului Grand Theft Auto. Din 2001, de cand a fost lansat Grand Theft Auto III, Take-Two a vandut peste 60 de milioane de copii.

    De asemenea, Take-Two urmeaza sa lanseze pe 29 aprilie o versiune a jocului sau pentru consolele Microsoft Xbox 360 si Sony PlayStation 3, ceea ce ar putea duce – potrivit analistilor – vanzarile Grand Theft Auto IV la 10 milioane de copii pana la sfarsitul acestui an.

    In ultima perioada, EA a fost critica public de unii dintre investitori care afirma ca compania isi pierde avantajele de creatie si inovatie in fata rivalilor mai mici de pe piata.

  • Sa fie pace pentru 4G!

    Arun Sarin s-a incumetat sa spuna public, la recent incheiatul World Mobile Congress (WMC) de la Barcelona, ceea ce majoritatea managerilor din telecom vorbesc doar pe la colturi.

    Si anume ca daca operatorii mobili nu se vor concentra sa lanseze noi servicii si aplicatii, vor fi marginalizati si „isi vor pierde relevanta“ pe piata in favoarea unor noi jucatori, inclusiv unii necunoscuti acum, dar care pot prolifera datorita celui mai spectaculos si necostisitor mijloc de productie din istoria omenirii, internetul.

    Aceeasi idee a sustinut-o si John Chambers, care a solicitat la randu-i ca firmele implicate in telecom, fie ca sunt operatori, furnizori de servicii, de terminale sau de echipamente de retea, sa depaseasca divergentele si sa se concentreze asupra modurilor in care pot colabora. El a amintit de pericolul ca operatorii mobili sa ajunga niste „dumb pipes“, adica niste simpli „carausi“ de date, incapabili sa ofere serviciilor valoare adaugata.

    Perspectiva a fost de fapt enuntata mai de mult de analisti care au afirmat transant ca operatorii telecom isi pierd incetul cu incetul statutul de „regi ai pietei“, in conditiile in care tertii implicati in industrie – cum ar fi Google – cauta strategii care sa-i duca direct la consumator, sarind peste companiile de telefonie mobila.

    Avand de-a face cu un mediu extrem de concuren- tial, cu o piata ajunsa in multe zone la saturatie, cu sabia institutiilor de reglementare deasupra capului (institutii care insista periodic sa se reduca tarifele), industria telefoniei mobile isi vede cresterile si marjele de profit in pericol de a se diminua constant.

    Si nici producatorii de echipamente de retea nu o duc exceptional. Razboiul la care s-au referit Sarin si Chambers, care a devenit evident in discutiile de la congresul din Barcelona, are ca miza noile tehnologii care promit aparitia celei de-a patra generatii de telefonie mobila. 4G va face posibila (datorita vitezelor uriase de acces la internetul mobil, pe care le presupune) dezvoltarea serviciilor de divertisment si a celor pentru clientii de business, in care isi pun speranta companiile de comunicatii mobile.

    Tehnic vorbind, daca sistemul actual 3G permite, in varianta cea mai avansata, o viteza de descarcare pe dispozitive mobile de pana la 30 Mbps, 4G va aduce de cateva ori mai mult, respectiv 100-200 Mbps. Insa in drumul de la teorie la lansarea comerciala, 4G este marcat deocamdata de o infruntare intre doua standarde, WiMax si LTE (Long Term Evolution).

    Fiecare dintre aceste doua tehnologii a cooptat nume sonore in echipa proprie de sustinatori, pentru a-si asigura suprematia, insa sunt si companii care joaca pe ambele fronturi. WiMax este promovata de cel mai mare producator de cipuri din lume, Intel, alaturi de Motorola si Samsung, si sustinuta de operatori importanti, printre care Sprint Nextel (SUA) si KDDi (Japonia).

    Tehnologia LTE, conceputa de Ericsson, Nortel Networks si Nokia-Siemens Networks, este sprijinita de Vodafone si de americanii de la AT&T si Verizon. LTE ii are astfel de partea sa pe ocupantii primelor doua pozitii in topul mondial al operatorilor mobili. Un sprijin substantial a venit de la gigantul China Mobile, care va testa de asemenea LTE.

    Cum bine se stie, China este o piata uriasa, cu un potential de dezvoltare la fel de urias, cu jocurile in campul 3G inca nefinalizate, ceea ce va avea fara indoiala o influenta semnificativa in stabilirea castigatorului. In schimb, companiile mai prudente si-au rezervat locuri in ambele barci.

    Un exemplu concludent (nu singurul) este Alcatel- Lucent, care pe de o parte a incheiat o intelegere de colaborare in cercetare pentru LTE cu japonezii de la NEC, pe de alta anunta ca impreuna cu Samsung a realizat o solutie revolutionara pentru WiMax.

    Din punctul de vedere al introducerii practice, WiMax isi revendica atuul de fi deja „pe teren“, inginerii montand de zor infrastructuri experimentale, atat in tarile in curs de dezvoltare, cat si in cateva mari orase americane.

    In plus, la WMC Barcelona o multime de producatori de retelistica si de hardware au prezentat statii de baza, modemuri USB, echipamente portabile si kit-uri WiMax, gata de a fi comercializate. Un punct bine marcat, daca ne aducem aminte de nefericita poveste de acum cativa ani, de la lansarea 3G: dupa ce marii operatori au cheltuit zeci de miliarde de dolari pentru licente, veniturile prognozate au intarziat sa apara din cauza ca telefoanele de noua generatie erau slabe calitativ, scumpe si putine.

    In privinta LTE, chiar si cei mai inflacarati sustinatori admit ca nu va putea fi introdusa comercial mai devreme de 2009. Exista o dorinta de a arde etapele insa: unul dintre promotorii LTE, inovatorul operator nipon NTT DoCoMo, a anuntat deja ca va lansa servicii de internet broadband bazate pe LTE in 2010. Totodata, Ericsson a profitat de excelenta mediatizare pe care a adus-o World Mobile Congress pentru a realiza transmisii de date bazate pe LTE, la viteze wireless greu atinse pana acum.

    Deja nu mai e vorba de teste de laborator, ci de o platforma functionala care sa permita conectarea mai multor utilizatori de telefoane mobile si transfer de date intre acestea de pana la 160 Mbps. Daca facem comparatie cu realitatea de astazi, cand o conexiune prin cablu de 2-4 Mbps este considerata performanta in majoritatea birourilor, nu mai avem nevoie de nicio explicatie. Fiecare dintre cele doua tabere, LTE si WiMax, participa la disputa invocand propria lista de avantaje tehnologice pentru a-si sustine punctul de vedere.

    Argumentele sunt destul de complicate, generand dispute aproape filozofice intre tehnicieni, desi foarte multi specialis ti sunt de parere ca cele doua standarde au elemente comune in proportie de pana la 80%. Un lucru e insa unanim acceptat: utilizatorii de internet mobil cer viteze din ce in ce mai mari pentru a consuma dupa pofta inimii continut multimedia (in primul rand video), ceea ce inseamna o piata potentiala apreciabila pentru echipamentele 4G.

    Tocmai de aceea, Arun Sarin a facut apel la o pace care sa duca la unificarea celor doua standarde. Tehnologia 4G cere timp si bani; costurile implicate de cercetare si dezvoltare si cele legate de instalarea infrastructurii la nivel mondial sunt estimate la zeci de miliarde de dolari.

    Exista insa putine sanse ca disputa WiMax-LTE sa fie transata curand si clar in favoarea uneia dintre parti. In definitiv, nu e nici prima, nici ultima, pentru ca avem istoria GSM versus CDMA, standarde care coexista si astazi pe piata.

    Singura certitudine ar fi ca evolutia spre viteze de descarcare pe dispozitive mobile de neinchipuit astazi nu mai poate fi stopata, iar constrangerile de profitabilitate la care sunt supusi cei mai mari jucatori din telecom, din cauza costurilor si a concurentei, plus tendinta de consolidare din ce in ce mai accentuata de pe piata vor duce, cel mai probabil, la negocieri de culise intre beligeranti mai eficiente decat actualul razboi mediatic.

  • Afaceri de peste 6,6 mil. euro pentru Wizrom in 2008

    Compania a incheiat anul trecut cu o cifra de afaceri de 5,1 milioane de euro (7,5 milioane de dolari), in crestere cu 36% comparativ cu nivelul atins in 2006. Valoarea totala a contractelor incheiate pe parcursul anului trecut a fost insa de 6,8 de milioane de euro (10 milioane de dolari).

    "Pentru 2008 estimam o continuare a tendintei ascendente pentru solutiile si serviciile IT in Romania, Wizrom Software urmarind aceasta tendinta", a declarat Zemy Apfelbaum, managing directorul companiei.

    Peste 50% din cifra de afaceri din 2007 a fost adusa de sistemul financiar contabil WizCount si de ERP-ul WizPro, in timp ce sistemul dedicat analizelor si rapoartelor manageriale Panorama Business Intelligence a inregistrat vanzari de aproximativ 275.000 de euro.
    Cat despre solutia de management de personal si resurse umane WizSalary, compania estimeaza ca aplicatia calculeaza situatiile de munca a peste 375.000 de angajati din Romania, adica aproximativ 15% din totalul de angajati din sectorul privat romanesc.

    Tot anul trecut, Wizrom Software si-a extins portofoliul de clienti cu un numar de aproximativ 350, ajungand astfel la final de 2007 la un total de aproximativ 2.800 de clienti.

  • FT: Nokia arata esecul politicilor UE

    Concret, autorul articolului (un parlamentar de stanga din camera inferioara a Parlamentului german – Bundestag), acuza ca politicile de stimulare a investitiilor prin subventii si facilitati oferite agentilor economici nu fac decat sa-i incurajeze pe acestia sa caute zonele din UE unde pot plati cele mai mici taxe si impozite si cele mai mici salarii, chiar daca fabricile in care isi desfasoara in Occident – in special – sunt profitabile.

    Un astfel de exemplu este, in opinia autorului, si cazul Nokia: compania finlandeza a incasat pana acum subventii de 60 de milioane de euro de la guvernul provinciei Rinul de Nord-Westfalia si alte 10 milioane de euro de la guvernul federal german pentru fabrica de la Bochum insa nu si-a respectat angajamentul de a crea cele 3.459 de locuri de munca planificate intial (numarul a fost redus dupa o intelegere cu autoritatile la 2.860 insa nici acest prag nu a fost atins, Nokia avand la Bochum doar 2.510 de angajati). Acest fapt face obiectul unei anchete preliminare deschise in Germania.
    Mai mult, fiecare angajat Nokia de la Bochum aducea in fiecare an companiei un profit de 90.000 de euro insa costurile cu salarizarea (de patru ori mai mari decat cele de la fabrica Nokia din Ungaria) au determinat compania finlandeza sa caute relocarea productiei spre o alta zona din UE in care poate beneficia de subventiile europene si in care poate castiga mult mai mult doar din reducerea costurilor cu forta de munca. "In ochii publicului, asta este lacomie", afirma autorul articolului.

    Mai multe detalii pe www.ft.com

    Cititi si Primii clujeni care lucreaza pentru Nokia

  • EXCLUSIV: Primii clujeni care lucrează pentru Nokia

    Marius Sîrbu nu este însă, singurul clujean care a lucrat până acum pentru Nokia. În ediţia tiprărită a săptămânalului CLUJEANUL, care va apărea luni, 11 februarie 2008, veţi putea citi, de asemenea, poveştile de succes ale primilor colaboratori şi angajaţi clujeni ai companiei Nokia, care au preferat să rămână pentru moment în Finlanda.


    Detalii pe www.clujeanul.ro