BusinessMagazin

Tag: Site

  • Accidentul aviatic din Rusia: Boeingul prăbuşit a avut şapte exploatanţi, inclusiv Blue Air. Avionul a mai fost implicat într-un accident

     Boeingul de tip 737-500 aparţinând companiei Tatarstan, care a efectuat primul zbor în 1990, a fost exploatat mai întâi de compania franceză Euralair Horizons, lichidată în 2005, apoi de către Air France, timp de trei ani, potrivit site-ului specializat AirFleets.fr.

    El a ajuns apoi la Uganda Airlines, care l-a exploatat aproape cinci ani, după care a servit trei ani în cadrul companiei braziliene Rio Sul. A aparţinut apoi firmei româneşti Blue Air, celei bulgăreşti Bulgaria Air şi a fost cumpărat de firma rusească Tatarstan.

    În decembrie 2001, pe când era exploatat de Rio Sul, a fost implicat într-un accident grav la aterizare pe aeroportul Belo Horizonte, în Brazilia, fără să provoace victime, potrivit agenţiei ruse Itar-Tass, care citează presa braziliană.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Noi MODIFICĂRI introduse de GOOGLE: Vor fi afectaţi publisherii şi companiile de marketing

     GOOGLE va furniza în continuare informaţii despre cuvintele cheie pentru găsirea advertiserilor, însă, în urma acestor modificări, multe companii de marketing şi numeroşi publisheri se vor confrunta cu pierderi.

    “Aceasta este una dintre cele mai mari pierderi de date cu care se confruntă marketerii în ultimii cinci ani”, a declarat Seth Besmertnik, CEO Conductor, care susţine că, în medie, jumătate din traficul de pe site-urile clienţilor este obţinut din căutarea organică generată de implementarea unor tehnici de SEO (Search engine optimization).

    Însă publisherii au în continuare acces la informaţiile despre cele mai importante şi populare 2.000 de cuvinte-cheie, însă nu în timp real şi numai prin instrumentele Google pentru webmaster. Acest fapt limitează modalităţile prin care publisherii îşi pot adapta conţinutul pentru a atrage un trafic mai mare în urma căutării organice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Produse contrafăcute vândute pe internet: Gucci a obţinut despăgubiri de 144,2 milioane de dolari

     Într-o hotărâre din 16 octombrie, judecătorul William P. Dimitrouleas de la Tribunalul Federal din Florida a interzis site-urilor încriminate orice “fabricare, import, promovare, distribuţie, vânzare şi ofertă de vânzare” a contrafacerilor care imită produsele celebrei case de modă italiene. Judecătorul a interzis acelor site-uri să folosească marca şi “orice logo care vizează lăudarea frauduloasă a serviciilor şi produselor lor” şi orice “imitaţie” a mărcii şi le-a ordonat să plătească casei Gucci despăgubiri totale de 144,2 milioane de dolari.

    Judecătorul a ordonat, de asemenea, transferul imediat în proprietatea Gucci US a numelor de domeniu încriminate sau suspendarea lor definitivă. Hotărârea sa se aplică pentru toate acele site-uri. Cele mai multe dintre ele nu mai funcţionau joi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preşedintele Traian Băsescu participă, sâmbătă, la funeraliile lui Wilfried Martens

     Pe lista şefilor de stat şi de guvern care au confirmat participarea se află preşedintele român, Traian Băsescu, preşedintele bulgar, Rosen Plevneliev, cancelarul german, Angela Merkel, premierul belgian, Elio di Rupo, premierul luxemburghez, Jean-Claude Juncker, premierul Ungariei, Viktor Orban, şi premierul leton, Valdis Dombrovskis.

    De asemenea, vor lua parte la funeralii preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, şi preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso.

    Din afara Uniunii Europene vor fi prezenţi preşedintele Georgiei, Mihail Saakaşvili, preşedintele Armeniei, Serzh Sargsyan, şi premierul R. Moldova, Iurie Leancă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CEDO a decis: Site-urile sunt responsabile legal pentru comentariile lăsate de utilizatori

     Şapte judecători ai Uniunii Europene au stabilit că site-ul de ştiri din Estonia este responsabil din punct de vedere legal pentru comentariile ofensatoare pe care le lasă utilizatorii, informează pcworld.com.

    În ianuarie 2006, Delfi a publicat un articol despre decizia unei companii de feriboturi de a schimba rutele, ceea ce a dus la întârzieri în deschiderea unor drumuri alternative mai ieftine către unele insule. Mai mulţi cititori au scris comentarii jignitoare şi ameninţătoare la adresa companiei şi a proprietarului ei. Drept urmare, proprietarul companiei a dat în judecată Delfi, în aprilie 2006, şi a primit 433 de dolari despăgubiri.

    Reprezentanţii Delfi au argumentat că nu erau responsabili pentru comentarii şi că amenda primită reprezintă o încălcare a legilor Uniunii Europene care garantează libertatea de exprimare. Cu toate acestea, judecătorii au spus că articolul 10 din legea Uniunii Europene permite libertatea de exprimare, atât timp cât acest lucru nu prejudiciază reputaţia unei persoane.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PREMIUL NOBEL pentru medicină pe 2013: James E. Rothman, Randy W. Schekman şi Thomas C. Südhof

     Americanii James E. Rothman şi Randy W. Schekman şi germanul Thomas C. Südhof au fost recompensaţi cu premiul Nobel pentru medicină pe 2013 pentru “descoperirile lor în domeniul sistemului care reglează traficul intracelular, un sistem major de transport din celulele noastre”, potrivit comunicatului publicat pe site-ul nobelprize.org.

    Anul trecut, premiul Nobel pentru medicină a revenit cercetătorilor John B. Gurdon (Marea Britanie) şi Shinya Yamanaka (Japonia), pentru cercetările lor în domeniul reprogramării nucleare, o tehnică ce permite transformarea celulelor adulte în celule suşă, capabile să se dezvolte în orice tip de ţesut în corpul uman.

    Premiul pentru medicină marchează debutul sezonul Nobel, care va continua, marţi, cu premiul Nobel pentru fizică.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum s-a făcut de-a pierdut România un Bucureşti

    Am risipit câteva ore bune făcând nişte calcule şi, în buna tradiţie românească, am obţinut rezultate contradictorii. În spiritul ultimelor dispute care animă societatea românească, exploatarea de la Roşia Montană, problemele ecologice şi cele sociale ale zonei, mă interesa cam câte hectare de teren a pierdut ţărişoara cea frumoasă în general, acoperite de halde de steril şi deşeuri miniere, de ape uzate şi alte asemenea rămăşiţe industriale.

    Pe site‑ul Ministerului Economiei există două documente, cu inventarele iazurilor de decantare, în număr de 53, acoperind 1.056,68 hectare de teren. Documentul mai contabilizează cinci evenimente cu impact sever asupra mediului şi 24 de iazuri care se află la o distanţă mai mică de un kilometru de un sit Natura 2000, reţeaua europeană de zone naturale protejate.

    Tot aici găsim şi inventarul haldelor de deşeuri miniere aparţinând minelor ce şi-au sistat activitatea: sunt 627 de halde, pe mai mult de 3.400 de hectare de teren (nu există un total, iar adunările le-am făcut ceva mai în grabă, cu rotunjiri, sunt totuşi peste 600…). Cu totul vreo 4.500 de hectare de teren.

    O informare a fostului ministru al mediului Laszlo Borbely vorbeşte de 250 de halde de steril, 270 de iazuri de decantare sau bataluri şi peste 400 de depozite industriale în aer liber, amplasamente care au nevoie de ecologizare urgentă. Nu sunt precizate suprafeţe.

    Informaţiile cele mai complete le-am descoperit pe site‑ul unui institut de cercetare; documentul este nedatat, dar pare a fi destul de recent. Acolo se vorbeşte de 799 de halde de steril brut rezultat din industria minieră, pe 6.900 de hectare, de 109 iazuri de decantare rezultate din prelucrarea zăcămintelor feroase şi neferoase, pe 2.140 ha, de 63 de halde de zgură şi cenuşă de la termocentrale, pe 2.638 de hectare, şi 133 de halde aferente metalurgiei, pe 750 de hectare.

    Alte 10.300 hectare sunt ocupate de 687 de depozite pentru deşeuri industriale în funcţiune, iar termocentralele mai adaugă 3.035 hectare de depozite de zgură (altele decât cele citate deja). Cu totul 25.763 de hectare de teren, adică o suprafaţă ce depăşeşte suprafaţa municipiului Bucureşti, de 228 de kilometri pătraţi, şi se apropie de cei 285 de kilometri pătraţi ai zonei urbane a Capitalei. Şi mai reprezintă 25.000 de terenuri de fotbal.

    Să mai luăm în calcul şi cei circa trei milioane de români care au plecat din ţară după revoluţie; aici avem un calcul simplu, dar uluitor în simplitatea lui: în cei 24 de ani scurşi de la Revoluţie, câte un român a părăsit România la fiecare patru minute.

    Sigur că alăturarea terenurilor şi a oamenilor plecaţi este cumva nedreaptă, industria a mers, cu bune şi rele, cu precădere în comunism, în timp ce migraţia este apanajul perioadei capitaliste. Dar din punctul de vedere al societăţii comunismul şi capitalismul au o relevanţă ceva mai redusă; ideea este că aşa ceva s-a produs, că nu prea ştim să gospodărim astfel de probleme şi că nici nu avem puterea de a le împiedica. Iar şefilor acestei naţii nu le-a păsat.

    Şi nici naţiei în sine, dacă e să fim sinceri. Dar nu pot să nu mă întreb care ar fi fost impactul nu atât al terenurilor pierdute, deşi 25.000 de hectare sunt o moşie frumoasă, care ar putea hrăni o sumedenie de oameni, ci mai ales al celor trei milioane de oameni, cei mai mulţi buni de muncă, puternici şi calificaţi, asupra economiei şi societăţii, dacă ar fi avut locuri de muncă şi posibilităţi de dezvoltare. În mod cert ar fi depăşit cele 3-7 miliarde de euro trimise acasă de înstrăinaţi.

    Imaginea este un turn Babel, oraşul pierdut pictat în 1595 de Lucas van Valkenborch, un pictor renascentist flamand; este, mi se pare mie, cea mai frumoasă dintre cele trei variante de turn Babel pe care le-a pictat maestrul.
     

  • Atentat cu bombă împotriva unui centru de colectarea impozitelor la Atena

     Explozia a avut loc către ora 2.00 GMT (5.00,ora României), în cartierul Kifisia. Ea a fost precedată, cu o jumătate de oră, de apeluri anonime de avertisment către un site de ştiri, un cotidian naţional şi numărul de urgenţă al poliţiei.

    Potrivit site-ului de ştiri Zougla.gr, care a primit unul dintre aceste apeluri, dispozitivul exploziv a fost depus într-o geantă de voiaj în afara clădirii şi a provocat pagube materiale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel mai tare job: eşti plătit pentru a trăi în poala luxului!

     Te gândeşti să îţi schimbi cariera? Ei bine, ai şansa să duci o viaţă de lux şi chiar să fii plătit pentru asta, dacă vei candida la postul oferit de site-ul VeryFirstTo.

    Norocosul câştigător va avea ocazia să ia cina la restaurante exclusiviste, să probeze ţinute trendy, să testeze maşini de lux, gadget-uri apărute recent pe piaţă şi cosmetice scumpe, să ia parte la galerii de artă, la inaugurarea unor hoteluri şi multe altele.

    “Deşi acesta ar putea fi cel mai atractiv job, este totodata pretenţios. Noi vom dezvălui cele mai noi apariţii în materie de produse şi servicii de lux şi suntem în căutarea unui cunoscător care le va putea testa. Primim cu drag CV-uri, dar doar de la cei care pot distinge clar între motorul unui Bentley şi cel al unui Lexus sau care cunoaşte diferenţa între caşmir şi vicuña”, a declarat Marcel Knobil, fondatorul site-ului VeryFirstTo.

    Cititi mai multe pe www.apropo.ro

  • Studiu de caz: Site-ul care vrea să devină Amazon de România

    CONTEXTUL: Aproximativ 27% din totalul românilor cu acces la internet cumpără produse şi servicii online, potrivit unui studiu realizat la începutul anului de compania de cercetare de piaţă Daedalus Millward Brown. Întregul comerţ online din România a avut însă anul trecut o pondere de doar 2% din piaţa de retail, estimată la 50 de miliarde de euro, comparativ cu ponderile de 4% şi 6% din Polonia şi Cehia. Pentru articole de îmbrăcăminte, românii au plătit anul trecut în medie 240 de lei,  însă au cumpărat de aproape cinci ori mai mult din punctul de vedere al numărului de tranzacţii comparativ cu 2011.

    DECIZIA: Transformarea librăriei online elefant.ro într-un mall online: după introducerea în ofertă a jucăriilor şi asigurărilor RCA, magazinul online a lansat o odivizie de fashion, unde vinde produse din toate categoriile de preţ.

    EFECTELE:  În 2013, cifra de afaceri a companiei Universal Online Promotion, care controloează elefant.ro, se va dubla şi va ajunge la 7,2 milioane de euro. Reprezentanţii companiei previzionează pe termen mediu o cifră de afaceri de 20 de milioane de euro, de cinci ori mai mare decât cea actuală.

    “VREM CA ELEFANT.RO SĂ DEVINĂ AMAZON DE ROMÂNIA”, explică Ana-Rita Da’Ros, directorul de e-commerce al elefant.ro, planul pe termen lung al site-ului de comerţ online. Lansat în 2010 şi promovat prin formularea „peste 70.000 de cărţi„, acesta va vinde acum „peste 90.000 de produse„: de la sfârşitul anului trecut a inclus în ofertă jucăriile, din luna iunie anul acesta vinde şi asigurări RCA, iar din septembrie a intrat oficial pe segmentul fashion. Astfel, printre „Infernul„ lui Dan Brown, una dintre cele mai cumpărate cărţi anul acesta, sau cartea de educaţie financiară „Tată bogat, tată sărac„ de Robert Kiyosaki, cumpărătorii pot răsfoi şi ofertele de haine, încălţăminte sau accesorii. Rochiile Bella Rosa de 50 de lei, pantofii Marc Jacobs de 700 de lei, jachetele Carla Ferreri de 60 de lei sau cămăşile bărbăteşti de peste 400 de lei sunt câteva exemple. Decizia diversificării ofertei a fost luată la sfârşitul anului trecut, după un studiu de piaţă corelat cu baza proprie de date, formată din circa 250.000 de înscrieri. O majoritate de 70% a femeilor în rândul clienţilor i-a determinat să aleagă ca direcţie de dezvoltare publicul feminin. Decizie care se justifică şi prin studiul DaedalusMillwardBrown care indică o creştere de 50% în 2012 faţă de anul anterior pentru domeniul „Frumuseţe şi sănătate„ în ce priveşte retailul online.

    Astfel, deşi există şi produse pentru bărbaţi, 60% dintre brandurile listate pe elefant.ro se adresează femeilor, potrivit Anei Da’Ros. Preţurile pentru produsele listate variază în funcţie de categorie: A – brandurile de lux, ce au de obicei un preţ ridicat, cum ar fi Dolce & Gabbana, Calvin Klein sau Versace; B – branduri de masă cunoscute precum Tommy Hilfiger, Lacoste, Benetton, cu preţuri medii, şi C – branduri care nu sunt prezente în România, cu un preţ care poate varia de la câteva zeci de lei până la un preţ echivalent cu al celor pentru produsele de lux. „Oferta este importantă: dacă nu ai suficientă diversitate pe site, nu ai cum să supravieţuieşti„, explică directorul de e-commerce motivul pentru care vor aduce în ofertă branduri şi produse din toate cele trei categorii. Segmentul de fashion este împărţit în componenta de catalog, unde produsele sunt listate în funcţie de colecţii şi se schimbă în fiecare sezon, şi componenta „flash„, care funcţionează pe branduri de lux şi pe discounturi mari.

    Dacă în prezent elefant.ro listează circa 8.000 de produse, până la sfârşitul anului ţinta propusă este de 16.000. Campaniile sunt active între trei şi cinci zile, iar în prezent pe site există circa zece campanii. Creşterea afacerii este susţinută şi de un plan de comunicare printr-o campanie susţinută exclusiv în mediul online şi în zona de social media destinată educării publicului în direcţia achiziţiilor prin internet. „Există nevoie de educaţie pe segmentul de comerţ online, pentru că românii sunt reticenţi în a face astfel de achiziţii: se tem încă de furt prin plata cu cardul şi cumpără haine când merg să bea o cafea în mall„, spune Ana Da’Ros, explicând motivul supraintitulării fostei biblioteci „Noul mall al familiei tale”.

    Din piaţa de retail de haine, estimată la circa 3 miliarde de euro, potrivit lui Da-Ros, mai puţin de cinci procente vin din online, în timp ce în alte ţări din Europa Centrală şi de Est acesta ajunge la 12%. Potrivit ei, doar 10% dintre clienţi plătesc cu cardul. Plăţile online, pentru produse din IT&C, haine, flori şi până la oferte turistice, au însumat anul trecut 220 de milioane de euro, cu 38% mai mult decât anul anterior, iar valoarea va ajunge anul acesta la 286 de milioane de euro, potrivit datelor procesatorului RomCard. Totuşi, există estimări care evaluează cumpărăturile consumatorilor români de internet la peste un miliard de euro. Estimări mai puţin optimiste plasează valoarea totală a cumpărăturilor făcute online, indiferent de modalitatea de plată, la aproape 650 de milioane de euro anul trecut, în creştere faţă de nivelul de 527 de milioane de euro raportat pentru 2011, potrivit datelor companiei de consultanţă PwC România, care, în baza unei creşteri medii anuale de 17% calculează valoarea industriei la 1,14 miliarde de euro în 2016. Pe plan local există aproape 4.000 de magazine virtuale care vând pe internet aproape orice tip de produse, inclusiv alimentare. Pe segmentul fashion, elefant.ro va concura cu magazine online precum Fashion Up, Fashion Days, Band of Creators, Zaza Boutique sau Band of Creators.

    IN PRIMA PARTE A ANULUI VIITOR, CIRCA NOUĂ NOI CATEGORII VOR FI INCLUSE ÎN OFERTA ELEFANT.RO, potrivit directorului de e-commerce al acestuia. „Cu excepţia fashionului, estimăm creşteri de 100% pentru toate categoriile listate pe site„, crede Da’Ros. Din 2010 până în prezent circa 3 milioane de euro au fost investiţi de companie în direcţia operaţiuni, logistică, depozite, sisteme, iar acum un procent important merge în zona de comunicare. În ce priveşte segmentul care i-a consacrat, cartea, un cumpărător cumpără, în medie, de aproape trei ori pe an, în timp ce la jucării numărul de comenzi pe an estimat este de peste patru. Bucureştiul are o pondere de circa 37% în rândul clienţilor şi este urmat de Cluj, Iaşi şi Timişoara cu câte 3%. Odată cu introducerea hainelor în ofertă, Ana-Rita Da’Ros crede că proporţia se va schimba, ţinând cont că locuitorii din Bucureşti au acces şi în offline la brandurile pe care le reprezintă. Majoritatea clienţilor au vârstele cuprinse între 30 şi 39 de ani, dar se apropie şi cei din segmentul 25 – 29.

    Elefant.ro este deţinut de compania compania Universal Online Promotion, care este, la rândul său, controlată în proporţie de 56% de Greenlight Invest, deţinut de Ion Sturza, fost director general adjunct al Rompetrol şi fost premier al Republicii Moldova.