BusinessMagazin

Tag: lege

  • Cea mai mare problemă a României a fost rezolvată: Camera Deputaţilor a adoptat proiectul care modifică stema ţării

    Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, proiectul de lege care prevede readucerea coroanei pe capul acvilei de aur din stema ţării şi impune obligativitatea ca, pâna la 31 decembrie 2018, autorităţile publice să înlocuiască stemele şi sigiliile existente cu cele prevăzute de în lege.

    Proiectul de lege al Camerei Deputaţilor care prevede readucerea coroanei pe capul acvilei de aur din stema ţării a fost adoptat cu 262 voturi ”pentru”. Noile drapele, sigilii, bancnote şi monede vor conţine astfel modelul schimbat al stemei ţării.

    „Scutul mare, pe albastru, are o acvilă de aur cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschide, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o sabie, iar în gheara stângă un buzdugan”, prevede proiectul de lege pentru modificarea legii nr. 102/1992 privind stema şi sigiliul statului, adoptat miercuri de Camera Deputaţilor.

    Totodată, monedele şi bancnotele emise de BNR anterior datei de 31 decembrie 2018 vor continua să circule şi după această dată, în paralel cu monedele şi bancnotele cu stema nouă.

    Proiectul de lege a fost adoptat de Senat pe 15 februarie. Camera Deputaţilor este for decizional în acest caz.

  • Cea mai mare problemă a României a fost rezolvată: Camera Deputaţilor a adoptat proiectul care modifică stema ţării

    Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, proiectul de lege care prevede readucerea coroanei pe capul acvilei de aur din stema ţării şi impune obligativitatea ca, pâna la 31 decembrie 2018, autorităţile publice să înlocuiască stemele şi sigiliile existente cu cele prevăzute de în lege.

    Proiectul de lege al Camerei Deputaţilor care prevede readucerea coroanei pe capul acvilei de aur din stema ţării a fost adoptat cu 262 voturi ”pentru”. Noile drapele, sigilii, bancnote şi monede vor conţine astfel modelul schimbat al stemei ţării.

    „Scutul mare, pe albastru, are o acvilă de aur cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschide, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o sabie, iar în gheara stângă un buzdugan”, prevede proiectul de lege pentru modificarea legii nr. 102/1992 privind stema şi sigiliul statului, adoptat miercuri de Camera Deputaţilor.

    Totodată, monedele şi bancnotele emise de BNR anterior datei de 31 decembrie 2018 vor continua să circule şi după această dată, în paralel cu monedele şi bancnotele cu stema nouă.

    Proiectul de lege a fost adoptat de Senat pe 15 februarie. Camera Deputaţilor este for decizional în acest caz.

  • Hipermarketurile, obligate să comercializeze 51% produse româneşti

    Legea urmează să fie trimisă preşedintelui spre promulgare.

    Marin Anton, iniţiatorul legii, a declarat că toţi consumtaorii vor beneficia de pe urma acestui act normativ. “Sper ca din momentul în care legea va apărea în Monitorul Oficial românii să ştie că vor putea cumpăra de la supermarketuri produse alimentare cu 20% minimum. Un al doilea aspect foarte important pentru toţi românii, toţi consumatorii din supermarketuri, este acela că produsele
    româneşti, produsele alimentare româneşti, vor fi în proporţie de 51% prezente pe rafturile supermarketurilor. Asta înseamnă că, atât producătorii români, cât şi consumatorii români vor avea produse proaspete şi sănătoase româneşti pentru consum”.

    Florin Pâslaru, lider grupului PSD a remarcat şi el că legea a fost adoptată cu o majoritate covârşitoare. “Astăzi am votat o lege extrem de importantă, o lege aşteptată de toată România. Îi felicit pe toţi colegii care au votat acest lucru şi nu înţeleg de ce se găseşte una sau două persoane, cred că-i o singură persoană în această Cameră, care nu votează această lege şi nu vrea să ajute producătorii români. Vă felicit pe cei care aţi votat această lege pentru că noi şi România aveam nevoie de această lege”, a declarat Pâslaru.

    Legea a fost contestată de patronate şi a fost amânată de mai multe ori. Preşedintele Comisiei de agricultură a Camerei Deputaţilor, Nini Săpunaru, declara, la 17 mai, că proiectul de lege potrivit căreia comercianţii trebuie să aibă la raft 51% produse provenite din lanţul scurt de aprovizionare va fi transmisă plenului fără niciun fel de modificare.

    Preşedintele Comisiei de agricultură afirmat că, în decursul dezbaterii de la comisie, au fost respinse propunerile venite din partea patronatelor. De fapt, acestea cereau respingerea integrală a legii. “La votul final, amendamentul poate fi susţinut în plen. Să vedem cine şi-l asumă”, a mai spus Nini Săpunaru, precizând că în forma adoptată de comisie legea este aşteptată de mulţi oameni.

    Preşedintele Comisiei de agricultură a mai declarat că, în forma actuală, legea nu contravine principiilor pieţei unice, subliniind că prevede obligativitatea ca în hipermarketuri să existe 51% din produse provenite din “lanţul scurt” de aprovizionare, fără să facă strict trimitere la produsele româneşti.

  • Legea antifumat schimbată de senatori: Se poate fuma în interior, în spaţii separate şi izolate

    Legea antifumat a fost modificată marţi de senatori, prin refefinirea spaţiului public închis – acesta fiind încadrat de pereţi de jur împrejur, prin permiterea fumatului în spaţii separate, complet izolate şi inscripţionate, informeaza Mediafax.

    “Prin spaţiul public închis se înţelege orice spaţiu accesibil public sau destinat utilizării colective, indiferent de forma de proprietate ori de dreptul de acces, care are un acoperiş, plafon sau tavan şi care este încadrat de pereţi de jur împrejur, indiferent de natura acestora sau de caracterul temporar sau permanent, cu excepţia spaţiilor cu destinaţie locativă”, potrivit unui amendament propus de Comisia juridică, adoptat în plen cu 76 de voturi “pentru”.

    De asemenea, noile modificări presupun şi permiterea fumatului în spaţii special amenajate destinate exclusiv pacienţilor din spitalele de psihiatrie.

    “Fumatul este permis în spaţii separate, complet izolate şi inscripţionate special pentru această destinaţie, precum şi pe terase exterioare amenajate în acest scop”, prevede un alt amendament, propus de Comisia de sănătate.

    Senatul este prima cameră sesizată pentru acest proiect de lege, Camera Deputaţilor fiind for decizional.

  • Legea antifumat, schimbată de senatori. Ce modificări au fost aduse

    Legea antifumat a fost modificată marţi de senatori, prin refefinirea spaţiului public închis. 

    “Prin spaţiul public închis se înţelege orice spaţiu accesibil public sau destinat utilizării colective, indiferent de forma de proprietate ori de dreptul de acces, care are un acoperiş, plafon sau tavan şi care este încadrat de pereţi de jur împrejur, indiferent de natura acestora sau de caracterul temporar sau permanent, cu excepţia spaţiilor cu destinaţie locativă”, potrivit unui amendament propus de Comisia juridică, adoptat în plen cu 76 de voturi “pentru”.

    Vedeţi AICI ce modificări au fost aduse

  • O ţară a vrut să dea fiecărui cetăţean 2.500 de dolari pe lună, dar poporul a respins ideea

    Elveţienii au respins masiv, la referendumul de pe 5 iunie, instituirea unui venit minim de bază pentru toţi, salariaţi sau şomeri, iniţiativă ce a stârnit dezbateri aprinse.

    Conform unui sondaj, 78% dintre cei intervievaţi s-au pronunţat împotriva salariului minim de bază, în timp ce 66% au votat pentru revizuirea legislaţiei privind azilul, în sensul examinării mai rapide a cererilor de azil, într-un termen de cel mult 140 de zile.

    Un grup de parlamentari a propus iniţial garantarea unui venit minim de 2.500 de dolari pentru fiecare adult. Pe 5 iunie, în cantoane a avut loc un referendum pentru a decide dacă această propunere se va transforma în lege, iar majoritatea elveţienilor păreau a fi de acord.

    Cei care nu lucrează ar fi primit astfel lunar suma de 2.500 de franci elveţieni (2.520 de dolari), iar cei care lucrează dar aveau venit mai mic ar fi urmat să primească doar diferenţa până la venitul minim.

    O altă particularitate a legii este că suma de 2.500 de franci trebuia să rămână în urma impozitării şi nu era, în niciun fel, condiţionată; astfel, în cazul celor care nu muncesc, banii oferiţi de stat ar fi fost direct scutiţi de taxe.

    Deşi pare o sumă considerabilă, 2.500 de franci elveţieni reprezintă puţin peste cea considerată a fi la limită sărăciei, respectiv 2.200 de franci elveţieni.

  • O ţară a vrut să dea fiecărui cetăţean 2.500 de dolari pe lună, dar poporul a respins ideea

    Elveţienii au respins masiv, la referendumul de pe 5 iunie, instituirea unui venit minim de bază pentru toţi, salariaţi sau şomeri, iniţiativă ce a stârnit dezbateri aprinse.

    Conform unui sondaj, 78% dintre cei intervievaţi s-au pronunţat împotriva salariului minim de bază, în timp ce 66% au votat pentru revizuirea legislaţiei privind azilul, în sensul examinării mai rapide a cererilor de azil, într-un termen de cel mult 140 de zile.

    Un grup de parlamentari a propus iniţial garantarea unui venit minim de 2.500 de dolari pentru fiecare adult. Pe 5 iunie, în cantoane a avut loc un referendum pentru a decide dacă această propunere se va transforma în lege, iar majoritatea elveţienilor păreau a fi de acord.

    Cei care nu lucrează ar fi primit astfel lunar suma de 2.500 de franci elveţieni (2.520 de dolari), iar cei care lucrează dar aveau venit mai mic ar fi urmat să primească doar diferenţa până la venitul minim.

    O altă particularitate a legii este că suma de 2.500 de franci trebuia să rămână în urma impozitării şi nu era, în niciun fel, condiţionată; astfel, în cazul celor care nu muncesc, banii oferiţi de stat ar fi fost direct scutiţi de taxe.

    Deşi pare o sumă considerabilă, 2.500 de franci elveţieni reprezintă puţin peste cea considerată a fi la limită sărăciei, respectiv 2.200 de franci elveţieni.

  • Un primar din România, aflat în puşcărie, a reuşit să câştige alegerile

    Mai multe persoane care fie sunt urmăriţi penal, fie sunt acuzaţi de DNA de acte de corupţie au reuşit să determine un număr de oameni să voteze cu ei şi astfel să câştige alegerile. Asta da performanţă.

    Cătălin Cherecheş, candidat la primăria oraşului Baia Mare din partea Coaliţiei pentru Baia Mare, este un exemplu excelent. Acesta ar fi câştigat din puşcărie scaunul de edil cu aproximativ 70% din voturi, potrivit presei locale. La Craiova, Olguta Vasilescu (PSD) ar fi castigat primaria orasului Craiova. George Scripcaru a câştigat şi el un nou mandat de primar. In Bucureşti, Gabriel Mutu si Robert Negoita au câştigat sectoare 6 şi 3, amândoi candidaţi ai PSD.

    Un alt mare oraş în care alegătorii au ales la conducere un primar penal este Râmnicu Vâlcea. Condamnat în trecut de mai multe ori pentru fapte de corpuptie şi recent eliberat din închisoare, Mircia Gutău a câştigat al treilea mandat de primar cu peste 45%. Gutău a candidat din partea Partidului Ecologist Român.

    O scurtă trecere în revistă: senatorul Gabriel Mutu este urmarit penal de DIICOT din octombrie 2014, într-un dosar care vizează activitatea unui grup infracţional organizat specializat în evaziune fiscală şi spălare de bani. Robert Negoita, actualul primar al sectorului 3, este acuzat de procurorii DNA de evaziune fiscală în formă continuată.

    DNA o acuza pe Lia Olguta Vasilescu de luare de mită (patru infracţiuni), folosirea autorităţii sau influenţei în scopul obţinerii de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite (trei infracţiuni) şi spălare de bani.

    George Scripcaru a fost trimis in judecata de procurorii DNA, fiind acuzat de mai multe infracţiuni, printre care şi luare de mita.

  • Un primar din România, aflat în puşcărie, a reuşit să câştige alegerile

    Mai multe persoane care fie sunt urmăriţi penal, fie sunt acuzaţi de DNA de acte de corupţie au reuşit să determine un număr de oameni să voteze cu ei şi astfel să câştige alegerile. Asta da performanţă.

    Cătălin Cherecheş, candidat la primăria oraşului Baia Mare din partea Coaliţiei pentru Baia Mare, este un exemplu excelent. Acesta ar fi câştigat din puşcărie scaunul de edil cu aproximativ 70% din voturi, potrivit presei locale. La Craiova, Olguta Vasilescu (PSD) ar fi castigat primaria orasului Craiova. George Scripcaru a câştigat şi el un nou mandat de primar. In Bucureşti, Gabriel Mutu si Robert Negoita au câştigat sectoare 6 şi 3, amândoi candidaţi ai PSD.

    Un alt mare oraş în care alegătorii au ales la conducere un primar penal este Râmnicu Vâlcea. Condamnat în trecut de mai multe ori pentru fapte de corpuptie şi recent eliberat din închisoare, Mircia Gutău a câştigat al treilea mandat de primar cu peste 45%. Gutău a candidat din partea Partidului Ecologist Român.

    O scurtă trecere în revistă: senatorul Gabriel Mutu este urmarit penal de DIICOT din octombrie 2014, într-un dosar care vizează activitatea unui grup infracţional organizat specializat în evaziune fiscală şi spălare de bani. Robert Negoita, actualul primar al sectorului 3, este acuzat de procurorii DNA de evaziune fiscală în formă continuată.

    DNA o acuza pe Lia Olguta Vasilescu de luare de mită (patru infracţiuni), folosirea autorităţii sau influenţei în scopul obţinerii de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite (trei infracţiuni) şi spălare de bani.

    George Scripcaru a fost trimis in judecata de procurorii DNA, fiind acuzat de mai multe infracţiuni, printre care şi luare de mita.

  • Ţara în care angajaţii muncesc atât de mult încât este ilegal să nu îţi iei concediu

    La Tokyo se discută o lege care să-i oblige pe angajaţi să stea departe de muncă măcar cinci zile pe an. Nu e doar o încercare de a creşte productivitatea lucrătorilor, e o problemă naţională: oamenii nu mai au timp pentru viaţa personală, se nasc tot mai puţini copii şi se înregistrează tot mai multe cazuri de suicid şi morţi prin epuizare, relatează Digi24.ro, citând publicaţia Russia Today.

    Legislaţia japoneză e penultima în lume la capitolul zile legale de concediu. Un debutant are dreptul la doar 10 zile pe an, iar după fiecare an în plus de experienţă se mai adaugă încă o zi de concediu.Deşi numărul e foarte scăzut, japonezii nu iau nici jumătate din numărul de zile la care au dreptul, astfel încât în Japonia ar putea deveni ilegal să nu îţi iei concediu.

    Refuzul concediului e doar o parte a problemei, cealaltă fiind orele suplimentare realizate în exces. Studiile arată că japonezii lucrează chiar şi 14 ore pe zi. Motivul principal pentru acest stil de viaţă este teama japonezilor că şi-ar putea pierde locul de muncă, mai scrie Digi24.ro.

    Piaţa muncii a apucat-o în direcţia orelor lungi şi a anilor fără concediu în anii ’70, în plin boom economic, când a explodat numărul celor care lucrau peste 60 de ore pe săptămână. Tot atunci în limba japoneză a apărut cuvântul „karoshi” – moarte prin epuizare. Presiunea psihologică lasă şi altfel de urme asupra societăţii. Japonia cunoaşte de ani buni o epidemie a sinuciderilor. 30.000 de cazuri au fost înregistrate doar în 2011, iar anchetatorii susţin că o treime se datorează stresului la muncă. Cultura muncii însă dă o lovitură societăţii în ansamblu. Oamenii nu mai vor familii, nu mai vor copii fiindcă oricum nu au timp. Natalitatea scade rapid, an de an, iar în 2014 a atins un nou record, asta în vreme ce rata deceselor urcă rapid.

    Se estimează că, până în 2050, populaţia Japoniei va fi mai mică cu 30 de milioane de oameni. Deja un sfert din populaţie are peste 65 de ani, iar proporţia ar putea urca la 40% în 2060 – ritmul de îmbătrânire îl depăşeşte cu mult pe cel al economiilor dezvoltate din occident, mai scrie sursa citată.