Tag: it

  • Laptopul ramane in urma desktopului?

    Lori Crown din California isi foloseste cel mai adesea computerul pentru a stoca si edita fotografii, hard disk-ul PC-ului fiind aproape intotdeauna plin cu poze. Dar in loc sa cumpere unul nou, eventual un laptop, ca sa aiba si mobilitate, Crown prefera sa inlocuiasca hard disk-ul sau componentele, investind in computerul ei ori de cate ori e nevoie.

    “Atat timp cat functioneaza, iar eu nu caut cele mai noi tehnologii din domeniu, mi se pare mai ieftin sa aduc imbunatatiri modelului pe care il am deja”, spune Lori Crown. Intr-adevar, pana la un anumit punct, o astfel de investitie este chiar indicata, mai ales daca PC-ul este folosit pentru activitati mai putin complexe, costurile de intretinere fiind astfel mai scazute fata de cele presupuse de cumpararea unui computer nou, potrivit analistilor companiei de cercetare de piata Gartner.

    In schimb, in cazul utilizatorilor de business sau al pasionatilor de jocuri, de exemplu, “sa cumperi un computer din gama entry level si sa incepi apoi sa adaugi un procesor sau o placa grafica mai performanta, componente care probabil nici nu se vor potrivi cu configuratia initiala, nu are niciun sens”, spunea Cedric Royer, directorul de vanzari al furnizorului de hardware Nvidia pentru Europa de Est, Rusia si Comunitatea Statelor Independente, intr-un interviu recent cu BUSINESS Magazin.

    Royer se referea in principal la faptul ca preturile computerelor noi au scazut destul de mult in ultima vreme, ceea ce inseamna ca un computer nou poate fi de multe ori mai ieftin decat ar costa repararea si imbunatatirea unui computer vechi. Cu alte cuvinte, oficialul Nvidia sugereaza ca oamenii ar trebui sa urmareasca inca de la bun inceput sa-si procure un computer performant, astfel incat sa-l poata folosi cativa ani fara ca acesta sa fie rapid depasit de noile tehnologii sau sa aiba nevoie prea repede de imbunatatiri sau reparatii.

    Pe acest principiu mizeaza si Jim Chua, un alt californian care isi cumpara cate un computer nou la intervale destul de scurte de timp, cand cel pe care-l foloseste ajunge sa fie depasit de noile tehnologii. “Sunt unul dintre asa-numitii <early adopters>, mai ales ca pentru mine computerul nu este o jucarie, ci un echipament care contribuie in mare masura la cresterea productivitatii”, spune Chua. Americanul prefera notebookurile, unde inlocuirea componentelor este mult mai dificil de realizat decat in cazul unui desktop, astfel ca pentru el costurile imbunatatirii computerului ar fi in mod nejustificat mai mari.

    Pe argumentul pretului isi bazeaza foarte multi dintre posesorii de computere comportamentul de achizitii, ieftinirea treptata a laptopurilor fiind unul dintre motivele pentru care vanzarile de astfel de echipamente au crescut in ultimii ani in detrimentul celor de computere de birou. Aceasta tendinta a generat diferite discutii legate de momentul cand vanzarile de notebook-uri le vor depasi pe cele de desktopuri, mai ales ca interesul pentru acestea din urma nu mai este un fenomen masurabil doar la nivel de companii, ci si in randul utilizatorilor individuali.

    La nivel mondial, acest lucru s-a in tamplat deja, iar pentru 2008, calculele IDC sustin ca situatia se va mentine – din totalul de 310 de milioane de unitati estimate ca se vor vinde anul acesta, peste 145 de milioane vor fi notebook-uri, restul fiind impartite intre desktopuri si servere. Cifra IDC nu corespunde insa cu cea a Gartner, care estimeaza pentru acest an vanzari de 297 de milioane de unitati, diferenta fiind data de faptul ca cele doua companii folosesc metode diferite de masurare a pietei.

    In ce priveste piata din Romania, va mai fi nevoie de cel putin un an pana cand notebook-urile vor insemna mai mult de jumatate din vanzari, sustin comerciantii. “Momentan, raportul vanzarilor anuale este de 40% notebook-uri si 60% desktopuri, in timp ce in Vest, 70% din numarul de unitati vandute inseamna echipamentele portabile”, a constatat Lucian Condruz, director product management in cadrul eMag.

     

    Pe internet, laptopurile deja inregistreaza vanzari mai mari decat computerele de birou, insa la nivelul intregii piete, aceasta trecere se va face cel mai probabil in 2009. “La actuala rata de crestere, vanzarile de desktopuri vor fi depasite de cele pentru notebook-uri anul viitor, dar din nou, depinde foarte mult de evolutia preturilor, care cred ca vor continua sa scada cu o rata anuala de 10-15%”, considera Dana Iorga, directorul de operatiuni al IT&S, importator si distribuitor de electronice.

    Primele semne au inceput totusi sa se vada. In trimestrul intai al acestui an au fost comercializate in Romania aproape 103.000 de desktopuri, in timp ce numarul laptopurilor vandute s-a apropiat de 119.000, potrivit unui studiu realizat de Gartner. Cu toate acestea, in al doilea trimestru situatia pare ca a revenit la normal, dat fiind ca numarul computerelor de birou vandute a fost de 113.944, aproape dublu fata de cele 58.258 de laptopuri vandute, conform estimarilor Gartner.

    “Inceputul acestui an a fost o surpriza placuta nu doar pentru anumite regiuni, ci la nivelul pietei mondiale”, spune Mathew Wilkins, analist in cadrul companiei de cercetare iSuppli, referindu-se la faptul ca vanzarile in crestere cu 12,1% fata de aceeasi perioada a anului precedent au fost peste asteptari.

    “Desktopurile au si vor avea intotdeauna o pondere semnificativa in segmentul companiilor si in cel guvernamental, astfel incat, pe ansamblu, vanzarile nu vor face decat sa stagneze”, explica Dan Topala, directorul diviziei de distributie a grupului Flamingo International.

    Cat despre laptopuri, sub pretextul mobilitatii sau al faptului ca echipamentele portabile sunt la moda, multi dintre cumparatori pierd din vedere o nuanta: un desktop ofera avantaje de neignorat in ce priveste performantele. Dupa cum spune Iulian Stanciu, directorul general al Asesoft Distribution, daca vom compara un laptop si un desktop care au acelasi pret, acesta din urma este cu 20% mai performant, dimensiunile ecranului si ale tastaturii sunt mai mari, iar service-ul este mai ieftin.

    “In multe dintre pietele dezvoltate din lume a inceput sa fie sesizata deja tendinta oamenilor de a-si optimiza configuratia computerului nou achizitionat, asa incat sa obtina o performanta mai ridicata pentru aceeasi investitie”, spune Cedric Royer, directorul de vanzari al Nvidia, avand convingerea ca pana la finalul acestui an tot mai multi dintre cumparatorii romani de calculatoare vor adopta acelasi comportament.

  • iPhone vine oficial pe 22 august

    Lansarea oficiala a iPhone va avea loc pe data de 22 august, la ora 00:00 cand Orange va deschide simultan porţile a 6 magazine Orange din ţară: Orange concept store din Bucureşti şi magazinele Orange din Iaşi (Bd. Anastasie Panu), Cluj (Bd. 21 Decembrie), Braşov (St. Mureşenilor), Timişoara (Bd. Republicii) şi Constanţa (Şos. Ştefan cel Mare).

    Începând din data de 7 august, clienţii îşi pot înregistra online pre-comanda la adresa www.orange.ro. În plus, Orange va lansa noi planuri tarifare si beneficii pentru clienţii iPhone 3G.

    iPhone 3G îmbină toate caracteristicile iPhone cu capabilităţile reţelei 3G, care permite viteze de două ori mai mari decât în cazul modelului precedent, are GPS încorporat pentru utilizarea serviciilor mobile de localizare şi software-ul iPhone 2.0 care include accesul la Microsoft Exchange ActiveSync şi rulează sute de aplicaţii ale altor dezvoltatori, disponibile prin noul App Store.

    Mai multe detalii referitoare la tarife şi disponibilitatea terminalului vor fi anunţate în curând.
     

  • Google are un rival in scutece

    O data la cateva luni, pe internet e lansat un nou motor de cautare, scopul declarat fiind de fiecare data acelasi: sa ajunga din urma Google, cel mai popular motor din lume. Un plan pe cat de ambitios, pe atat de putin realizabil, mai ales din punctul de vedere al celor care au adoptat de mult obiceiul de a-si deschide automat browserul de internet cu Google.

    Niciun start-up nu a reusit pana acum nici macar sa se apropie de Yahoo! sau Microsoft, principalii competitori ai Google in ce priveste cautarea online. Totusi, saptamana trecuta, anuntul lansarii Cuil. com, un motor de cautare al carui nume se pronunta asemenea cuvantului in engleza “cool”, a starnit mai mult ca niciodata interesul publicului si al analistilor din domeniul internetului. Motivul nu este insa nici designul si nici modul in care face cautarile, ci elita de manageri care au infiintat Cuil.com.

    “Motorul este unul dintre cele mai promitatoare din ultima vreme si, prin managementul pe care-l are in spate, are toate sansele sa se diferentieze”, apreciaza Danny Sullivan, editor la Search Engine Land si unul dintre cei mai cunoscuti analisti din piata de cautare online a ultimilor zece ani. Anna Patterson, presedintele si cofondatorul Cuil.com, este deja destul de cunoscuta in special pentru ca timp de doi ani, cat a lucrat la Google, a fost unul dintre pionii importanti din spatele functionarii celui mai mare motor de cautare din lume. Patterson nu numai ca a fost arhitectul indexului de pagini web TeraGoogle, dar este cea care a gandit cateva dintre formulele pe care le foloseste Google pentru a ordona rezultatele returnate in urma cautarilor.

    Ultimii doi ani i-a dedicat insa acestui nou proiect personal, pe care l-a dezvoltat impreuna cu Tom Costello, sotul ei si directorul executiv al companiei, si cu un alt fost membru din echipa Google, Russell Power. O experienta care la prima vedere pare logica, dat fiind ca a invatat secretele meseriei la Google, dar Annei Patterson i-a folosit foarte mult si perioada dinainte de 2004, cand a facut prima incercare in domeniul cautarilor online. Rezultatul, motorul de cautare Recall, pe care l-a infiintat si condus de la lansarea oficiala din octombrie 2003 si pana in 2004, cand l-a vandut, a fost de fapt CV-ul ei pentru job-ul de la Google.

    Experienta de la Google e motivul pentru care managerii Cuil.com indraznesc acum sa spuna ca vor sa concureze cu cel mai important motor de cautare. “Credem ca noul motor va fi mai bun decat Google. Dar fara indoiala, asta trebuie sa decida publicul”, declara la inceputul saptamanii trecute Tom Costello. Numai ca Google nu prea poate fi atins nici macar de Microsoft si Yahoo!, care dispun de o putere financiara incomparabila cu cea a start-up-urilor de genul Cuil.

    In SUA, Google a atras in luna iunie mai bine de 61% din cautarile efectuate pe internet in fiecare zi, potrivit companiei de cercetare a pietei ComScore. “E clar ca Google a devenit sinonimul cautarilor pe internet, ceea ce inseamna ca nu mai conteaza cat de bun este Cuil sau orice alt motor de cautare”, este de parere Allen Weiner, analist al companiei de cercetare Gartner.

    Si internetul nu duce nicidecum lipsa de motoare de cautare. De-a lungul ultimilor ani, zeci de companii precum Teoma, Vivisimo, Snap sau Mahalo au incercat sa gaseasca solutia prin care sa ofere rezultate mai relevante cautarilor si sa atraga utilizatorii. Cele mai multe alternative ale Google au fost infiintate intre 2004 si 2006, cand fondurile de investitii americane finantau cu destul de multa usurinta companii al caror plan de afaceri avea legatura cu cautarea pe internet.

    In acea perioada, 79 de astfel de companii au fost sustinute cu peste 350 mil. dolari (222 mil. euro), potrivit National Venture Capital Association. Printre acestea se numara inclusiv Powerset, motor achizitionat recent de Microsoft, si Wikia, care a fost infiintat de Jimmy Wales, unul dintre creatorii enciclopediei online Wikipedia. Pentru dezvoltarea unui motor de cautare este nevoie de aproximativ 10 milioane de dolari (6 milioane de euro) si de un an si jumatate pentru a pune la punct platforma software si algoritmii de cautare astfel incat motorul sa fie cat de cat relevant.

  • Sistec vrea 10 mil. euro in 2008

    "Estimarile sunt facute pe baza contractelor pe care le-am semnat deja, plus cele care sunt in curs de finalizare. Anul acesta vrem sa ne crestem vizibilitatea produselor pe piata, sa ne extindem in Republica Moldova si urmarim noi parteneriate strategice", precizeaza Marius Capraru, numit director general al companiei in martie anul acesta.

    Conducerea Sistec nu exclude din planul de afaceri pe 2008 nici eventuale achizitii, fuziuni sau parteneriate. "In Republica Moldova avem un partenerial cu firma Endava, iar in cateva saptamani vom prelua o firma locala cu 20 de angajati", anunta directorul Sistec, estimand valoarea tranzactiei intre 200-300.000 de euro.

    Sistec a incheiat anul 2007 cu un rulaj de 7 milioane de euro, printre parteneriatele companiei numarandu-se SAP, HP, Microsoft, IBM. Conducerea companiei estimeaza ca pana la finalul anului echipa va ajunge la 350 de angajati, de la 300 in prezent.

    Sistec, care a trecut printr-un proces de restructurare a activitatii, are in prezent sase departamente separate. Reteaua de service are ca obiectiv autorizarea ca partener HP, departamentul Suport IT isi imbunatateste serviciile prin retehnologizarea centrelor de date existente si implementarea unei solutii de recuperare de date in valoare de un milion de euro, iar echipa SAP spera la afaceri de un milion de euro anul acesta.

    In doi ani, Sistec vrea sa devina principalul partener SAP din Romania pe verticala de retail si distributie. Compania a semnat, luna trecuta, un contract de licentiere, implementare si mentenanta a solutiei SAP cu producatorul de baterii auto Rombat. Valoarea contractului este de 205.000 euro.

    Pentru Cogito, al patrulea departament al companiei, se urmareste cresterea vanzarilor prin dezvoltarea unei retele de distributie a solutiei proprii Cogito ERP. Strategia se concentreaza pe zonele Banat si Ardeal, urmand ca in 2009 sa se extinda in Muntenia si Moldova. In plus, compania adauga la portofoliul Cogito doua noi modele ale aplicatie. Departamentul Networking si-a stabilit ca obiectiv principal extinderea in Republica Moldova.

    In ceea ce priveste activitatea departamentului abas ERP, Marius Capraru spune ca aceasta ar putea fi vandut anul acesta catre compania producatoare a aplicatiei, ABAS, care intentioneaza sa-si deschida o filiala proprie in Romania.
     

  • Trilulilu, evaluat la 2,5 milioane de euro

    Astfel, valoarea site-ului potrivit acestei tranzactii este de 2,5 milioane de euro. Bonte, care cumparase in decembrie anul trecut 10% din companie, in urma unei tranzactii care a evaluat site-ul la un milion de euro, a decis sa investeasca inca 300.000 de euro in companie, prin intermediul unui vehicul de investitii detinut de familia sa.

    Trilulilu va continua sa functioneze sub forma juridica de societate pe actiuni, iar Alexis Bonte, noul actionar majoritar al companiei se va alatura consiliului director al companiei in functia de presedinte. Echipa executiva va ramane insa neschimbata.

    La inceputul acestei saptamani, site-ul de sharing Trilulilu a fost relansat intr-o noua versiune, care ofera functionalitati suplimentare, precum posibilitatea de socializare.

    “Trilulilu a avut performante peste asteptari", a declarat Alexis Bonte, justificand in acest fel interesul sau de a detine pachetul majoritar al Trilulilu. Site-ul numara in prezent 200.000 de utilizatori inregistrati si un trafic de aproximativ 3 milioane de utilizatori unici lunar.

  • Se cauta programatori

    Joobs.ro, portal de recrutare pentru domeniul IT, a fost lansat la jumatatea anului trecut. De la momentul lansarii si pana in prezent, pe site au fost publicate peste 750 de anunturi de posturi, de la consultanti, programatori asp.net sau junior designeri si pana la manageri de proiect sau de filiale. In fiecare luna sunt publicate in medie 100 de anunturi noi, iar media de afisari pe intreg site-ul este de 40.000, timpul petrecut pe paginile Joobs.ro de un utilizator fiind de aproximativ 7 minute, potrivit statisticilor citate de Silviu Savin, proprietarul site-ului.

    Savin spune ca a pornit de la ideea ca nevoia de programatori este in crestere, iar companiile intampina dificultati in gasirea de forta de munca. Vizitatorii pot accesa anunturile noi publicate pe site si prin telefonul mobil, prin intermediul unei aplicatii software sau prin SMS, cu ajutorul serviciului Twitter. Modelul de business al Joobs.ro presupune o taxa de 9 euro, “care nu este un pret final, ci doar promotional”, dupa cum spune Silviu Savin, pentru afisarea unui anunt pe site timp de 30 de zile. La un calcul simplu, rezulta ca pana in acest moment, incasarile site-ului se ridica la aproximativ 6.750 de euro, daca nu sunt luate in considerare si campaniile de recrutare derulate pe site. Pentru cei aflati in cautarea unui loc de munca nu exista niciun fel de cost.

    Pana acum, pe site au publicat anunturi de locuri de munca mai bine de 200 de companii din Romania. “Daca urmarim evolutia statisticilor, putem estima ca numarul clientilor nostri se va dubla in scurt timp”, sustine Savin. Printre clientii site-ului se numara in prezent companii precum Microsoft, TotalSoft, Softwin, Gecad, eMag, Vodanet sau Softpedia. In ce priveste planurile de dezvoltare a Joobs.ro, Savin precizeaza ca va fi adoptat un standard pentru publicarea unui anunt, utilizatorii vor putea primi sau face recomandari altor persoane la sectiunea “Profil de angajat” si va fi introdusa si o alternativa la metoda de plata online. Calendarul introducerii acestor noutati este insa incert.

  • In culisele vanzarii IP Devel

    “Am putut sa gresim de-a lungul timpului si sa nu murim”, zambeste la cateva zile de la terminarea negocierilor si semnarea contractului de vanzare-cumparare Bogdan Putinica, directorul executiv si cofondatorul IP Devel, furnizor de software incorporabil in telefoane mobile, automobile, telecomenzi sau aparate foto. Compania sa, creata in anul 2000, a trecut din proprietatea Adecco, companie din top Fortune 500 si cea mai importanta companie de resurse umane din lume, in portofoliul Enea, companie suedeza ce furnizeaza atat solutii pentru companii de telecomunicatii, auto sau medicale, cat si software incorporabil (“embedded”). Tranzactia nu este importanta atat baneste, chiar daca suma implicata este de ordinul milioanelor de euro, cat pentru momentul pe care il stabileste in industria IT: s-a terminat cu pionieratul in software-ul romanesc.

    Aceasta nu inseamna ca o echipa de tineri programatori nu vor mai putea crea unul sau mai multe produse care sa tenteze o mare companie, asa cum au facut Bogdan Putinica, Lucian Butnaru sau Alexandru Costin, ci faptul ca piata si modul in care este si va fi privita industria software romaneasca s-au schimbat. Concret, softistii romani au acumulat, in ultimul deceniu si jumatate, un numar de varfuri, oameni, afaceri si produse care s-au vandut cu precadere in perioada 2005-2006; in prezent avem de-a face cu o rafinare, o maturizare a companiilor, a managerilor si chiar si a actionarilor.

    Greseala de care vorbeste Bogdan Putinica nu este de fapt o greseala si nu poate fi imputata nimanui: Adecco cauta, in urma cu doi ani, domenii noi de extindere, iar industria software era o tinta logica intr-o lume care nu stia inca de criza financiara sau de preturi exorbitante la materii prime. Asa ca elvetienii au cumparat IP Devel, dar au deschis si call-centere in Bulgaria sau help-desk-uri in Slovacia. Dupa doi ani, Bogdan Putinica spune ca IP Devel a ajuns la un anumit nivel de maturitate, care o face sa fie interesata de un partener tehnic in loc de unul care s-a comportat mai degraba ca un investitor strategic, pentru ca Adecco nu avut niciun fel de competenta in industria aplicatiilor software de tip “embedded” (incorporabile), desi detine o divizie de IT. Enea poate, in schimb, sa dezvolte IP Devel exact pe segmentul pe care se pricepe.

    “Pentru IP Devel a insemnat foarte mult, din toate punctele de vedere, sa faca parte dintr-o companie de talia Adecco, inclusa in topul Fortune 500. Pe de-o parte a fost o foarte mare provocare, iar pe de alta parte am primit un fel de MBA international gratis pentru noi”, spune Putinica. MBA, pentru ca elvetienii au intervenit, in perioada cand au avut IP Devel, in domeniile la care se pricepeau cel mai bine – management, administrarea afacerii, recrutare, resurse umane. Adecco nu a facut altceva decat sa maturizeze gandirea de business a softistului convertit la management care este Putinica. “Am invatat ce inseamna o companie cotata la trei burse de valori care sa aiba afaceri de zeci de milioane de euro. Un pas important de maturizare este si faptul ca ajungi sa cunosti foarte bine cifrele intr-o companie si realizezi ce ar insemna o fluctuatie de un procent in cifra de afaceri, spre exemplu”, explica el. Daca din punctul de vedere al businessului, IP Devel a avut beneficii din colaborarea cu Adecco, “exitul cred ca are sens din punct de vedere financiar si pentru ei”, adauga directorul executiv al IP Devel.

    Din cele 3,2 milioane de euro, 76% vor merge catre Adecco, restul revenind actionarului Bogdan Putinica. Exista insa o clauza de performanta prin care se specifica faptul ca pe o perioada de aproape patru ani, in functie de anumite obiective financiare, de crestere si de profitabilitate, actionarii vor incasa o a doua transa similara cu cea de acum. Daca rezultatele financiare depasesc asteptarile, exista sansa ca aceasta suma sa fie chiar mai mare.

    Tranzactia a fost consfintita pe 18 aprilie, contractul fiind semnat cu Johan Wall, presedintele si directorul executiv al Enea, si cu Hakan Gustavson, directorul financiar al companiei suedeze, iar finalizarea efectiva (plata si transferul de proprietate) va avea loc la jumatatea lunii mai. In ierarhia Enea, lui Wall si lui Gustavson ii urmeaza directorul de operatiuni – Per Akerberg si apoi Gregory Singh, vicepresedintele diviziei de servicii a Enea si cel in fata caruia va raspunde direct Bogdan Putinica.

    “Am decis sa achizitionam IP Devel din mai multe motive. Primul este decizia noastra de a ne extinde in Europa, in conditiile in care Enea nu detine operatiuni legate de servicii in aceasta zona. Practic, ne construim businessul in Europa pornind de la IP Devel”, a declarat pentru BUSINESS Magazin Gregory Singh. Enea detine birouri in mai multe tari europene, Germania, Franta si Marea Britanie fiind numai cateva exemple, dar aceste birouri sunt orientate in principal pe segmentul de vanzari, pe cand dezvoltarea de aplicatii software si servicii s-a petrecut partial in Marea Britanie, dar in principal in Suedia si in SUA, in filiala din California.

  • Primul GPS romanesc, mai destept cu 7 state decat concurenta

    Smailo, recent lansatul GPS “made in Romania” este de fapt asamblat in Taiwan, acesta avand incluse pe cardul micro SD cu 7 state mai mult decat majoritatea GPS-urilor de pe piata locala. El este dotat cu hartile foarte bine detaliate, la nivel de strada si de numar, ale celor 43 de state europene si milioane de alte puncte de interes.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • S-a vandut IP Devel. Din nou!

    La finalul saptamanii trecute, seful IP Devel, Bogdan Putinica, si elvetienii de la Adecco, compania de recrutare care in vara lui 2006 a cumparat firma romaneasca pentru cateva milioane de euro, puneau la punct ultimele detalii legate de vanzarea integrala a companiei.

    “Totul s-a petrecut extrem repede, de la decizia de a vinde si pana la negocieri si finalizarea actelor necesare”, explica Bogdan Putinica faptul ca in numai trei saptamani, compania unde detine 24% din actiuni (restul de 76% apartinand Adecco) a traversat procesul de due diligence, astfel incat acordul de vanzare catre compania suedeza Enea sa poata fi semnat.

    Potrivit CEO al IP Devel, finalizarea tranzactiei a fost facuta intr-un ritm atat de alert pentru ca “oferta celor de la Enea a fost interesanta”, atat pentru el, cat si pentru cei de la Adecco.

    Cumparatorul este o companie care furnizeaza aplicatii de software incorporabile (destinate altor echipamente decat computerele, precum telefoane mobile, televizoare, telecomenzi sau aparate de fotografiat) si servicii de retea in domeniul telecom, medical si auto, printre clientii sai fiind nume cunoscute din piata, precum Nokia ori Sony Ericsson.

    Enea, firma cu peste 87 de milioane de euro cifra de afaceri in 2007, s-a angajat sa plateasca pentru IP Devel 3,2 milioane de euro in numerar, urmand ca peste patru ani sa plateasca inca o transa similara, dar care depinde insa de rezultatele financiare ale companiei.

    Din punctul de vedere al lui Putinica, care va continua sa conduca IP Devel si dupa tranzactie, obiectivele de crestere si profitabilitate nu ar trebui sa fie greu de atins, unul dintre principalele atuuri ale companiei sale fiind echipa de 120 de angajati, cu planuri de extindere pentru acest an pana la 225.

    Enea a fost unul dintre principalii clienti ai IP Devel inca din 2006, contractul dintre cele doua companii fiind prelungit anterior pentru inca trei ani.

    Consiliati financiar de PricewaterhouseCoopers (PwC), David & Baias si Ahlfords Advokatbyra, suedezii de la Enea privesc IP Devel nu doar ca pe o baza prin intermediul careia sa-si extinda prezenta in Europa, dar si ca pe o resursa de dezvoltare a produselor proprii.

    “Cunoastem indeaproape specializarea companiei, aplicatiile soft incorporabile si suntem multumiti de achizitie”, a declarat Johan Wall, directorul executiv si presedintele Enea, in comunicatul de presa care a anuntat tranzactia. “Prin IP Devel ne extindem oferta de servicii in Europa si ne asiguram viitorul in ce priveste capacitatea de dezvoltare de software si servicii intr-un mediu cu costuri reduse.”

    Totodata, IP Devel constituie un punct de atractie pentru suedezi si datorita bazei de clienti mari, printre care Vodafone, Motorola sau Bang & Olufsen, clienti care contribuie la afacerile companiei chiar si cu un milion de euro anual.

    In 2006, IP Devel a avut o cifra de afaceri de 3,3 milioane de euro (la cursul mediu anual din anul respectiv) si un profit de aproximativ 450.000 de euro, potrivit datelor publicate de Ministerul Finantelor.

    Astfel ca anul trecut nu au mai putut fi atinse obiectivele financiare de 5-6 milioane de euro anuntate anterior, insa “am reusit sa acoperim pierderea”, precizeaza Putinica, facand referire la afacerile de 4 milioane de euro cu care a incheiat anul. Cat despre 2008, seful IP Devel precizeaza ca bugetul pentru acest an are in vedere o crestere de 50% a afacerilor fata de 2007.

  • Unde poti ajunge sef de tanar

    Mircea C. are 22 de ani si lucreaza de trei luni intr-un hipermarket din Capitala, pe un post de lucrator comercial. Foarte multi bani nu castiga, dar este multumit ca poate suplimenta banii de buzunar pe care ii primeste de la parinti, pentru ca in acelasi timp este si student la Facultatea de Medicina.

    “Reusesc sa impac si scoala si lucrul, pentru ca sunt angajat part-time. Am colegi aici care au avansat foarte mult intr-un an de zile. Evident, le-a crescut si salariul. Eu nu vreau sa raman in retail, dar daca am sansa sa avansez… cine stie”, spune el.

    Exemplul sau nu este singular, mai ales ca, indiferent de domeniu, pentru a rezolva criza de personal companiile au inceput sa isi caute oameni in universitati si scoli de meserii. Avantaje sunt clare: gasesc astfel personal care sa le ocupe locurile vacante, tinerii pot fi modelati profesional cu usurinta, iar salariile pe care le primesc ei sunt mai mici decat daca pe acelasi post ar veni o persoana cu experienta.

    Specialistii in resurse umane spun ca domeniile care ofera posibilitati rapide de avansare sunt comertul, serviciile, recrutarea, vanzarile sau IT-ul – domenii cu un ritm alert de activitate si la care trainingul care conteaza este mai mult cel care se face la locul de munca, “vazand si facand”.

    “Bineinteles ca se face si training normal, dar cel care conteaza este cel la locul de munca. La noi, in recrutare, de exemplu, se face intai trainingul de introducere, apoi, saptamanal sau la doua saptamani, organizam cate un workshop de instruire, ceea ce face sa fie usor pentru un junior recruiter bun si care are si un pic de experienta sa arda etapele de cariera mai repede”, explica Florin Ochiana, country manager al companiei de recrutare Grafton Recruitment.

    Studiul “Employer of Choice”, realizat in luna octombrie a anului trecut de firma de cercetare Daedalus Consulting si de Catalyst Recruitment Services, arata ca aproximativ 39% dintre tinerii care au un loc de munca nu lucreaza in domeniul pentru care au fost pregatiti. Procentul este insa in scadere comparativ cu anul 2006, cand 48,4% lucrau in alte domenii decat cele pe care le studiasera in facultate.

    De asemenea, 15,4% dintre respondenti considera ca pregatirea teoretica din timpul facultatii nu este deloc relevanta pentru cariera pe care o urmeaza in prezent, iar 45,4% apreciaza ca practicarea unui job inca din timpul facultatii are o contributie in cariera lor ulterioara. Din perspectiva celor ce ii angajeaza insa, tot mai multi specialisti in recrutare, dar si companii angajatoare spun ca tinerii de astazi nu mai sunt atat de bine pregatiti ca generatiile trecute si ca au pretentii salariale mult prea mari raportat la experienta si pregatirea lor.

    Constantin Stroe, vicepresedintele Dacia, a declarat recent ca procesul de recrutare pentru cei 2.200 de absolventi de invatamant superior de care are nevoie pentru centrul de cercetare pe care Renault il va face la Titu este foarte dificil.

    “Gradul de pregatire a tinerilor este din ce in ce mai scazut si de aceea la angajare au nevoie de mai mult timp pentru adaptare. Am avut ocazia sa vad cum pornesc intr-un loc de munca si un tanar francez, si un roman. La start, francezul porneste ca din pusca. Romanul porneste mai greu. Ce-i drept, romanul recupereaza pe drum”, a precizat Stroe in cadrul unui seminar pe resurse umane organizat de Ziarul Financiar.

    Reprezentantul Dacia apreciaza, in orice caz, ca nivelul salarial al angajatului trebuie corelat cu productivitatea sa. Compania auto de la Pitesti este un exemplu in acest sens – in urma cu zece ani realiza anual 106.000 de masini cu 27.500 de salariati, iar in acest an, cu doar 12.000 de angajati, va produce 330.000 de masini. Pretentiile salariale ale tinerilor nu tin insa deloc cont de astfel de criterii.

    Conform studiului realizat de Daedalus Consulting si de Catalyst Recruitment Services, pretentiile lor salariale sunt in crestere fata de anul trecut, fiind cu aproximativ 51% mai mari decat ceea ce li se oferea la data realizarii studiului. Pentru un post de entry level, tinerii vor salarii de pornire de la 380 de euro, in timp ce dupa trei ani de experienta considera ca ar trebui sa primeasca aproximativ 660 de euro.

    Tinerii din Bucuresti au salarii cu 37,5% mai mari decat cei din provincie, iar asteptarile salariale cele mai mari le au tinerii cu background in IT&C. Aparitia unei noi oportunitati in alte companii si nu nemultumirea fata de actualul loc de munca este determinanta pentru 80,6% dintre tinerii respondenti la studiu in decizia de schimbare a locului de munca. Un procent semnificativ, de 52,7%, spun ca aleg alta companie gratie pachetului salarial mai mare oferit.

    Tinerii care aleg sa se angajeze in comert pe posturi inferioare, care sunt si foarte prost platite, sunt cei ce spera sa avanseze cu usurinta. “Un tanar poate ajunge intr-un an de la a matura in magazin la manager de departament. Iar odata ajunsi intr-un nivel de management, salariile sunt mai mari decat media”, considera Madalina Popescu, director general al Pluri Consultants.

    Companiile din retail se afla printre cei mai mari angajatori din acest an, avand in vedere planurile de extindere pe care le-au anuntat. Si ele sunt afectate insa de deficitul de personal de pe piata si trebuie sa gaseasca metode de a atrage toate categoriile de posibili angajati.

    Metro, spre exemplu, are in vizor si studentii, pentru care a creat pachetul “Part Time”, care le ofera acestora posibilitatea de a-si urma cursurile in timp ce lucreaza. Si in IT tinerii pot avansa foarte repede. “De la programator se poate ajunge in foarte scurt timp la project manager sau la manager de echipa”, spune Liviu Constantinescu, manager al diviziei de executive search al Hart Human Resource Consulting. In opinia acestuia, la polul opus, ca domenii rigide din punctul de vedere al dezvoltarii carierei, sunt finantele sau resursele umane.

    “In zona de finante, sa ajungi director financiar, de exemplu, este mai greu, pentru ca este destul de difi cil sa gestionezi bugete, trebuie sa ai de-a face cu tot ce inseamna investitii, sa consiliezi toti managerii atunci cand vine vorba de investitii, iar aceasta presupune credibilitate mare”, afirma Constantinescu.

    In cazul analistilor financiari si al controllerilor financiari, care se specializeaza mai mult la locul de munca, avansarea este mai rapida insa, pentru ca firmele sunt nevoite sa ii promoveze repede daca vor sa-i pastreze. “CFO ajungi dupa 30 de ani, trebuie sa ai minimum 6-7 ani de experienta – am intalnit un singur caz de persoana care avea 28 de ani si a ajuns director financiar. Finance controller, in schimb, ajungi si pe la 26-27 de ani”, spune reprezentantul Hart.

    Florin Ochiana crede ca de fapt nu e vorba atat de rigiditatea domeniului cand e vorba de promovari, ci mai degraba de rigiditatea unor companii. Este vorba in special de multinationale, care au structuri corporatiste foarte bine puse la punct si la care si procesul de recrutare este indelungat.

    “Sunt astfel de companii din domeniul bunurilor de larg consum, dar la fel gasim unele si in domeniul resurselor umane sau al recrutarii, mai ales in executive search”, spune country managerul Grafton Recruitment.

    Rapiditatea cu care un tanar traverseaza etapele in cariera are insa si dezavantaje firesti. “Nu intotdeauna viteza de promovare in cariera poate sa compenseze lipsa de experienta, ceea ce ulterior are consecinte in plan profesional. In plus, face ca asteptarile absolventilor, care si asa sunt mari, sa creasca atunci cand vad ca au colegi care in cativa ani au avansat repede”, spune Florin Ochiana.

    Media de varsta mai redusa a managerilor romani nu este insa doar o caracteristica a Romaniei, ci a tarilor din Europa Centrala si de Sud-Est in general. Daniela Necefor, managing partner al companiei Total Business Solutions, considera insa ca modul cum un manager tanar gestioneaza diversele probleme care apar depinde de potentialul fiecaruia.

    “Sunt oameni care pot asimila repede pasii respectivi, din punctul de vedere strict al experientei profesionale. Din punctul de vedere al experientei sociale (felul cum se comporta in organizatie, cu oamenii), lipsurile nu ai cum sa le recuperezi, asta e clar. Este o contradictie care este impusa de catre societate asa cum este ea acum.”