BusinessMagazin

Tag: functie

  • Bilanţul a doi ani de mandat

    În doi ani, de când Ravinder Takkar a preluat funcţia de conducere a Vodafone România, numărul de clienţi a crescut cu aproape un milion, compania are cu peste 1,2 milioane smartphone-uri mai mult în bază, iar reţeaua are cu 50% mai multe site-uri. În anul fiscal încheiat în martie 2016 veniturile din servicii ale Vodafone România au crescut cu 5,6%, la 688,4 milioane de euro. În plus, compania a încheiat patru trimestre consecutive de plusuri, ceea ce arată clar revenirea, spune Ravinder Takkar. Aceste rezultate stau la baza aprobărilor primite pentru bugetul de investiţii de anul acesta, despre care CEO-ul Vodafone România spune că este şi mai mare decât anul trecut.

    Inspirat de obiceiul lui David Letterman de a face seară de seară în show-ul său un „top zece“, CEO-ul Vodafone România şi-a structurat în două liste distincte realizările mandatului său. Pe de o parte cifrele concrete, aşa cum le prezintă şi şefului său. „Ei bine, putem vorbi despre cele mai importante lucruri care s-au întâmplat, aşa cum îi povestesc şefului meu, când mă întreabă: «Ce ai făcut?» Mai este o listă cu câteva lucruri care mi se par importante şi interesante“, spune executivul, cu un discurs bine structurat, pe care nu îl descumpăneşte nicio întrebare şi ascultă cu atenţie.

    Punctul de plecare în strategia cu care Takkar şi-a început mandatul în România se referea la câţiva piloni, aminteşte el: adopţia pe scară cât mai largă a telefoanelor inteligente şi creşterea traficului de date, focus pe clienţii serviciilor de business dar şi pe servicii noi, ca M-Pesa, serviciul de transfer de bani lansat cu puţin timp înainte de venirea sa. „Pe parcursul a doi ani am lucrat pe aceşti piloni iar rezultatele se leagă de strategie.“ Filiala locală a Vodafone a încheiat la finalul lui martie patru trimestre de creştere consecutivă, ceea ce arată clar revenirea pe plus, arată Ravinder Takkar. În anul fiscal încheiat în martie 2016 veniturile din servicii ale Vodafone România au crescut cu 5,6%, la 688,4 milioane de euro, iar în primele trei luni din 2016 veniturile din servicii au avansat cu aproape 8%, ceea ce înseamnă cel mai alert ritm de creştere a veniturilor din servicii din ultimii opt ani şi cea mai ridicată rată de creştere a Vodafone Group la nivel european. „Cred că toată lumea este de acord cu faptul că în orice afacere clienţii sunt importanţi, iar noi avem cu aproape 1 milion mai mulţi clienţi noi, faţă de acum doi ani“; la 31 martie 2016, compania avea 9.120.145 de clienţi, dintre care 8.461.054 utilizatori ai serviciilor mobile. Îşi aminteşte că la momentul venirii sale piaţa era deja saturată, iar „unii dintre competitorii noştri anunţau că numărul lor de clienţi este în scădere, astfel încât faptul că noi am crescut mi se pare o mare realizare“. Vodafone avea în 2013 puţin peste 8 milioane de clienţi, iar 2010 a fost anul în care compania a avut cei mai mulţi consumatori: 9,73 milioane.

    „O altă linie importantă a strategiei creionată în urmă cu doi ani se referă la penetrarea telefoanelor inteligente şi creşterea folosirii acestora. Am crescut numărul de clienţi cu smartphone-uri cu peste 1,2 milioane faţă de acum doi ani. Nu este vorba doar de telefoane cumpărate de la noi, pentru că nu suntem în domeniul vânzării de terminale, ci de telecomunicaţii; dacă vrei să cumperi de la altcineva, nu contează foarte mult pentru noi“, continuă bilanţul CEO-ului Vodafone România.

    O altă direcţie a strategiei urmărită de Takkar a vizat serviciile 4G; „în urmă cu doi ani aceste servicii erau la început, iar acum avem mai mult cu mai bine de 1,1 milioane de clienţi“. Acest aspect este cu atât mai important, povesteşte el, deoarece clienţii serviciilor 4G sunt, de regulă, cei care au cel mai ridicat trafic de date şi care călătoresc mult; pe parcursul ultimilor doi ani, „am adăugat 85 de noi ţări în cadrul acordului nostru de 4G Roaming pentru cei care merg în străinătate, aşadar amprenta noastră la nivel global este foarte mare“.

    În cadrul bilanţului a doi ani de mandat, unul dintre subiecte este creşterea traficului cu mai mult de 100% şi, adaugă reprezentantul operatorului de comunicaţii, nici traficul de voce nu bate pasul pe loc, ci este în creştere cu 10% faţă de 2014.

    Dar poate cel mai spectaculos subiect al discuţiei legate de bilanţul a doi ani de mandat este creşterea numărului de relee. „Despre acest subiect nu prea vorbim decât în cadrul organizaţiei, dar a fost o călătorie fenomenală care a dus la creşterea numărului de site-uri pe parcursul ultimilor doi ani cu 50% faţă de momentul în care am început mandatul. Nu este doar o vorba de a adăuga tehnologie sau a creşte traficul de date sau voce, vorbim despre creşterea numărului de site-uri, despre acoperire şi creşterea capacităţii de a purta traficul de date sau voce“. Şeful Vodafone nu a spus nimic despe numărul concret de site-uri pe care le are acum compania şi despre nivelul cheltuielilor a spus doar că „este vorba de investiţii masive. Durează mult, este complicat şi înseamnă multă muncă“. Totuşi, el a precizat că în urmă cu doi ani Vodafone România a avut unul dintre cele mai mari bugete de investiţii în reţea, comparativ cu alte filiale ale grupului, ca parte a programului Spring; în 2013, compania a anunţat că suplimentează bugetul de investiţii pentru România cu 45 de milioane de lire sterline, în cadrul acestui proiect. „Anul trecut am crescut bugetul de investiţii pentru reţea şi am cheltuit şi mai mult. Şi în 2016 vom mări din nou investiţia în reţea faţă de anul trecut – este o sumă pe care sigur nu am mai investit-o în reţea de mulţi, mulţi ani, din perioada Connex.“

  • Florin Petrescu este numit în funcţia de HR director al Vodafone România

    El a lucrat pentru Citi timp de 16 ani, perioadă în care a deţinut mai multe roluri de coordonare în domeniul resurselor umane la nivel naţional şi regional, atât în birourile companiei din România şi din Marea Britanie, cât şi din alte ţări. Din poziţia pe care a deţinut-o, a contribuit la obţinerea de către Citi Rusia a distincţiei de cel mai bun angajator în doi ani consecutiv. A urmat un master în Management internaţional de resurse umane la Cranfield School of Management din Marea Britanie.

    Florin Petrescu îl înlocuieşte pe Arun Krishnamurthy, al cărui mandat în poziţia de HR director al Vodafone România se încheie la 1 iulie 2016. Arun Krishnamurthy deţine această funcţie din iulie 2013 şi a avut un rol important în modelarea structurii regionale şi în pregătirea noului sediu central al companiei.

    Vodafone România avea peste 3.000 de angajaţi la 31 martie 2016.

    Vodafone România este o divizie a Vodafone Group Plc., unul dintre cele mai mari grupuri de telecomunicaţii din lume, care oferă o gamă de servicii ce include voce, mesaje, date şi comunicaţii fixe. Vodafone are divizii în 26 de ţări, 57 de reţele partenere în întreaga lume şi operaţiuni de broadband fix în 17 ţări. La 31 martie 2016, Vodafone avea 462 de milioane de utilizatori ai serviciilor mobile şi 13,4 milioane de utilizatori ai serviciilor de broadband fix.

     

  • Companiile le dau angajaţilor funcţii cu denumiri complicate în lipsa măririlor de salarii şi a promovărilor

    Director Greater Balkans Beverages & South Eastern Europe Franchise, Application Security Analyst & Penetration Tester, Linux SysAdmin Guru, General Manager Greater Balkans & SEE Franchise, .NET Ninja sau SSU & Regulatory Specialist sunt doar câteva exemple de titulaturi neobişnuite atribuite angajaţilor din România sau publicate pe site-urile online de recrutare.

    Pentru specialiştii din domeniu nici complexitatea funcţiei, nici denumirea în sine nu ridică semne de întrebare, însă pentru cineva din afară acestea nu creează decât confuzie, mai ales atunci când denumirea funcţiei ajunge să fie un „mini-CV“ al unor responsabilităţi care fie se bat cap în cap, fie nu au corespondent în limba română, fie se folosesc doar în anumite industrii şi companii.

    De ce au simţit companiile nevoia de a le atribui angajaţilor titulaturi interminabile sau chiar amuzante? Cât din această politică este, în fapt, nevoie şi cât este un instrument de motivare sau de creare a unei aure profesionale? Nici angajaţii şi nici oamenii de HR nu par să aibă un răspuns clar.

    Trendul vine din IT şi din outsourcing şi managerii din marile corporaţii nu mai sunt doar directori generali, astfel că titulaturile lor încep să capete noi „add in“-uri geografice sau chiar financiare, iar cele mai exotice elimină din start aplicaţiile unor nonspecialişti.

    „Companiile au devenit din ce în ce mai complexe, sunt matriceale, au mai multe dimensiuni. Prin urmare, există riscul ca angajaţii să-şi piardă identitatea. Sunt multe cazuri în care angajaţi din aceeaşi corporaţie nu se cunosc şi nici nu se recunosc prin funcţia din cartea de vizită. Astfel, titulaturile îi plasează undeva, clarifică rolul persoanei într-o companie, pentru cine lucrează sau în ce departament“, explică Roxana Teşiu, directorul de resurse umane pe Europa al Wipro Technologies, furnizor de servicii BPO.

    Pe de altă parte, titulaturile au început să funcţioneze, în special în sfera corporatistă, pe modelul omului „bun la toate“. Cum organizaţiile sunt tot mai complexe, iar procesele, produsele şi organigramele în sine se tot multiplică, apar responsabilităţi noi în fişele de post ale unor joburi care abia se inventează. În condiţiile în care o corporaţie, un call-center sau o companie din telecom are şi câteva mii de angajaţi doar pe o singură piaţă, este greu de crezut că pentru fiecare serviciu sau produs nou care apare angajatorul va recruta câte un om sau va crea departamente dedicate. Prin urmare, responsabilităţile se grupează şi se transferă. Ce rezultă din asta? Angajaţi cu funcţii înghesuite cu greu pe cărţile de vizită şi care ajung să ocupe şi un întreg rând sau mai mult din CV.

    „Organizaţiile cresc şi tot cresc, iar titulaturile acestea complexe nu fac altceva decât să reflecte structura din prezent a mediului de business. Directorul general nu mai este acum doar director general, ci preia şi responsabilităţi de finanţe, de strategie, de decizie şi, în multe cazuri, titulatura sa mai capătă şi o dimensiune geografică“, mai spune Teşiu.

    Dar nu doar angajatorii devin „inventatori“ de meserii, ci şi salariaţii, care, în unele cazuri, îşi aleg singuri titulaturile. Pentru unii, o funcţie cât mai complexă denotă putere, rolul lor în companie şi importanţa acestora sau chiar devine un „mini-CV“, iar pentru alţii este doar o strategie de marketing sau un instrument de creştere a gradului de încredere în propriile forţe.

    „O titulatură «pompoasă» poate fi şi o sursă de motivare pentru angajaţi. Când lucram în industria bancară am avut ocazia, la un moment dat, să lucrez într-un departament care se ocupa atât cu vânzarea de credite, cât şi de colectarea lor. Erau două activităţi care, teoretic, se băteau cap în cap, însă a fost o urmare a crizei. Şi a venit momentul când a trebuit să îmi aleg titulatura funcţiei, pentru un job abia inventat. Am ales să fiu sales collection projects manager“, precizează Cosmin Cosma, absolvent al şcolii de afaceri ASEBUSS şi proprietar al unei firme de publicitate înfiinţate în urmă cu un an. De-a lungul carierei, el a mai fost deţinătorul mai multor titulaturi exotice, precum field collection force manager, mortgage collection & R.E.M. manager sau filed collection & retail restructuring manager, iar în prezent se recomandă ca chief evangelist al firmei pe care a creat-o.

    „Chief evangelist este o titulatură care a pornit din America de la ideea promovării produselor clienţilor tăi până la stadiul în care devine un fel de religie. Pe de altă parte, funcţiile foarte complexe sau neobişnuite ca denumire cred că sunt rezultatul unui mediu corporatist foarte complex care a dus la crearea unor joburi superspecializate. Iar asta se vede foarte bine în IT, unde funcţiile angajaţilor sunt compuse din tipul de produs pe care sunt specializaţi. Nu m-ar mira ca un angajat care scrie toată ziua cu pixuri X să devină expert/specialist X writer“, susţine Cosma.

    Funcţia formată din multe cuvinte atent aşezate mai poate însemna şi mascarea unor activităţi mai mult decât obişnuite într-o denumire care să îi crească angajatului stima de sine, arată un studiu publicat de MyJobMatcher.com. Conform angajatorilor, important e să fie treaba bine făcută, iar angajaţii mulţumiţi. Dacă totul se poate obţine prin combinarea unor cuvinte frumoase, de ce nu?

  • Cine sunt românii care cumpără cele mai multe produse tech. Care sunt produsele preferate

    Românii sunt mari amatori de tehnologie şi cumpără în special modele vârf de gamă, potrivit datelor QuickMobile. Apetitul pentru produsele high-tech este cel mai ridicat în rândul bucureştenilor, clujenilor şi băimărenilor.

    Locuitorii Capitalei sunt fruntaşi la nivel naţional în funcţie de numărul şi valoarea produselor tech cumpărate. De la începutul anului şi până în prezent, aceştia au generat peste 24% din totalul vânzărilor QuickMobile. Bonul mediu cheltuit de clientul bucureştean pe produse din oferta QuickMobile s-a ridicat, în perioada analizată, la circa 1.500 lei, majoritatea optând pentru smartphone-uri.

    Pe locul doi în clasament se află clujenii, care au făcut achiziţii cu o valoare medie de 1.400 lei. Ponderea produselor cumpărate de aceştia reprezintă 16% din totalul înregistrat până acum de companie.

    Podiumul este completat de băimăreni, care au cheltuit, de la începutul anului până în prezent, în medie, 1.300 lei pe produse tech. Vânzările generate de aceştia reprezintă 9% din totalul înregistrat de retailer în perioada analizată.
    Cea mai mare comandă făcută în Capitală, de la începutul anului şi până în prezent, a fost în valoare de peste 25.000 lei, şi a fost plasată pentru o dronă marca DJI Innovations, cel mai mare producător de drone civile de mici dimensiuni din lume.
    ”Smartphone-urile conduc detaşat topul vânzărilor de produse tech din oferta noastră, având în vedere faptul că rata de schimbare a dispozitivelor premium este de şase luni. Din totalul celor interesaţi de telefoane mobile, aceste device-uri sunt căutate de peste 95% dintre clienţi. În materie de telefoane, vedetele din prima parte a anului au fost Samsung Galaxy S7 şi Samsung Galaxy S7 Edge, LG G5, Xiaomi Mi5 şi iPhone SE”, a explicat Tudor Ţiboc.

    Potrivit acestuia, dispozitivele dual-SIM sunt şi ele preferate de români, în contextul în care circa 30% dintre telefoanele vândute au o asemenea funcţie.

    Din totalul celor care cumpără telefoane mobile, aproximativ 60% dintre clienţii QuickMobile sunt bărbaţi. Aceştia preferă în special dispozitivele cu ecran mare, în timp ce femeile pun accent pe design şi caută smartphone-uri cu carcase colorate, care pot fi accesorizate uşor

    Cu peste 10% din vânzările companiei din primele patru luni ale anului, smartwatch-urile se numără printre produsele care au un succes tot mai mare în România. Preţurile acestor dispozitive se situează între 100 şi 5.000 lei, iar bonul mediu plătit de clienţii QuickMobile pentru smartwatch-uri a fost de circa 1.290 de lei, cele mai populare modele fiind Apple Watch 42 mm, Samsung Gear S2 şi Pebble.
    Românii care au achiziţionat anul acesta tablete au preferat extremele: Samsung Galaxy View, primul produs cu ecran de peste 18 inch de la Samsung, şi noua tabletă iPad Pro, cu ecran de 9,7 inch, realizat în tandem cu tendinţa utilizatorilor de a folosi dispozitive cât mai compacte şi mai portabile. Însă, pe segmentul tabletelor, se evidenţiază şi în România tendinţa de scădere a vânzărilor, resimţită la nivel european. Acest trend apare din cauza faptului că tot mai mulţi clienţi optează pentru telefoane smart, cu ecrane ce ating până la 6 inch, care reuşesc astfel să înlocuiască funcţionalităţile tabletei.

  • Managerul Complexului Energetic Oltenia, Laurenţiu Ciobotărică, a fost reţinut pentru 24 de ore

    Managerul general interimar al Complexului Energetic Oltenia, Laurenţiu Ciobotărică, este acuzat de către poliţişti că i-ar fi oferit, prin hotărâre de directorat, 120.000 de lei directorului Diviziei Energetice a companiei, pentru a renunţa la această funcţie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Roboţii umanoizi Alpha 1S, aduşi în premieră în România şi Europa

    QuickMobile a adus pe piaţa locală roboţii inteligenţi produşi de colosul UBTech Robotics. Quickmobile este primul retailer din domeniu care include în ofertă acest gadget interactiv.

    Alpha 1S este primul robot umanoid creat special pentru familii. Acesta se remarcă prin numeroasele aplicaţii în diferite domenii, respectiv divertisment, educaţie şi media. Robotul vorbeşte, are funcţie de ceas deşteptător, cântă şi chiar le spune copiilor poveşti, gesticulând în timpul relatărilor.

    Cu o libertate de mişcare de 16 grade, Alpha 1S are o flexibilitate extrem de ridicată, care poate fi observată când face acrobaţii, dansează, practică arte marţiale sau joacă fotbal împreună cu alţi roboţi.

    ”QuickMobile a reprezentat întotdeauna avangarda inovaţiei în peisajul high-tech din România şi a inclus mereu în ofertă cele mai noi gadget-uri. Multe dintre ele au fost disponibile la precomandă în magazinele noastre imediat după lansarea de către producători. Pentru că vrem să păstrăm acest trend, acum marcăm o premieră în Europa, prin introducerea roboţilor inteligenţi Alpha 1S pe piaţa locală. Suntem siguri că aceştia vor avea un real succes în România, pentru că sunt interactivi şi au funcţii de entertainment ideale pentru toţi membrii familiei, indiferent de vârstă”, a declarat Tudor Ţiboc, General Manager QuickMobile.

    Produsul vine cu un software special conceput pentru mişcările sale, care pot fi uşor de controlat şi programat prin intermediul aplicaţiei Alpha 1. Totodată, de pe site-ul producătorului se pot descărca programe cu ajutorul cărora acesta poate face demonstraţii de yoga, exerciţii fizice şi dansuri. În plus, există opţiunea de a crea şi personaliza fiecare mişcare a lui, cu ajutorul funcţiei de înregistrare.

    Robotul are structură din aliaj de aluminiu, iar carcasa este din polimer termoplastic. Înălţimea lui este de 39,8 cm, lăţimea de 19,6 cm, iar greutatea de 1,65 kg, putând fi utilizat cu uşurinţă chiar şi de copii.

    Alpha 1S se conectează prin Bluetooth 4.0, la dispozitivele Android sau iOS, având şi un speaker mono de 3W. Spaţiul de stocare extern al produsului este de 128 MB, în varianta standard, dar suportă până la 32 GB. Robotul funcţionează cu baterii 7.4v 2200 mAh şi este conceput să consume cât mai puţină energie. Astfel, după încărcarea completă, timpul de joacă ajunge la o oră.

    Robotul inteligent umanoid Alpha 1S este disponibil în oferta QuickMobile la preţul de 2.499 lei cu TVA inclus.

  • Irina Radu, aleasă preşedinte-director general al TVR de Parlament

    Parlamentul a ales-o marţi pe Irina Radu în funcţia de preşedinte-director general al TRV cu 304 voturi “pentru” şi 8 “împotrivă”.

    La vot au participat 230 de deputaţi şi 82 de senatori. Liberalii nu au participat la vot.

    Luni, Irina Radu a fost audiată, la propunerea PSD, de comisiile de cultură ale celor două Camere şi a fost votată pentru şefia TVR. Propunerea Consiliului de Administraţie al TVR, Monica Ghiurco, a fost respinsă de comisii.

    PNL a contestat votul şi a acuzat PSD de înclăcarea legii SRTV, invocând faptul că preşedintele-director general al postului public de televiziune trebuie ales la propunerea Consiliului de Administraţie. Liberalii au anunţat că vor contesta decizia plenului la Curtea Constituţională.

  • Ministrul Sănătăţii Patriciu Achimaş-Cadariu a demisionat. Cioloş: Am acceptat demisia

     Premierul Dacian Cioloş a acceptat luni demisia lui Patriciu Achimaş Cadariu din funcţia de ministru al Sănătăţii, confirmă Guvernul.

    Patriciu Achimaş-Cadariu a demisionat luni din funcţia de ministru al Sănătăţii, după o discuţie cu premierul Dacian Cioloş, care a avut loc la Palatul Victoria.

    Potrivit unor surse guvernamentale, Achimaş-Cadariu a luat decizia de a pleca de la ministerul Sănătăţii, pentru că nu ar fi fost de acord cu modul în care s-a decis în Guvern gestionarea crizei dezinfectanţilor din spitale.

    Premierul Dacian Cioloş a cerut sâmbătă Ministerului Sănătăţii să demareze o anchetă administrativă în ceea ce priveşte biocidele, toate produsele folosite în prezent la dezinfecţie în fiecare spital din ţară urmând să fie verificate din punct de vedere al concentraţiei şi eficienţei.

    Şi preşedintele Klaus Iohannis a afirmat vineri că aşteaptă din partea Ministerului Sănătăţii o analiză “exactă” şi un “plan clar”de măsuri de urgenţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fiul unui şofer pakistanez de autobuz, Sadiq Khan, este noul primar al Londrei: “Aceste alegeri nu s-au desfăşurat fără polemici. Sunt mândru să văd că s-a ales speranţa în locul fricii”

    Fiul unui şofer pakistanez de autobuz, Khan a obţinut 1.310.143 de voturi, în timp ce principalul său rival, conservatorul Zac Goldsmith, fiul miliardarului Jimmy Goldsmith, a obţinut 994.614 de voturi.

    După o campanie în care a fost acuzat de către adversarul său că ar avea legături cu islamiştii extremişti, Khan, fost avocat pentru drepturile omului, în vârstă de 45 de ani, a promis în cadrul primului său discurs după anunţul oficial privind alegerea sa în funcţia de primar al Londrei, că este “primarul tuturor londonezilor”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ghid pentru CEO: Managementul performanţei funcţiei de marketing în contextul noilor tehnologii

    Opinie de Daniel A. Bujorean, ENSIGHT MANAGEMENT CONSULTING

    Marketingul, aşa cum se definea ca ştiinţă a eficienţei economice prin cele patru elemente de bază şi însumarea tacticilor clasice, s-a schimbat esenţial în ultimii ani datorită tehnologiilor şi platformelor sociale perturbatoare. Au apărut ca efect noi terminologii în marketing care, deşi sunt şi ele însuşite de disciplină, sunt denumite în funcţie de tacticile noi apărute. Vorbim tot mai mult despre Digital Marketing şi Content Marketing, de concepte noi precum Big Data Marketing, Native advertising, Agile Marketing, Inbound Marketing ş.a.m.d.

    Intoxicaţi şi suprasaturaţi cu informaţie, concepte şi noi soluţii de marketing de către apologeţii noilor metode, le refuzăm total sau frustraţi de frica de a deveni irelevanţi, le preluăm ca atare cu o înţelegere superficială.

    Care este rostul folosirii de noi metode şi tehnici de marketing, cvasi înţelese şi neclar definite, dacă nu oferă garanţia performanţei şi cum ne asigurăm că alegem cea mai bună practică de marketing?

    Incontestabil funcţia de marketing s-a schimbat atât de radical încât a devenit mai degrabă un laborator de cercetare şi testare de noi tehnologii şi metode de comunicare. Şi totuşi ce nu s-a schimbat în marketing?

    Un studiu al Adobe derulat în Statele Unite ale Americii pe un eşantion de 1.000 de profesionişti în marketing a relevat noi atitudini şi noi înţelegeri cu privire la marketingul digital (Digital Distress: What Keeps Marketers Up at Night?).

    Întrebaţi în legătură cu competenţele lor în marketing digital, mai puţin de jumătate dintre respondenţi (48%), care profesează în acest domeniu, consideră că au o competenţă ridicată şi majoritatea au recunoscut că nu au urmat niciun training formal de marketing digital (82%). Poate cea mai interesantă întrebare a studiului a fost: aveţi confirmarea că practica de marketing digital pe care o derulaţi funcţionează? Doar 9% dintre cei întrebaţi au putut să afirme cu tărie că practica lor de marketing digital are cu adevărat impact în generarea de noi clienţi. Deşi ei nu au putut să afirme categoric eficienţa activităţii de marketing digital, există însă o corelaţie mai mult decât pertinentă care le oferă argumente.
    Se pare că cele mai performante companii se văd şi cele mai active şi competente în marketing digital, în proporţie
    de 50%.

    Ce ne spune acest studiu şi istoria recentă a marketingului este că indiferent de noile tehnologii, sunt anumite adevăruri neperisabile în marketing. Enumăr doar câteva:

    COMUNICAREA TREBUIE SĂ FIE RELEVANTĂ. Trebuie să realizăm uneori că poate că adevărata problema nu e lipsa unei pagini de Facebook, ci irelevanţa conţinutului de marketing comunicat către clienţi. O analiză a activităţilor de marketing coroborată cu informaţii despre număr de cititori, clickuri pe site, bounce rate şi alte informaţii cheie similare poate fi mai mult decât edificatoare.

    CE ESTE LA MODĂ ÎN MARKETING NU E NEAPĂRAT ŞI EFICIENT PENTRU COMPANIA TA! Titlul de mai sus poate fi sintetizat după cum urmează: comunicarea trebuie să fie bine ţintită. Bineînţeles că este la moda să ai prezenţă pe Instagram, toate vedetele sunt acolo, dar dacă businessul tău este despre vânzarea de maşini de numărat bani, atunci Instagram nu e pentru tine.

    Trebuie să înţelegem diferenţele semantice dintre inovaţie şi noutate. Nu tot ce este nou poate fi inovativ şi util pentru compania ta.

    ÎNTOTDEAUNA E BINE SĂ-ŢI CUNOŞTI CLIENTUL! Noile tehnologii sunt foarte bune şi chiar dacă e greu să ţii pasul cu ele şi cu noile terminologii, este important să le cunoşti deoarece se prea poate ca noua soluţie să rezolve o veche problemă de comunicare cu clienţii sau să  îmbunătăţească un proces.

    Dacă îţi cunoşti bine clienţii, vei şti când vei da peste o soluţie cu adevărat inovatoare pentru businessul tău.

    MARKETINGUL ESTE O INVESTIŢIE ÎN VIITORUL ORGANIZAŢIEI. Foarte mulţi specialişti se apără cu zicala „funcţia de marketing nu e ştiinţă exactă“ şi într-o anumită măsură le dau dreptate, marketingul este în mare parte o serie de practici şi metode de comunicare testate, cu rezultate predictibile, însă nu e matematică, 1 + 1 nu fac 2 în marketing deoarece lucrăm cu oameni, nu cu cifre. Dar marketingul înseamnă şi investiţie, măsurare şi venituri estimate. De aceea, dacă impactul unei activităţi nu poate fi măsurat şi veniturile nu pot fi estimate, cu siguranţă nu este o investiţie de marketing înţeleaptă.

    URMĂREŞTE ATENT PIAŢA. Să spunem că eşti cel mai bun de pe piaţă. Această aparentă siguranţă poate fi foarte înşelătoare dacă nu eşti atent la competiţie şi la tendinţe. Lipsa unei viziuni asupra pieţei în care operează businessul tău poate fi dramatică pe termen mediu. Dacă eşti într-un business de instruire şi formare profesională şi ai cei mai mulţi angajaţi cu normă întreagă, în timp ce competiţia îşi reduce costurile de operare apelând tot mai mult la personal angajat pe proiect, te poţi trezi la un moment dat conducând un business ineficient.

    Aceste precepte de management al funcţiei de marketing se întâlnesc alături de altele în ceea ce se numeşte generic Managementul Performanţei de Marketing, un aspect central al funcţiei de marketing operaţional din departamentele de marketing.

    Managementul performanţei funcţiei de marketing (MPM), aşa cum este el înţeles la Ensight Management Consulting, este un management sistematic al resurselor de marketing şi a proceselor pentru a obţine rezultate măsurabile asupra investiţiei şi eficienţei. MPM este fundamentat pe un set de standarde de performanţă măsurabile, un focus pe rezultate şi o claritate în răspundere, adică roluri şi consecinţe.

    În teorie sunt şase factori de succes care stau la baza managementului performanţei de marketing: alinierea cu obiectivele macro ale organizaţiei, răspunderea sau responsabilizarea, date pentru analiză, automatizarea proceselor de marketing, parteneriate şi evaluarea performanţei comparativ cu competiţia.

    În final cred că este oportună reluarea întrebării iniţiale pentru a evidenţia încă o dată necesitatea unui management al perfomanţei de marketing: aveţi confirmarea că practica de marketing digital pe care o derulaţi funcţionează?