BusinessMagazin

Tag: finantare

  • BCR Leasing a lansat un nou produs de finanţare pentru vehicule comerciale rulate

    Cel mai important beneficiu al ofertei este dobânda de 4,9% pentru finanţarea în euro, variabilă (EURIBOR la 3 luni inclus) şi 5,9% pentru finanţarea în lei. Clienţii pot beneficia de perioade de finanţare de până la 96 de luni şi de cote de asigurare preferenţiale, prin asiguratori agreaţi.

    Volumele segmentului de piaţă în care se tranzacţionează vehiculele rulate este de aproape 3 de ori mai mare ca număr de unităţi decât segmentul vehiculelor comerciale noi. Segmentul camioanelor rulate (cu masa maximă autorizată mai mare de 16 tone) este în creştere cu 19% faţă de perioada similară a anului trecut. Vehiculele grele înmatriculate în România sunt în principal capete tractor (peste 80%).

    “Parteneriatul dintre BCR Leasing şi CEFIN Trucks răspunde nevoilor de finanţare ale unui număr mare de întreprinzători mici şi mijlocii, cu potenţial real de dezvoltare, cărora dorim să le oferim un acces confortabil la finanţare pe termen lung pentru vehicule comerciale rulate. Ştim că aceşti întreprinzători, activi în comerţ, industrie, transporturi, etc., prin determinarea lor de a se menţine pe piaţă şi de a reuşi, asigură dinamismul atât de necesar economiei”, a declarat Bogdan Speteanu, director general BCR Leasing.

    BCR Leasing IFN este prezentă pe piaţa românească de leasing din anul 2001, ca subsidiară a Băncii Comerciale Române, parte a Erste Group. Cefin este unul dintre cei mai importanţi distribuitori de vehicule comerciale din România.

  • Teodorovici: Lansăm o schemă de finanţare pentru start-up, în valoare de 150 de milioane de euro

    “Lansăm în această lună octombrie o schemă foarte interesantă pentru zona privată: start up-uri. Avem un slogan nou, un brand nou, un concept nou: «România start-up». Poate vă gândiţi la start-up o idee mică de afacere. Nu. «România start-up» în sensul de România porneşte, România demarează lucrurile pe această zonă. Sub acest brand «România start-up», vom finanţa împreună cu domnul ministru Jianu şi cu ceilalţi colegi din Guvern care au finanţări pe această zonă tot ce este legat de zona privată”, a spus Teodorovici într-o conferinţă de presă.

    El a adăugat că în această linie de finanţare, o parte va fi pentru tineri între 16 şi 25 de ani, în care vor fi finanţate idei de afaceri în trei etape.

    “O primă etapă se referă la primul contact cu tinerii, selectarea lor, o lună, o lună şi ceva de antreprenoriat, deci clar îi pregătim pe această zonă de antreprenoriat, după care ei vor propune un plan de afaceri. Aceste idei de afaceri vor fi selectate de către piaţă, va fi o comisie creată din oameni din piaţă, deci nu oameni din administraţie. Cele mai bune idei vor fi finanţate cu 25.000 de euro, grant, o primă idee de start-up. După un ciclu de 6-8 luni, vedem exact la cât se pretează o idee a fi implementată, etapa a doua constă în următorul lucru: cele mai bune idei intră la a doua etapă de finanţare unde vom da de la 50 la 200.000 de euro. După care, a treia etapă este etapa care se referă la fel, la selecţia celor mai bune idei care pot aduce în economie valoare adăugată importantă pentru care statul va subvenţiona partea de cost al finanţării, adică un împrumut de la o bancă”, a spus ministrul.

    El a adăugat că au fost purtate deja discuţii cu Eximbank pentru a vedea exact care este montajul pentru a putea asigura această finanţare.

    “Am vorbit deja şi cu partea de Eximbank pentru a vedea exact care este montajul pentru a putea asigura această finanţare, deci, practic, costul finanţării pentru acea idee va fi suportat de stat. Asta înseamnă ca dobânda respectivă să nu depăşească 200.000 de euro. Deci, putem face un calcul care înseamnă că finanţarea va fi de un milion şi ceva de euro. La un milion de euro împrumut noi, stat, plătim maxim 200.000 de euro ca să nu intrăm după aceea în regulile de ajutor de stat”, a mai spus Teodorovici.

    Potrivit sursei citate, “partea frumoasă” a acestei scheme de finanţare va fi aceea că statul va putea deveni acţionar în afacerile selectate.

    “Partea frumoasă este aceea că, eu spun că îmi doresc foarte mult ca la acele idei alese statul să devină acţionar, undeva la 10 – 15 procente, nu mult. Vreau să creăm un vehicul care să fie al statului, dar în mâna privatului, un vehicul care să întoarcă şi să ruleze aceste fonduri mai departe pentru mediul privat. Va fi o zonă, un fel de revolving fund, care va crea cadrul necesar pentru alte şi alte idei de faceri. (…) Vom crea un vehicul prin care statul va fi acţionar la acele proiecte şi care va fi gestionat de parte privată”, a mai spus Teodorovici.

    Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, s-a aflat, joi, într-o vizită în judeţul Alba unde a participat la inaugurarea staţiei de epurare a municipiului Alba Iulia, investiţie realizată printr-un proiect european, iar apoi a avut întrevederi cu liderii PSD Alba.

  • O aplicaţie pentru mobil a devenit inamicul numărul unu al companiilor de taxi

    Uber este o aplicaţie permite utilizatorilor să fie în permanenţă conectaţi cu serviciile oferite de taximetrişti, iar succesul său începe să modeleze industria. Mai exact, odată ce contul a fost creat, utilizatorul poate cere o maşină în regim de taxi în oricare din oraşele în care Uber operează. Şoferii nu sunt angajaţi Uber, dar plătesc un comision către companie pentru a putea fi listaţi. Un alt aspect extrem de important este că plata se face prin telefon, astfel că serviciile pot fi apelate şi atunci când utilizatorul nu dispune de bani cash.

    De la lansarea în San Francisco, în urmă cu patru ani, Uber s-a extins în 128 de oraşe din 37 de ţări. Cea mai recentă rundă de finanţare a adus 1,4 miliarde dolari în conturile Uber; astfel, evaluat la 17 miliarde de dolari, Uber este acum cel mai valoros startup finanţat de investitori, depăşind Airbnb (evaluat la 10 miliarde).

    Datorită numărului tot mai mare de clienţi, Uber devine un pericol pentru companiile de taximetrie, motiv pentru care în mai multe state din estul Europei şoferii de taxi au organizat proteste împotriva aplicaţiei.

  • Gabriel Comănescu: „Am visat să construiesc platforme în România, dar este imposibil din cauza finanţării”

    „Programul nostru de a moderniza flota implică inclusiv construcţia a două platforme de foraj noi”, a declarat omul de afaceri constănţean Gabriel Comănescu, cu prilejul achiziţiei a trei nave multifuncţionale. În prezent, flota Grup Servicii Petroliere (GPS) este alcătuită din 13 nave multifuncţionale, opt platforme de foraj marin, trei nave de construcţii marine şi două macarale plutitoare de mare tonaj, iar veniturile companiei se vor apropia anul acesta de 400 de milioane de dolari, potrivit omului de afaceri.

    Comănescu analizează investiţii de 800 de milioane de dolari în două platforme noi, una destinată lucrărilor în ape cu adâncime mică, a cărei construcţie ar costa 200 de milioane de dolari şi o a doua, capabilă să execute lucrări la mare adâncime, pentru care investiţia  necesară s-ar ridica la 600 de milioane de dolari. „Am visat să construiesc în România, dar din cauza unor probleme cauzate în general de finanţare, nu pot să fac acest lucru, este foarte scump. Singurii care pot veni cu un pachet financiar care să susţină aceste investiţii sunt norvegienii” a declarat Comănescu, care a spus că, cel mai probabil, platformele ar urma să fie construie într-un şantier din Norvegia.

    Anul acesta, omul de afaceri a mai cumpărat două platforme: GSP Uranus, în urma unei investiţii de 44 de milioane de dolari, sprijinită de EximBank şi GSP Magellan, pentru care compania nu a comunicat valoarea achiziţiei şi nici sursele de finanţare. Ambele platforme au fost cumpărate de la compania Transocean, una dintre cele mai mari companii la nivel mon­dial spe­cializată în forajul marin.

     

     

     

  • Banii albi pentru partide s-au împuţinat în septembrie

    Suma este de departe cea mai mică din acest an, ţinând cont că minimul de până acum a fost atins în lunile ianuarie, februarie şi aprilie (455.180 lei), iar maximul în luna mai (608.485 lei), în timp ce în iulie şi august, subvenţia totală s-a ridicat la 506.282 lei.

    Potrivit Autorităţii Electorale Permanente, PSD a primit în septembrie subvenţii de 73.473,45 lei, PNL – 51.058,60 lei, PDL – 35.695,75 lei, PP-DD – 30.874,14 lei. PC a primit 7.141,13 de lei, UNPR – 3.359,59, Forţa Civică – 1.237,56 şi PNŢCD – 618,78 lei.

    Conform legii de finanţare a partidelor politice, partidele politice primesc lunar de la bugetul de stat o sumă calculată în funcţie de numărul de voturi primite la alegerile parlamentare şi locale.

    UDMR nu este cuprinsă în această statistică întrucât, începând din martie 2009, nu a mai primit subvenţii de la buget ca partid politic, ci numai ca ONG reprezentativă pentru comunitatea etnică maghiară.

  • CNC alocă 4 milioane de lei pentru manifestări organizate în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2015

    Centrul Naţional al Cinematografiei (CNC) a anunţat, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, într-un comunicat publicat pe site-ul instituţiei, organizarea sesiunilor de finanţare în vederea acordării sprijinului financiar nerambursabil pentru organizarea şi participarea la festivaluri, târguri de filme interne şi internaţionale, susţinerea unor programe de cultură şi educaţie cinematografică, editarea unor lucrări de specialitate în domeniul cinematografiei şi alte activităţi pentru manifestări programate în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2015, precum şi pentru distribuirea şi exploatarea filmelor româneşti şi realizate în coproducţie cu participare românească şi pentru funcţionarea cinematografului de artă pentru perioada 1 octombrie 2014 – 30 martie 2015.

    Dosarele se pot depune la secretariatul general al CNC până la data de 30 septembrie 2014.

    La ediţia anterioară a sesiunilor de finanţare, pentru acţiuni care s-au desfăşurat în a doua jumătate a anului 2013, Festivalul de Film Astra de la Sibiu a primit cea mai mare sumă, 200.000 de lei. Pe locul al doilea în ordinea finanţării s-a clasat Festivalul Internaţional de Film Cinemaiubit din Bucureşti, organizat de Fundaţia Cinemaiubit, care a primit 160.000 de lei. Pe poziţia a treia s-a aflat Festivalul de Film de Comedie – Comedy Cluj (Fundaţia Europeană pentru Cultura Urbană – 150.000 de lei), urmat de Les Films de Cannes a Bucarest, organizat de SC Voodoo Films SRL, care a primit o finanţare de 136.000 de lei.

    În aceeaşi sesiune au fost finanţate activităţi conexe, precum Caravana Filmului Românesc – Capodopere ale Cinematografiei Naţionale – 100.000 de lei, Noaptea Albă a Filmului Românesc – 60.000 de lei şi Săptămâna Filmului Românesc la Nisa – 67.000 de lei.

    Organizarea Standului de Film Românesc de la Festivalul International de Film Antalya-Golden Orange a primit o finanţare de 160.000 de lei, organizarea Standului Românesc ediţia I, 2013 la Festivalul Internaţional de Film de la Marrakech – 229.000 de lei şi standul Romanian Short Waves – 62.500 de lei.

    La categoria “workshop-uri” au fost finanţate următoarele manifestări: Îmbunătăţirea tehnicilor de filmare, în condiţii speciale de iluminare – 100.000 lei, Atelierul de Scenaristică Secvenţe – 54.000 de lei, “Cine mi-o veni la film? (program de educaţie cinematografică pentru tinerii din oraşul Mioveni)” – 32.000 de lei, Open Documentary Session Romania 2013 – 67.000 de lei, Aristoteles Workshop – 100.000 de lei şi Atelier de Film – Arta Actorului – 100.000 de lei.

    De asemenea, CNC a finanţat cu 32.000 de lei distribuţia filmului “Câinele japonez”, de Cristian Jurgiu.

    Câteva companii au primit o finanţare de câte 25.000 de lei pentru realizarea unor proiecte de dezvoltare a cinematografului de artă: Asociaţia Victoria Film, Uniunea Cineaştilor din România, City Cinema Management (pentru o sală din Constanţa şi o sală din Braşov).

  • Tu ştii ce mai fac banii tăi? Patronii reali ai politicii din România şi suveica finanţării partidelor

    Profitul rapid în afaceri nu vine atât din idei excelente. cât din relaţiile care aduc contracte generoase cu statul. Când sunt la guvernare, partidele folosesc din plin resursele şi aparatul de stat în folos propriu şi excelează la donaţii – indivizi şi companii le îngroaşă conturile, fără ca legea să oblige decât la declararea celor care le dau, cu chitanţă, mai mult de 9.000 de lei. Când sunt în opoziţie aşteaptă, din nou, să ia puterea, adică banii. Autoritatea Electorală, subdimensionată, nu controlează în mod real cum circulă banii politici, ci doar verifică sumar registrele contabile.

    În 25 de ani, procurorii au finalizat doar 7 dosare de corupţie în rândul colectorilor de bani pentru partide şi pentru campanii. Doar doi, fostul premier PSD Adrian Năstase şi un vicepreşedinte de filială PDL, Silviu Bian, au fost condamnaţi. Un sistem de finanţare care nu funcţionează decât pe hârtie a favorizat apariţia patronilor de filiale sau a patronilor de partid, oameni din umbră care îşi pun la bătaie banii şi fundaţiile pentru a ajuta indirect candidaţii, cerându-le ulterior beneficii. Gândul, Ziarul Financiar şi Mediafax încep astăzi o serie de investigaţii, analize şi reportaje care să scoată la lumină banii gri cheltuiţi de partide în campania electorală pentru alegerile prezidenţiale, dar şi ulterior. Vom arăta reţetele şi reţelele, din teritoriu şi de la centru, prin care bani nedeclaraţi se scurg, pe căi care ocolesc registrele oficiale, către partide. Vom provoca partidele la transparenţă şi le vom monitoriza marile cheltuieli de campanie. Vom arăta că banii partidelor sunt şi banii tăi. Tu ştii ce mai fac banii tăi?

    România are azi, o spun datele oficiale ale Inspecţiei Muncii, 5,2 de milioane de salariaţi, oameni care, prin veniturile lor constante, plătesc taxe şi impozite. La Institutul Naţional de Statistică, numărul lor se rezumă la 4,4 milioane, în timp ce la calcularea contribuţiilor la sănătate se ajunge la 6 milioane de contributori. Cu datele Inspecţiei Muncii, un calcul aritmetic simplu arată că oficial, de la începutul anului şi până azi, fiecare salariat din România a susţinut partidele mai mult simbolic, cu câte 0,77 de lei. Statul le pune la dispoziţie formaţiunilor politice, în funcţie de numărul de voturi la precedentele alegeri, o sumă care să le asigure minima funcţionare.

    În realitate însă, o lege şubredă şi „o cultură” a ocolirii constante a sistemului oficial de finanţare fac ca această contribuţie să fie de sute sau chiar de mii de ori mai mare, prin mijloace ascunse. Unul este, aşa cum au atătat procurorii în dosarul „Cosma”, al preşedintelui Consiliului Judeţean din Prahova, comisionul politic, de minimum 10%, perceput la acordarea contractelor cu statul. Aplicat estimativ numai la contractele acordate în primele 8 luni ale anului de autorităţile locale, în total aproape 1 miliard de euro aşa cum arată rezultatele centralizate de Gândul care vor fi prezentate treptat în seria „Tu ştii ce mai fac banii tăi?”, procentul-obligaţie de partid ar însuma 100 de milioane de euro vărsaţi deja în conturi neoficiale de campanie. O contribuţie individuală de 82 de lei, de 107 ori mai mare decât cea oficială, din partea fiecărui salariat, fără voie. În dosarul “Uioreanu”, comisionul practicat era însă de 15%, iar oamenii de afaceri implicaţi în contracte cu statul vorbesc, sub protecţia anonimatului, şi de 30%.

    Şi nu e singurul mijloc. Evaziunea fiscală, în măsura în care este tolerată de stat, folosirea presei locale şi centrale pentru propagandă „gratuită”, plătită însă în avans sau ulterior prin publicitate de stat, acceptarea unor servicii subevaluate de la companii care îşi recuperează prejudiciul, direct sau prin terţi, din contracte cu statul sunt tot atâtea forme prin care fiecare salariat din România ajută, fără să ştie, partidele.

    PNL, PSD şi PDL cele mai câştigate din finanţarea publică

    În registre, lucrurile sunt simple şi clare. Statul susţine existenţa formaţiunilor politice parlamentare, membrii de partid cotizează lunar să îşi finanţeze partidul, în limita a 43.000 de lei în 2014, companiile şi oamenii de afaceri plusează, ca simpatizanţi sau, mai direct, ca membri cu carnet de partid, mai ales că donaţiile sub 9.000 de lei pot fi trecute la confidenţiale. Ca nişte microintreprinderi profitabile, partidele însele pot face bani, în teorie, din seminarii, din cărţi publicate şi vândute, din evenimente culturale. În realitate, fac doar din subînchirieri de sedii, cumpărate şi ele, în condiţii foarte avantajoase, de la stat. În campanii, curg donaţii peste cele care finanţează în mod curent partidul, limitele de cheltuieli urcă şi până la 22,5 milioane de lei, iar controlul cheltuielilor e unul formal, care nu depăşeşte, de cele mai multe ori, registrul contabil. Aşa ajung partidele să declare, e cazul anului 2009, că au făcut o întreagă campanie prezidenţială cu 12,4 milioane de lei (Alianţa PSD + PC) sau 14,9 milioane de lei (PDL), când numai publicitatea monitorizată de ONG-uri a depăşit aceste sume. 

    În 2014, suma alocată din ianuarie până în august de stat partidelor a fost de 4.050.254 de lei (920.512 de euro). Raportată la veniturile încasate la buget de la contribuabili, subvenţia totală a scăzut în ultimii ani, de la unul la altul.

    Din susţinerea acordată de stat, cel mai mult are de câştigat, în prezent, PNL, dat fiind faptul că alocările lunare se calculează în funcţie de numărul parlamentarilor (în proporţie de 75% din cuantum), dar şi de cel al aleşilor locali (25% din cuantum), urmat de PSD şi PDL.

    Fiecare din cei 5,2 milioane de salariaţi aflaţi în statisticile Inspecţiei Muncii face, astfel, un efort simbolic pentru partide de doar 77 de bani în opt luni.

    Sumele venite de la buget nu reprezintă însă, în mod curent, adică în ani fără alegeri, decât cel mult un sfert faţă de cât primesc partidele în paralel din cotizaţii şi de multe ori mult mai puţin inclusiv decât volumul declarat al donaţiilor. Iată cum arată, de exemplu, în documentele oficiale, situaţia financiară a partidelor în anul precedent, unul fără nicio miză electorală, în care liberalii s-au aflat la guvernare alături de PSD, PC şi UNPR.

    Cum ajunge fiecare salariat să susţină, indirect, partidele. Primele 100 de milioane de euro

    Dincolo de registrele contabile oficiale, realitatea arată însă numeroase cheltuieli fie nefacturate direct de partid, fie acoperite cu bani a căror provenienţă nu este verificată de nicio instituţie. Autoritatea Electorală Permanentă, subdimensionată şi cu o lege care sancţionează doar prin amenzi contravenţionale fraudele în finanţarea partidelor, face doar un control formal al registrelor contabile şi nu al circuitului banilor politici. Parchetele au ajuns abia în 2014  să ancheteze similtan 3 cazuri de acest tip.

    În acest timp, numai contractele locale cu statul încheiate din ianuarie şi până în septembrie au dirijat spre campania electorală care începe oficial pe 2 octombrie 100.000 de euro, dacă luăm în calcul procentul de 10% indicat de procurorii DNA în dosarul „Cosma” drept comision pe care firmele erau obligate să îl plătească partidului din care provine preşedintele CJ dintr-un judeţ pentru a obţine contractul. Nu este însă singurul dosar în care comsionul politic iese la lumină. Anchetat de DNA pentru deturnarea a 6 milioane de euro din fonduri europene, omul de afaceri Nelu Iordache, proprietarul ROMSTRADE, una din companiile aflate până recent în topul primilor 10 clienţi ai statului la nivel naţional, le-a declarat procurorilor că avansul pe care l-a primit de la Ministerul Transporturilor pentru primul tronson al autostrăzii Nădlac-Arad reprezenta de fapt nu o sumă plătită înainte pentru realizarea lucrării, ci pentru acrdarea de la bun început a comisionului politic ”datorat” la primirea contractului. Sub protecţia anonimatului, oamenii de afaceri care au derulat contracte cu statul în ultimii ani susţin, în discuţiile cu gândul, că acest comision se situează între 10% şi 30%, existând însă şi rare excepţii în care nu este cerut. Comisionul apare, la vedere, şi în dosarul “Uioreanu”. La Cluj, cuantumul convenit era de 15%.

    Analiza contractelor primăriilor şi Consiliilor Judeţene pe care o vom prezenta, între altele, pe parcursul următoarelor zile, arată că în primele 8 luni ale anului, achiziţiile locale ca urmare a unor licitaţii, negocieri sau direct prin cereri de ofertă însumează 976,3 milioane de euro, cu TVA inclus. Din 700 de contracte, doar 290 s-au acordat prin licitaţie, în 126 de cazuri dintre acestea la licitaţie participând un singur ofertant sau caietul de sarcini a fost redactat astfel încât doar o singură firmă s-a calificat ca având oferta admisibilă. Restul de 536 de contracte s-au dat pe relaţii directe, prin negociere cu o singură companie sau prin cereri de oferte trimise unor favoriţi din piaţa de profil. Procentul-obligaţie pentru partid de 10% din dosarul „Cosma”, aplicat, ca medie, cel puţin volumului de contracte locale anunţate în Sistemul de Achiziţii Publice ar transfera către partide, clandestin, 100 de milioane de euro, cu alte cuvinte câte 18 euro (82 de lei) suportaţi, indirect, numai pe această cale, de fiecare salariat din România.

     În seria de investigaţii, analize şi reportaje „Tu ştii ce mai fac banii tăi?” vom arăta reţetele şi reţelele, din teritoriu şi de la centru, prin care bani nedeclaraţi se scurg, pe căi care ocolesc registrele oficiale, către partide şi care sunt beneficiarii.

    Vom dezvălui cine colectează banii în judeţe, cine controlează presa locală şi ce beneficii politice aduce controlul, direct su indirect, asupra mass-media. Vom explica cum au intrat, cu puţine luni înainte de alegeri, marii jucători din publicitatea stradală în portofoliile de influenţă ale politicienilor şi ce favoruri le-au făcut guvernele.

    Vom ţine socoteala folosirii aparatului de stat şi a resurselor bugetare în campania electorală. Vom urmări cu cât se cumpără primarii şi consilierii locali în schimbul susţinerii lor în campania prezdenţială – atât financiară cât şi prin voturi.

    Vom provoca partidele la transparenţă  şi vom monitoriza cheltuielile fiecărui candidat în campania electorală pentru alegerile prezidenţiale, de la cele de publicitate stradală până la cele de promovare prin presă. Vom cere partidelor să îşi facă publici sponsorii înainte de a ne cere votul pe 2 şi pe 16 noiembrie.

    Vom prezenta lista noilor clienţi ai ministerelor, primăriilor şi Consiliilor Judeţene, prin contribuţia – directă sau mascată – a cărora partidele îşi finanţează cea mai mare parte a campaniei.

    Vom arăta cât costă, în realitate, un vot şi cine îl plăteşte cu adevărat.

    Mediafax,  Gândul şi Ziarul Financiar vor deschide în această seară seria „Tu ştii ce mai fac banii tăi?” prin prezentarea celor 7 reţete de finanţare ilegală pe care procurorii DNA le-au descoperit în ultimii ani, arătând şi ce contracte electorale au acordat, în 2014, în judeţele pe care le patronează, titularii dosarelor care le-au supravieţuit însă politic, continuând să se implice în strângerea de bani pentru partide.

    Citiţi astăzi, de la ora 20.00, în Gândul, Ziarul Financiar şi Mediafax locul pe care “asfaltatorii portocalii” de la Euro Construct 98 îl au în topul clienţilor Consiliului Judeţean Prahova, condus de PSD-istul Mircea Cosma, modul în care firma Iridex, aparţinându-i unui fost senator PC apropiat lui Dan Voiculescu şi cu legături de afaceri cu Sebasian Ghiţă a acaparat fondurile pentru ecologizarea gropilor de gunoi din Prahova şi din Brăila şi reţeta de succes prin care omul de afaceri denunţat că i-a dat mită în plic liberalului Horia Uioreanu pentru contracte cu statul le-a putut continua nestingherit după arestarea preşedintelui CJ Cluj din această cauză.

  • Se pregăteşte o lege pentru “business angels”

    Legislaţia ar trebui să le permită micilor antreprenori să gă-sească mai uşor bani pentru afacerea lor, mai ales în contextul în care din cauza crizei, băncile sunt tot mai rezervate în a acorda credite afacerilor mici, mult mai sensibile la dinamica economiei şi cu un risc mai mare de a da faliment. Cu alte cuvinte, varianta proiectului de lege propune ca, în schimbul finanţării unui business mic, investitorii “business angels” să poată fi scutiţi de impozit pe dividende timp de cinci ani, dar şi pe profitul care le rămâne odată ce decid să facă un exit – cu condiţia ca acesta să fie realizat doar după o perioadă de minimum trei ani.

    Dacă în IT finanţatorii de tip business angels sunt deja o sursă de finanţare des folosită, o lege care să pună la punct un cadru pentru o astfel de investiţie ar putea determina o creştere a acestui tip de finanţări şi în alte industrii.

    “Este clar că una dintre cele mai mari problemele ale IMM-urilor este accesul la finanţare şi cum băncile sunt actori privaţi pe care nu poţi să îi influenţezi, noi trebuie să găsim alte soluţii pentru a veni în sprijinul micilor antreprenori. În plus, este important să sprijinim accesul la finanţare nu doar pentru anumite domenii de activitate care au creşteri importante, ci să încurajăm finanţarea start-up-urilor în toate sectoarele”, a spus ministrul delegat pentru IMM-uri Florin Jianu, care a avut iniţiativa elaborării proiectului de lege “business angels”.

  • MFE: Schema de finanţare a locurilor de muncă pentru tineri, funcţională de la 1 ianuarie 2014

    ”Schema de finanţare a locurilor de muncă pentru tineri este funcţională în România de la data de 1 ianuarie 2014. Măsurile sunt finanţate momentan din bugetul asigurărilor sociale şi din bugetul de stat, sumele cheltuite urmând a fi decontate de Comisia Europeană după ce aprobă Programul Operaţional Capital Uman 2014 – 2020. Deci, nu există nicio întârziere în implementarea acestei scheme în România”, se arată într-un comunicat al MFE remis, duminică, agenţiei MEDIAFAX.

    Ministerul Fondurilor Europene precizează că a transmis Comisiei Europene versiunea oficială a acestui program în data de 6 august şi că şi alte state membre UE au optat să finanţeze din buget măsurile aferente Iniţiativei Locuri de Muncă pentru Tineri, urmând să le deconteze ulterior din Fondul Social European deoarece nu au încă programele operaţionale aprobate de CE.

    Schema se finanţează prin Programul Operaţional Capital Uman 2014 – 2020, program pentru care Ministerul Fondurilor Europene este autoritate de management, iar Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice este responsabil cu implementarea efectivă.

    Conform sursei citate, sume pentru tineri prevăzute în Programul Operaţional Capital Uman 2014 – 2020 sunt: Axa Prioritară 1 – 212 milioane de euro; Axa Prioritară 2 – aproximativ 362 milioane de euro.

    Pe Axa prioritată 1, 106 milioane de euro sunt din Iniţiativa Locuri de Muncă pentru Tineri (Youth Employment Initiative -YEI), pentru trei regiuni în care rata şomajului la nivelul anului 2012 în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 16-24 ani este mai mare de 25%, respectiv Centru, Sud-Est şi Sud-Muntenia. Alocarea financiară menţionată este aferentă anilor 2014-2015, plăţile efective pentru proiecte putându-se realiza până în anul 2018. La această sumă, România a alocat încă aproximativ 106 milioane de euro din fondurile europene care i-au fost alocate din Fondul Social European (FSE), precizează MFE.

    Pe Axa Prioritară 2, având în vedere importanţa susţinerii tinerilor din perspectiva creşterii ratei de ocupare în rândul acestui grup ţintă, România a alocat alte aproximativ 362 milioane de euro pentru finanţarea măsurilor de susţinere a tinerilor în celelalte cinci regiuni (Bucureşti-Ilfov, Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia). Această sumă dedicată tinerilor poate fi decontată de România din FSE până în 2023, se mai arată în comunicat.

    ”Ne propunem ca prin Axa Prioritară 2 să continuăm finanţarea şi pentru tinerii din cele trei regiuni care sunt finanţate din Iniţiativa Locuri de Muncă pentru Tineri după anul 2015 în cazul în care la nivelul UE nu se va decide prelungirea acesteia”, precizează MFE.

    Conform sursei citate, Programul Operaţional Capital Uman 2014 – 2020, transmis Comisiei Europene de către Ministerul Fondurilor Europene în data de 6 august 2014, prevede măsurile dedicate acestui grup ţintă precum: măsuri active de ocupare; îmbunătăţirea nivelului de educaţie şi competenţe; încurajarea participării pe piaţa muncii; încurajarea antreprenoriatului şi a ocupării pe cont propriu; încurajarea mobilităţii forţei de muncă; alte măsuri pentru implementarea Garanţiei pentru Tineret.

    Preşedintele Traian Băsescu a afirmat, la Mamaia, la Şcoala de Vară a PMP, că României i s-au alocat peste 100 de milioane de euro, bani europeni, pentru crearea de locuri de muncă pentru tineri, sumă din care până în prezent Guvernul nu a cheltuit ”niciun leu”.

    El le-a explicat celor prezenţi că subiectul ”locuri de muncă pentru tineret” a preocupat Consiliul European încă din 2012, decizii importante fiind luate în 2013, care s-au manifestat prin alocarea de resurse financiare pentru fiecare ţară. Astfel, în programul ”Locuri de muncă pentru tineret” România are alocaţi 106 milioane de euro, bani care trebuie cheltuiţi în perioada 2014-2015.

    ”Dacă aceşti bani nu se cheltuie, se realocă altor ţări. Trebuie să cheltuim 106 milioane de euro destinaţi creării de locuri de muncă pentru tineri. Până acum s-au cheltuit zero lei. Programul transmis de Guvern la Comisia Europeană nici măcar nu este aprobat, ceea ce e nepermis”, a pus preşedintele.

    Şeful statului a menţionat că banii sunt destinaţi regiunilor Centru, Sud-Muntenia şi Sud-Est, unde şomajul în rândul tinerilor depăşeşte 25%.

    ”Dacă aş fi în locul vostru, aş face zilnic proteste la Guvern pentru că nu sunt bani pe care să îi ai la dispoziţie multă vreme, ei sunt pentru perioada 2014-2015. La 31.12.2015, aceşti bani se realocă altor ţări”, a spus Băsescu.

    El le-a mai transmis tinerilor că la nivelul Uniunii Europene în proiectul ”Garanţii pentru tineri” sunt create trei surse de finanţare, respectiv programul ”Locuri de muncă pentru tineret”, cu cele 106 milioane de euro, accesarea de bani din Fondul Social European şi Banca Europeană de Investiţii, unde finanţarea este rambursabilă în 20 de ani, dar nu de către tineri, ci de către stat.

    ”Asta este ce au putut face alţii pentru noi şi niciuna dintre cele trei surse nu a fost utilizată pentru crearea de locuri de muncă pentru tineri pentru simplul motiv că acest Guvern nu ştie să utilizez decât banii de la buget pe care îi utilizează discreţionar. Preponderent merg către pomeni electorale care, spun ei, că aduc voturi, dar nu aduc şi locuri de muncă. Asta arată dispreţul şi mentalitatea deformată a politicienilor care astăzi iau decizii”, a spus Băsescu.

    El a susţinut că programul ”Garanţii pentru tineri” este recomandat să aibă ca sursă de finanţare şi contribuţia naţională, iar Guvernul poate să aloce bani pentru a crea locuri de muncă.

    ”Din acest punct de vedere cred că iarăşi avem deficienţe de înţelegere a priorităţilor. Nimeni nu spune că nu avem probleme sociale, dar problematica socială se rezolvă chipurile către cei care sigur merg la vot şi fără niciun fel de prioritate către tinerii care presupune Guvernul PSD că nu prea merg la vot sau nu votează cu ei”, a spus Băsescu.

  • Opinie Dragoş Damian: Nimeni nu se bucură de creşterea pieţei farma şi nici nu crede în aceasta

    Dragoş Damian este CEO al companiei farmaceutice Terapia-Ranbaxy şi preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România.

    Excepţia care arată o creştere a pieţei de medicamente cu 5,7% în trimestrul 2 din 2014 – conform analizelor companiei Cegedim – este în totalitate urmarea aşa-zisului efect de bază, în condiţiile în care trimestrul corespunzător din 2013 a fost foarte contractat, datorită îngrijorării jucătorilor din piaţă ca urmare a aplicării reformelor anunţate de instituţiile statului.

    Tendinţa de scădere a vânzărilor de medicamente se menţine, prognozele rămânând de -1% în valoare şi -2% în volume şi zile de tratament – aceştia din urmă fiind indicatorii corecţi ai accesului populaţiei la medicamente.

    Mai mult, în condiţiile în care exportul paralel se menţine la cote înalte iar mecanismele de fraudă nu au fost nu au fost cu totul annihilate, experţii consideră că cifrele date publicităţii nu reflectă consumul real, ci unul cu cel puţin 10% mai mare decât în fapt.

    În condiţiile în care piaţa a crescut cu numai 2% în semestrul 1 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, taxa clawback aplicată producătorilor de medicamente a crescut cu peste 40% (în valoare absolută a coeficientului de deficit, de la 14,5% în S1 2013 la 20% în S1 2014). Această evoluţie este dovada izbitoare că întregul consum de medicamente peste o finanţare echivalentă anului 2010 este imputat producătorilor. Asta se întâmplă în condiţiile în care încasarea banilor pe medicamente, la nivel de producător, se menţine la peste 200 de zile, în contradictţie cu afirmaţiile autorităţilor care arată că plăţile se fac în 90 de zile.

    Producătorii de medicamente generice sunt obligaţi să finanţeze includerea de medicamente noi pe listă, să plătească taxa clawback pentru canalele de distribuţie şi, în din ce în ce mai multe cazuri, să plătească o “taxă de raft” pentru a avea acces pe anumite canale comerciale.

    Acestea sunt motivele pentru care în ultimii ani au dispărut peste 1.300 de medicamente ieftine din piaţă iar pacienţii şi statul sunt obligeţi să plătească pentru medicamente mai scumpe în lipsa unor variante ieftine.

    Astfel, în absenţa voinţei politice de aplicare a unor măsuri discutate atât cu instituţiile statului cât şi cu organismele internaţionale care să corecteze reglementarile toxice din sistem, prognozele pentru S2 din 2014 şi pentru 2015 rămân rezervate şi indică o descreştere cu 1% până la 3%.

    În plus, prognoza pentru taxa clawback, în lipsa introducerii unei formule diferenţiate şi odată cu includerea de medicamente noi pe listă fără o suplimentare a bugetelor, este de creştere până la 24% în trimestrul 4 – efectul fiind resimţit în cele din urmă de milioanele de pacienţi cronici prin dispariţia în continuare a medicamentelor ieftine, ei trebuind să plătească o contribuţie personală mai mare pentru a cumpăra medicamente mai scumpe.

    Pentru producătorii de medicamente lipsa acestor măsuri de corecţie înseamnă amânarea investiţiilor, scoaterea din portofoliu a produselor nerentabile şi scăderea competitivităţii în ansamblu.

    România îşi agreavează riscul de a rămâne doar un importator şi nu un producător de medicamente. Şi să continue să rămână pe o balanţă comercial negativă în condiţiile în care medicamentele crează circa 15% din deficitul comercial.