Tag: director

  • Cine este noul director al CNADNR

    Două maşini, Opel şi Renault, au fost achiziţionate prin credit, în 2006-2007, iar a treia, Mazda, în 2013, în baza unui contract de vânzare-cumpărare.

    Anul trecut, Homor – la acea dată director de investiţii la Metrorex – a încasat venituri nete de 88.800 lei, iar soţia sa, Claudia Homor, 52.500 lei (de la Sanador şi în baza unui contract de colaborare).

    La capitolul bijuterii, Homor a trecut obiecte preţioase dobândite în perioada 2000-2015, în valoare de circa 9.000 de euro.

    Homor are două conturi bancare şi un depozit, toate însumând peste 81.000 de lei.

    În declaraţia de avere a noului director general al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) mai figurează două împrumuturi, totalizând aproape 9.000 de euro, către Adrian şi Marian Homor.

    În 2013, Homor declara câştiguri salariale de 19.000 de lei de la Comnord SA.

    Ministrul Transporturilor, Dan Costescu, l-a demis pe şeful CNADNR, Narcis Neaga, şi a anunţat că societatea de administrare a reţelei de drumuri va fi reformată şi va avea management privat, până atunci atribuţiile lui Neaga urmând să fie preluate de către directorul interimar al Metrorex, Cătălin Homor.

    “Nu suntem mulţumiti de activitatea companiei, este nevoie de o resetare. Sunt carenţe şi pe activitatea operaţională, nu doar pe cea de investiţii”, a afirmat Costescu.

    El a adăugat că are încredere că Homor, care s-a ocupat înainte de preluarea interimară a conducerii Metrorex, de investiţiile companiei de metrou, îşi va duce cu succes la îndeplinire noul mandat, cel puţin până la numirea unui management în condiţiile ordonanţei privind guvernanţa corporativă.

    Costescu a mai anunţat că activitatea CNADNR va fi transparentizată şi reformată.

    Corpul de control al ministrului Transporturilor a identificat în octombrie o serie de nereguli la CNADNR privind inclusiv proiectul autostrăzii Orăştie-Sibiu, unde o porţiune de 200 metri trebuie demolată şi reconstruită, şi a sesizat organele statului, suspectând fapte penale. Lotul respectiv urmează să rămână închis până în luna iunie.

    Costescu a cerut extinderea controlului, vizând aspecte privind deszăpezirea şi pregărirea comandamentului de iarnă, iar rezultatele acestui raport suplimentar au fost finalizate şi vor fi anunţate public.

    Ministrul i-a prezentat acest raport şi premierului Dacian Cioloş.

    Neaga a condus CNADNR, prin preluare de atribuţii, din vara anului 2013.
     

  • Una dintre cele mai vechi emisiuni de la Pro TV dispare. Ce motive au dus la această decizie radicală

    “Vineri 4 decembrie 2015, orele 11,20 AM, în biroul doamnei Gabriela Popescu, directorul Ştirilor Pro Tv, s-a petrecut – cu graţie amicală, comprehensiune ludic-reciprocă şi suavă resemnare de ambele părţi – decesul emisiunii „Omul care aduce cartea” (ianuarie 2000 – ianuarie 2016).”, a scris Dan C. Mihăilescu pe blogul său.

    Principala problemă ar fi finanţarea. Mihăilescu precizează că şefa Ştirilor Pro TV a lăsat deschisă o cale de revenire, cu condiţia găsirii „unei surse credibile şi «cu blazon» de sponsorizare, de talia BNR, BOR, British Council şi altele asemenea. 

    Scriitorul nu-i reproşează postului acestă decizie. “Mi se pare justificată decizia conducerii Pro Tv de a curma existenţa unei emisiuni care nu aduce niciun beneficiu financiar postului, indiferent de prestigiul simbolic aferent. Este o lege aspră, infinit discutabilă, dar, prin aceasta, nu mai puţin acceptabilă.” 

    Ultima ediţie a emisiunii va fi difuzată pe 31 decembrie. “Am filmat inclusiv emisiunile din 30 şi 31 decembrie 2015 şi mă amuz cu tandreţe la gândul că ultima înregistrare are ca subiect o enciclopedie universală a vinului, ca semn de împărtăşire întru bucurie şi nădejde.”, concluzionează Dan C. Mihăilescu.

  • Acer lansează în România produse premium dedicate gamerilor

    Acer aduce în România o linie de dispozitive destintate gamerilor: prima tabletă de gaming, primul laptop de gaming cu ecran 4K, dar şi sisteme desktop de gaming şi trei serii de monitoare.

    “Noua gamă Predator a fost gândită pentru cei mai exigenţi gameri. Am adus monitoare noi, performante, sisteme desktop, prima tabletă de gaming, dar şi cele mai puternice laptopuri ale momentului. Şi pentru că gaming-ul este sinonim cu performanţa, ne aşteptăm ca, pe lângă cei care vor să joace cu detalii la maximum cele mai recente titluri de jocuri, şi profesionişti din business sau grafică să fie interesaţi de noile modele,” a declarat Constantin Balmuş, director reprezentanţei Acer în România.

    Predator G9-791 este primul laptop de gaming cu ecran 4K lansat în România, dar şi cel mai puternic, susţin reprezentanţii companiei. Sistemul are o configuraţie impresionantă cu un procesor Intel® Core™ i7-6700HQ, are 64GB de memorie RAM DDR4 şi grafică NVIDIA® GeForce® 980M cu memorie grafică de până la 4GB DDR5. Disponibile atât în varianta de 15 inchi, cât şi 17 inchi, cu rezoluţie 4K sau Full HD. Totodată, sistemul dispune de Predator FrostCore, un al treilea cooler ce poate fi plasat în locul unităţii optice, pentru a reduce temperatura procesorului şi a plăcii grafice cu până la 5%.

    În funcţie de configuraţie, seria de laptopuri Predator 17 este disponibilă în magazine la preţul estimat de 6.499 de lei (varianta entry), respectiv 14.999 de lei pentru varianta cu ecran 4K, NVIDIA® GeForce® GTX 980M 4G-GDDR5, 64 GB de RAM, capacitate de stocare 512GB+512GB RAID+2000 GB HDD.

    Preţurile pentru seria de laptopuri Predator 15 (G9 – 591), pornesc de la 6.399 de lei şi ajung la 13.999 de lei pentru versiunea cu ecran FHD, grafică NVIDIA® GeForce® GTX 980M 4G-GDDR5, 64 GB memorie RAM, capacitate de stocare 512GB+512GB RAID+2000 GB HDD.

    Acer lansează în România şi prima tabletă de gaming,Predator 8 GT810. Dispozitivul încorporează procesorul Intel® Atom™ x7 şi dispune de grafică Intel HD (Gen 8 –LP). Tableta rulează sistemul de operare Android 5.1 şi dispune de tehnologie wireless MIMO 2×2, pentru o conexiune rapidă, procesând datele de două ori mai rapid decât soluţia 1×1. Dispozitivul are o capacitate de stocare de 64GB ce poate fi extinsă până la 128GB cu ajutorul unui cardmicroSD.

    Predator 8 GT810 are un display Full HD (1920 x 1200), o grosime de 8,7mm şi cântăreşte doar 350 de grame. În plus, are un sistem de patru difuzoare, care îmbunătăţeşte calitatea sunetului cu ajutorul sistemului surround virtual.

    Tableta Predator G8 va fi disponibilă în magazinele de specialitate pentru perioada Sărbătorilor de Crăciun la preţul recomandat de 1.599 de lei.

    G6 şi G3, sisteme desktop de gaming

    Acer nu a uitat şi de desktopuri şi a propus gamerilor două sisteme de gaming, G6 şi G3. Sistemele rulează a şasea generaţie de procesoare Intel® Core® i7-6700K şi are memorie de până la 64GB DDR4 şi grafică NVIDIA® GeForce® GTX980, respectiv GTX970. Predator G6 dispune de funcţia “One-Punch Overclocking”, un buton turbo care creşte perfomanţa sistemului cu 10%.
    G3 este fratele mai mic al G6, nu la fel de performant, dar ceva mai accesibil. G6-710 este disponibil în România la preţul de 11.999 RON, iar G3, din ianuarie 2016, la preţul de 4.499 RON.

    Monitoare cu ecran curbat, pentru o experienţă desăvârşită
    Nu în ultimul rând, Acer a adăugat liniei de monitoare de gaming Predator trei noi serii cu NVIDIA® G-SYNC™, respectiv seriile curbate Predator Z şi Predator X şi seria cu ecran plat Predator XB1.

    Monitorul Predator Z35 are un ecran de 35 de inchi, format 21:9 UltraWide Full HD (2560×1080), curbură de 2000R şi o rată de refresh de până la 144Hz (care permite modificarea frecvenţei până la 200Hz).

    X34, primul ecran monitor curbat din lume, format ultra-wide QHD şi unghi de vizualizare de 178 de grade, oferă o vizionare impecabilă din orice unghi, potrivit reprezentanţilor.

    Seria Predator XB1 vine în variantele de 27, respectiv 28 de inchi. Modelele de 27 de inchi (XB271HK / XB271HU) au design ZeroFrame, ecran IPS 4K UHD (3840 x 2160) sau WQHD (2560 x 1440) şi o rată de refresh de 144Hz. Modelul de 28 de inchi (XB281HK) are ecran 4K UHD.

    Monitorul X34 este deja disponibil în magazine la preţul de 5.999 de lei. Modelele Z35 şi XB1 vor fi disponibile din luna ianuarie 2016 la preţul de 4.999 de lei.

  • Cele mai inovatoare companii din România

    Am început proiectul celor mai inovatoare companii din România anul trecut, cu sentimentul că am descoperit o piaţă nouă. Institutul de statistică informa că în perioada 2010 – 2012 – acestea fiind cele mai recente date – una din cinci companii a introdus sau implementat un produs nou, un proces nou, o metodă de organizare sau de marketing nouă şi că mai bine de jumătate din firmele inovatoare şi-au dezvoltat inovaţiile în propria companie. 

    Rezultatul a fost un primul catalog al companiilor inovatoare, o reuşită cu proiecte din cele mai diverse, de la compania cu un singur angajat, a unui tânăr care rezolvase o problemă cât se poate de importantă pentru companii, facilitându-le acestora accesul la bazele de date ale Ministerului Finanţelor, la mari companii preocupate de economisirea de energie sau care au adoptat produse sau stategii de marketing inovatoare. Am avut companii care au reinventat banalul plic şi au redus astfel cheltuielile legate de corespondenţă cu 30%. Am avut soluţii software care asigură comunicarea dintre medic şi pacient la distanţă, un simulator 3D conceput la Timişora, care pregăteşte operatorii fabricii înainte ca aceştia să înceapă să lucreze efectiv în producţie, sau Academy Plus, o şcoală de formare profesională în domeniul IT dezvoltată de compania IT Pitech Plus, şcoală care este gratuită şi unde nu se cer diplome sau rezultate la bacalaureat, dar care are cea mai grea admitere din România.

    Există şi un „dar“. Acelaşi institut de statistică arată că ponderea companiilor inovatoare a fost de 20,7%, în scădere cu 10,1 puncte procentuale în comparaţie cu perioada 2008-2010. În totalul companiilor, numărul celor inovatoare practic s-a înjumătăţit.
    Recent, statistica a lansat un alt set de date, care arată că în anul 2014 România a cheltuit 2,5 miliarde lei, adică 570 de milioane de euro, pentru activitatea de cercetare-dezvoltare.  Cheltuielile reprezintă 0,38% din PIB, din care pentru sectorul public 0,22% şi pentru sectorul privat 0,16%.  La sfârşitul anului 2014, îşi desfăşurau activitatea în cercetare-dezvoltare aproape 43.000 de oameni, număr în uşoară creştere faţă de cel înregistrat la sfârşitul anului 2013. 

    Ponderea redusă a cheltuielilor cu cercetarea – dezvoltarea în PIB ne aşază pe ultimul loc în Europa, iar cea mai recentă analiză a Comisiei Europene ne etichetează drept „inovator modest“. Conform datelor publicate de comisie, vârful performanţei în inovaţie a fost în 2011, iar în prezent ne situăm la capitoul inovaţie sub anul 2007, momentul aderării. Capitolele la care avem probleme sunt conexiunile cu cercetarea internaţională şi modul în care sectorul antreprenorial inovează.

    Şi din acest moment vin întrebările.

    De ce rezultatele inovaţiei din zona mediului de afaceri nu se regăsesc mai puternic în competitivitate, în rezultate şi în nivel de trai? Ştim cu toţii că inovaţia este un driver din cele mai puternice pentru creşterea economică. Cum să determinăm companiile să gândească în termeni de inovaţie, de câştig şi de eficienţă? Pentru a răspunde la aceste întrebări, am decis să continuăm demersul nostru de a identifica cele mai inovatoare companii, analizându‑le activitatea, evidenţiindu-le rezultatele şi premiindu-i pe cei mai merituoşi. Ba am organizat şi un eveniment special, unde circa 150 de invitaţi au discutat despre inovaţie, analizând, prezentând studii de caz şi idei pentru companii mari şi mici.

    Pe scenă au urcat Marius Coman, M2M country sales manager, enterprise business unit în cadrul Vodafone, Claudiu Petre, structural funds & business development manager Telekom, Mihai Svasta, managing partener Integrated Consulting Group România, Sorin Lăpădat, managing director Metro Systems România, Ramona Jurubiţă, partener, head of tax and legal services, KPMG România, Alex Bălan, chief security researcher Bitdefender, Leonidas Anastasopoulos, managing partner Alesonor, Mihai Zamfir, director general KEI Development, Cristina Miclea, director de marketing Albalact, care au vorbit despre inovaţie aşa cum este percepută şi aplicată în companiile la care lucrează, dar au prezentat şi studii de caz despre inovaţii şi rezultatele obţinute.

    Înainte de orice, i-am rugat să definească inovaţia. Sorin Lăpădat, managing director al Metro Systems România, spune că inovaţia, alături de flexibilitate, reprezintă o direcţie strategică în cadrul furnizorului de servicii software în domeniul retailului de aproximativ doi ani: „Am realizat atunci că trebuie să aducem valoare adăugată la nivel internaţional. Inovaţia este o direcţie nouă importantă în companie, necesară pentru a răspunde şi preîntâmpina nevoile clienţilor noştri din retail la nivel internaţional“. În cadrul Metro Systems există un grup de lucru şi o platformă dedicată inovaţiei, prin care compania colectează într-un proces organizat idei de la toţi angajaţii firmei. Lăpădat spune că au colectat până în prezent circa 100 de idei, iar circa 7% din acestea au prins contur.

    Alex Bălan, chief security researcher în cadrul Bitdefender, a remarcat că inovaţia reprezintă şi o doză ridicată de risc. „Cred că în 2008 am avut prima discuţie în cadrul companiei în care s-a solicitat un raport asupra inovaţiilor realizate. Am strâns din companie peste 42 de proiecte,  iar dintre acestea cred că doar două au adus venituri directe în firmă. Inovaţia implică un risc, o nebunie – există două tipuri de inovaţie: inovaţia de tip catch up, în care trebuie să ţii pasul cu piaţa, şi cea de tip pionierat, care necesită mai multă asumare a riscului.“

    „Domeniul imobiliar este printre cele mai atipice în care se poate inova, construim case în acelaşi mod de decenii întregi, dar prin casele inteligente din cadrul proiectului Amber Gardens am inovat şi am creat un proiect superior faţă de ce exista deja în piaţă, iar acesta a fost bine primit de piaţă“, a subliniat Leonidas Anastasopoulos, managing partner al dezvoltatorului imobiliar Alesonor, referindu-se la proiectul de locuinţe inteligente şi eficiente energetic Amber Gardens. „Companiile nu se gândesc, de multe ori, la transformările pe care tehnologia le poate aduce, prin urmare multe companii nu sunt pregătite pentru aceasta. Se gândesc mai ales la riscuri, dar din punctul meu de vedere, reprezintă un risc mai mare să nu acorzi atenţie tehnologiei“, a conchis el.

    Mihai Svasta, managing partner al Integrated Consulting România, a oferit definiţia inovaţiei printr-un citat – „Inovaţia face bani din cunoaştere“ (<Innovation makes money out of knowledge>) şi a remarcat cele trei motive pentru care organizaţiile inovează: pentru a crea ordine în haos, pentru a deveni (sau a menţine) poziţia numărul 1 şi pentru a aduce energie pozitivă în cadrul organizaţiei. „Capacitatea de a inova este o resursă  care există în organizaţie, pe care o putem folosi sau nu. Spre deosebire de alte resurse, dacă o folosim, cantitatea rămâne aceeaşi, sau chiar creşte, este ca un bulgăre de zăpadă şi cred că firmele de  pe piaţa locală încep să folosească din ce în ce mai mult această resursă“, a mai remarcat Svasta.

    Inovaţia a reprezentat un rol strategic şi pentru Albalact, care, potrivit Cristinei Miclea, director de marketing al companiei, a ajuns lider de piaţă prin intermediul inovaţiilor realizate de-a lungul timpului. „Compania a ajuns lider de piaţă inovând – inovaţia are un rol strategic în cadrul Albalact, iar acest lucru presupune un risc asumat de companie, când eşti un brand lider de piaţă, orice pas pe care îl faci reprezintă un risc“, a precizat Miclea, director de marketing în cadrul Albalact. Ea a oferit ca exemplu o inovaţie în comunicare – modul în care s-a adresat brandul Fulga consumatorilor în 2004, printr-o autoironie, aspect ce a schimbat modalitatea de comunicare a categoriei lactate din acel moment ori introducerea bidonului de lapte cu mâner, în spatele căruia s-a aflat o muncă de aproximativ un an. 

    Marius Coman, M2M sales manager în cadrul Vodafone, a descris direcţia în care  Vodafone îşi propune să inoveze în prezent şi care reprezintă o continuare a Revoluţiei Industriale. „Este o transformare a tot ce înseamnă alte obiecte, contoare, maşini, echipamente frigorifice, camere video etc., transformare care duce la nişte echipamente inteligente, care ajută companiile în creşterea eficienţei operaţionale, dar şi în luarea unei decizii în ce priveşte partea de business, dar şi creşterea eficienţei comunicării cu clientul final, consumatorul“, a explicat Coman. Referitor la modul în care compania îşi încurajează angajaţii să inoveze se numără o campanie în fiecare an în care cele mai inovatoare soluţii sunt transformate în produs şi exemplifică prin butonul de panică adresat persoanelor vârstnice, creat de un angajat al companiei. 

    Mihai Zamfir, directorul general al KEI Development, compania care dezvoltă parcul de agrement Frello în Capitală, obiectul unei investiţii de opt milioane de euro, a subliniat disponibilitatea românilor de a dezvolta un proiect inovator. „Totul este dezvoltat de ingineri români, iar fiecare subansamblu, produs de o fabrică sau uzină din România. După mai bine de cinci ani de muncă, am ajuns într-un final la un produs competitiv la nivel internaţional, motorul nostru este probabil cel mai eficient din lume la ora aceasta. Inovaţia înseamnă, din punctul de vedere al inovaţiei tehnologice, riscuri mari, pe care trebuie să ţi le asumi când pleci la drum, procesul inovaţiei efectiv include foarte multe lucruri, nu implică doar un inginer care desenează ceva, ai nevoie de facilităţi, locuri în care să poţi să produci, oameni care să aibă experienţă în a face lucruri noi.“ El a remarcat cum companiile româneşti sunt deschise la lucruri noi, spre deosebire de unele companii străine din domeniul producţiei, axate mai ales pe producţia de linie.

    Ramona Jurubiţă, partener, head of tax and legal services la KPMG România, a remarcat cum, în domeniul pe care activează, consultanţa, inovaţia se desfăşoară pe două paliere: inovaţia pe care firmele de consultanţă sunt nevoite să o facă pentru clienţi, cât şi inovaţia pe care trebuie să o facă în companie, iar unul dintre riscurile pe care le percepe este legat de tehnologie. „Tehnologia ne va afecta existenţa şi mai ales în domeniul consultanţei, unde vorbim de foarte multe lucruri care sunt fie repetitive, fie standardizate, este evident că într-un interval foarte scurt de timp ele vor putea fi făcute de computere.

    Potrivit unor studii în materie, inclusiv în domeniul juridic, în cadrul unui proces de natură litigioasă soluţia finală va putea să fie dată de un computer, în baza analizei unor raţionamente.“ Pentru a ilustra faptul că inovaţia există în companiile de consultanţă, a oferit ca exemplu inovaţia realizată de un coleg din companie care, pornind de la un proiect pentru un client de testare a sistemului de securitate al unei bănci, a inventat în doar câteva zile o maşinărie care detectează erorile de schimb valutar. „Încercăm în cadrul companiei să încurajăm şi să facem cumva din cultura de zi cu zi să generăm discuţii, idei, care nu au neapărat legătură cu departamentul în care activează, inovaţia poate să vină dintr-o idee care aparent nu spune nimic, dar dezvoltată, se poate transforma în ceva important.“

    Claudiu Petre, structural funds & business development manager Telekom, a oferit ca exemplu de susţinere a inovaţiei o divizie creată de Deutsche Telekom care se ocupă de revizuirea soluţiilor şi de soluţii inovative inhouse precum M2M, big data, crunch data etc., care înseamnă peste 14% din cifra de afaceri a companiei. „Potrivit unor cercetări, la finalul anului 2009 numărul de dispozitive interconectate a depăşit pentru prima dată numărul de locuitori ai planetei, de atunci am început să vorbim despre internetul lucrurilor, tot atunci am început să discutăm despre un volum de date care creşte exponenţial şi care va ajunge în 2020 să lege 55 de miliarde de dispozitive între ele şi aproape 5 miliarde de oameni. Datele vor ajunge să ne înconjoare, iar dacă până acum căutam informaţia, azi ne uităm la frigidere, ceas, ele transmit informaţii.“ Din perspectiva lui Deutsche Telekom, cel care va reuşi să strângă toate tipurile de informaţii, să le securizeze şi să le organizeze într-o formă structurată la îndemâna noastră ca şi cetăţeni, ori companii astfel încât să luăm decizii semnificative de business, aducând un raport semnificativ la profit,  vor fi câştigătorii.

    Un exemplu de studiu care i-a atras atenţia se referă la jucătorii din IT&C, tot până în 2020, peste 90% din aceste date care vor fi generate  de maşinăriile din jurul nostru vor fi găzduite pe mai puţin de 10 platforme din IT&C la nivel global. Potrivit OSIM, în 1990 existau în România peste 3.000 de brevete acordate, iar anul trecut numărul acestora se înjumătăţise, ajungând să fie chiar mai mic decât cel din 1920. Pe de altă parte, Norvegia şi-a făcut o strategie naţională ce priveşte inovaţia. Potrivit Ramonei Jurubiţă, la nivelul Uniunii Europene există o strategie care prevede ca până în 2020 cheltuielile pentru inovaţie din statele europene să ajungă la 3% din PIB, iar fiecare ţară poate să aleagă diverse instrumente prin care să poată să susţină mediul privat şi să stimuleze acest proces de inovare. „România a avut facilităţi fiscale pentru cercetare şi dezvoltare, dacă până în 2002 au funcţionat deduceri de 20%, procentele au crescut la 50% tocmai datorită nevoii de a ne alinia cu acest trend la nivel european şi din încercarea de a creşte ponderea în produsul intern brut.“

    În cadrul evenimentului au fost acordate şi cinci premii speciale pentru proiectele incluse în acest număr: premiul pentru portofoliul de soluţii M2M, acordat Vodafone România, reprezentată de Marius Coman, M2M country sales manager, enterprise business unit al Vodafone; producătorului autohton de soluţii de securitate IT Bitdefender, pentru proiectul BOX, reprezentat de Alex Bălan, chief security researcher în cadrul Bitdefender; proiectului Metro Systems Call for Innovation 2.0, reprezentată de Sorin Lăpădat, managing director al companiei. Alexandru Rizea, fondatorul Lemet, a primit un premiu pentru linia de producţie de mobilier personalizat, iar Cătălin Chiş, fondatorul Active Power Solutions, pentru proiectul Doctrina. Alexandru Rizea a remarcat cum discuţia despre inovaţia într-o fabrică se axează pe două paliere. „Putem să discutăm despre inovaţia în produs, dar şi despre inovaţia în muncă, inovaţia în produs se reflectă în design, caracteristicile produsului, iar în muncă se poate vedea poate în preţ, la noi funcţionează asta puţin organizat, oamenii fac în fiecare zi inovaţii şi noi vorbim despre inovaţie de mult timp.“

    Cătălin Chiş consideră că crearea mediului ideal în care angajaţii săi să inoveze reprezintă o prioritate. „Responsabilitatea mea este de a construi şi de a asigura cadre şi contexte în care colegii mei să lucreze cât mai uşor şi să inoveze cât mai mult, unul dintre primele proiecte de inovaţie derulate a fost pentru o platformă de brokeraj, cu 35.000 de utilizatori şi prin care se emit poliţe în valoare de peste 150 de milioane de euro în fiecare an, un alt proiect de inovaţie a fost anul trecut şi a fost reprezentat de primul call center pediatric, prin care s-au generat economii la bugetul de stat de peste un milion de lei, iar Doctrina reprezintă un loc unde se integrează partea de educaţie cu partea de promovare.“

    Evenimentul a fost posibil datorită partenerilor Carrefour şi Vodafone, cărora le mulţumim.

  • Compania românească Secom a numit-o pe Mirela Popescu în funcţia de director de resurse umane

    Compania axată pe soluţii de medicină integrativă Secom îşi extinde echipa şi a anunţat numirea Mirelei Popescu în funcţia de director al departamentului de resurse Umane. Cu o experienţă de 12 ani în domeniul resurselor umane şi opt ani în poziţii de management, Mirela Popescu a deţinut anterior funcţia de HR Business Partner în cadrul reţelei private de sănătate Regina Maria şi HR Manager la BIGOTTI.

    Mirela Popescu va fi responsabilă de dezvoltarea strategiei de resurse umane a companiei, coordonarea proceselor de recrutare, dezvoltarea şi susţinerea performanţei angajaţilor şi alinierea politicii de personal la obiectivele de business ale companiei.

    “Strategia noastră de dezvoltare se bazează pe performanţă, profesionalism şi inovaţie, oamenii fiind elementul cheie. Am investit constant în dezvoltarea echipei şi a culturii organizaţionale, însă compania a ajuns în etapa în care este necesară integrarea tuturor proceselor referitoare la personal într-unul singur, iar directorul de resurse umane are un rol foarte important”, afirmă Lucia Costea, managing partner Secom®.

    La nivel naţional, Secom are 119 angajaţi, în creştere cu 55% faţă de finalul anului 2013.

    Anul acesta, compania a demarat un proces de investiţii amplu care vizează extinderea sediului administrativ, a spaţiului dedicat depozitului şi lansarea de noi magazine. În luna octombrie, Secom a lansat un magazin propriu în Braşov, în urma unei investiţii de 40.000 de euro.

    Compania Secom este specializată în importul, promovarea şi comercializarea de produse naturale pentru sănătate şi frumuseţe.

  • Cât mai ţine minunea benzinei ieftine?

    Preţul petrolului este cu 50% mai mic decât vara trecută şi o să rămână aşa cel puţin până în 2020, informează Business Insider.
    Fatih Birol, directorul executiv al Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE) a declarat pentru Financial Times preţurile vor rămâne scăzute până în 2020 deoarce cererea este mică, iar producţia de petrol nu scade.

    Preţul barilului de petrol este undeva la 44 de dolari în prezent. Pe când vara trecută atingea şi suma de 115 de dolari. AIE prognozează că preţul va urca până la 80 de dolari până în 2020.

    În plus, cererea pentru petrol va creşte cu doar 1% până în 2020, iar apoi cu 5% în următorii 20 de ani. “Cererea pentru petrol este scăzută datorită eficienţei măsurilor pentru protejarea climatului”, a declarat Birol.

    China a fost motorul creşteri cererii de petrol în ultimii 15 ani, iar acum dacă economia ţări se îndreaptă spre una condusă de consum şi cererea de petrol se reduce.

  • Directorul de HR de la Google dezvăluie cele 5 lucruri pe care trebuie să le faci pentru a avansa în carieră

    Deşi nu există o formulă valabilă în orice industrie, spune Bock, există o serie de lucruri care te pot pune într-o poziţie mai bună de a avansa.

    1. Cere feedback în permanenţă – persoana care te poate promova este aceeaşi persoană care ştie ce trebuie să faci pentru a avansa. Este extrem de important, atunci, să întrebi ce ai de făcut pentru a obţine acea promovare. Nu trebuie însă să fii prea insistent, remarcă Block, pentru că astfel ţi-ai putea deranja superiorul direct.

    2. Rezolvă problemele şefului tău – află care sunt cele mai presante probleme ale superiorului direct şi încearcă să le rezolvi.

    3. Gândeşte cu trei mutări înainte – nu ai de unde să ştii ce slujbă vei avea peste 5 sau 10 ani, aşa că e important să îţi dezvolţi o serie de abilităţi care să îţi fie de folos în situaţii diverse. Cu alte cuvinte, încearcă în fiecare zi să îţi creezi oportunităţi.

    4. Cere să fii promovat – în perioada evaluărilor, este important să te defineşti ca un candidat pentru o funcţie ierarhică superioară.

    5. Fii conştient de şansele tale de promovare – dacă singura metodă de avansare este ieşirea la pensie a şefului, este foarte probabil timpul să îţi cauţi o nouă slujbă. Este important să nu îţi pierzi prea mult timp lucrând pentru o companie unde nu există un model de recompense bine pus la punct.

  • Din cei 16 ani de activitate profesională, Andrei Ionescu a petrecut aproape 9 în Deloitte, unde s-a angajat ca manager şi a promovat treptat până la funcţia de director

    De cinci ani Andrei Ionescu coordonează departamentul de servicii de evaluare a riscurilor, şi, spune el, „dacă la început aveam o echipă formată din 10 oameni, ea a crescut astfel încât astăzi numără 30 de specialişti“. Anul trecut, departamentul de care este responsabil a înregistrat venituri în creştere cu 20%, iar echipa s-a mărit cu încă şase membri; în ultimii ani, businessul a crescut constant, cu 15-20%, afirmă Andrei Ionescu. Pentru anul în curs, previziunile se referă la un plus de 20% pentru departamentul serviciilor de evaluare a riscurilor, care se ocupă de programe de anticorupţie, guvernanţă corporativă, securitate cibernetică, evaluări de proiecte finanţate prin fonduri europene şamd.

    Din cei 16 ani de activitate profesională, Andrei Ionescu a petrecut aproape nouă în Deloitte, unde s-a angajat ca manager şi a promovat treptat până la funcţia de director. „Am traversat perioade pline de reuşite, dar şi de învăţăminte, în special pe fondul crizei financiar-bancare care a debutat acum şapte ani“. În urma acestor experienţe, povesteşte el, a învăţat că e nevoie de multă perseverenţă şi o viziune clară pentru a ajunge acolo unde ţi-ai propus. Însă lecţia cea mai importantă pe care a învăţat-o a fost că în consultanţă „nu poţi realiza mare lucru de unul singur, ci ai nevoie de o echipă, pentru că orice persoană are o limită care nu poate fi depăşită decât prin completarea cu ajutorul unui grup“.

    Înainte de Deloitte, Andrei Ionescu a lucrat în industria telecom, în domenii ca antifraudă şi revenue assurance, precum şi audit intern, în Cosmorom (actualul Telekom Mobile) şi Romtelecom în România. A avut însă parte şi de o experienţă rar întâlnită, „aceea de a-mi continua dezvoltarea profesională în Arabia Saudită, unde nu numai că am luat contact cu o altă cultură, dar am dobândit şi cunoştinţe profesionale specifice domeniului de consultanţă, în cadrul operatorului naţional de telecomunicaţii“.

    Consideră esenţială pentru evoluţia profesională decizia de a se angaja într-o companie de consultanţă multinaţională de nivelul Big 4. „Nu a fost neapărat un moment dificil, dar cu siguranţă a însemnat o schimbare majoră în cariera mea, care s-a dovedit a fi o decizie oportună. În dinamica actuală a pieţei, 10 ani este o perioadă lungă de timp. Anticipez că voi fi tot în Deloitte, dar ca partener.“

  • Şi-a început cariera ca mecanic auto, iar acum este directorul de departament transport rutier al IB CARGO

    La 30 de ani, Daniel Şerban a fost promovat recent în funcţia actuală, după ce anterior a fost manager de transport a companiei IB Cargo, care a ajuns la 361 de angajaţi iar anul trecut a realizat o cifră de afaceri de 14,7 milioane de euro, în creştere faţă de 2010, când
    a raportat o cifră de afaceri de 10,2 milioane de euro.

    Este responsabil de coordonarea departamentului, atât operaţional cât şi comercial, echipa având în prezent 12 oameni. Departamentul de care este responsabil a realizat anul trecut o cifră de afaceri de 4,8 milioane de euro, circa o treime din încasările companiei, şi în creştere faţă de 2013 (3,5 milioane de euro). Spre comparaţie, în 2011, când a preluat conducerea departamentului, acesta avea doi angajaţi şi o cifră de afaceri de 700.000 de euro.

    Absolvent al Facultăţii de Transporturi (2008) din Bucureşti, Daniel Şerban s-a angajat din primul an de facultate, ca mecanic auto la un parc de camioane al Aurora Pan-Al. În al doilea an de facultate a devenit şofer profesionist de camion în cadrul aceleiaşi companii, iar în anul IV a preluat funcţia de dispecer. La absolvirea facultăţii a fost angajat în funcţia de coordonator de transport la Agnis Trading, companie în care a lucrat timp de doi ani.

    În 2010 a preluat funcţia de coordonator de transport, la DGH Log, având în subordine o echipă de cinci oameni. Întâmplarea a făcut ca în urmă cu patru ani să-l cunoască pe directorul general al IB Cargo, Cătălin Putineanu, şi în scurt timp a început colaborarea. În numai trei luni de la angajare în cadrul IB Cargo, când lucra singur în biroul din Bucureşti, a reuşit să tripleze cifra de afaceri a departamentului. La începutul colaborării sale cu firma, lucra doar cu camioane subcontractate, iar acum departamentul pe care îl conduce are contract de exclusivitate pentru 120 de camioane. Şi dacă în urmă cu patru ani erau folosite resurse office pentru comenzi şi raportări, acum este folosit un ERP, care a ajutat la eficientizarea activităţii.

    „Este un business în care trebuie să fii atent nu doar la clienţi ci şi la furnizori, pentru că doar lucrând cu partenerii potriviţi poţi avea cele mai bune şi sigure soluţii. Când spun ceva, aşa rămâne, nu-mi schimb afirmaţiile, indiferent de evoluţia pieţei.“

  • Bogdan Bucurei, director product management UPC România

    Bogdan Bucurei este din iulie 2011 director de managementul produselor pentru segmentul rezidenţial al companiei UPC România, membră a companiei americane de telecomunicaţii şi televiziune Liberty Global, ce a înregistrat anul trecut venituri de 173 de milioane de dolari.

    Printre responsabilităţile sale din această funcţie se află managementul şi dezvoltarea tuturor produselor de marketing ale UPC (televiziune, internet, telefonie). Bucurei s-a alăturat echipei UPC România,  în cadrul diviziei Consumer Product, în 2010.  În cei aproape cinci ani petrecuţi în companie a ocupat diverse funcţii în zona de dezvoltare a produselor. El  a început să lucreze în industria telecom în 2002, la Vodafone România, unde a deţinut mai multe funcţii de conducere în cadrul departamentelor customer care şi product management.

    Ulterior a lucrat la Romtelecom timp de doi ani pe poziţia de manager, dezvoltare activităţi publicitate şi business development. Spune că cea mai dificilă decizie luată pe plan profesional a fost schimbarea abordării în ce priveşte procesul de vânzare a serviciilor de telecomunicaţii, de la pachete predefinite la personalizare completă. „Dificultatea a venit din modificarea metodei folosite în ultimii cinci ani şi complexitatea operaţională: training pentru 500 de agenţi de vânzari şi 300 de agenţi de call center, implementarea tehnică şi IT, strategia de lansare şi coordonarea unui proiect cross- funcţional ce a implicat toate departamentele UPC România, precum şi o strânsă colaborare cu sediul central al Liberty Global.“