Tag: descoperire

  • Îşi plimbau câinele şi au dat peste o comoară. Un cuplu din Sierra Nevada a descoperit aur în valoare de peste 10 milioane de dolari

    Doi soţi din Sierra Nevada au descoperit. în timp ce îşi plimbau câinile, peste 1.300 de monede de aur ce au fost estimate la peste 10 milioane de dolari, relatează sfgate.com.

    Cei doi au observat un ceva strălucitor în curtea casei şi, atunci când au încercat să vadă despre ce e vorba, au realizat că este un cufăr. Cei doi au săpat în jurul acestuia şi, când l-au deschis, au avut parte de cea mai mare surpriză a vieţii lor: peste 1.000 de monede din aur, cu o vechime de aproape 200 de ani.

    Cuplul din Sierra Nevada a dus cufărul la evaluator, iar rezultatul a fost unul uluitor: peste 10 milioane de euro. Soţii au pus deja în vânzare comoara şi speră să primească banii cât mai curând.

    Aceasta este cea mai importantă comoară din aur descoperită în Statele Unite.

  • Cel mai costisitor implant mamar din istorie. Angelina Jolie a plătit 40.000 de dolari pentru un bust perfect

    Încă de la o vârstă fragedă, Angelina Jolie a ştiut cum să aibă grijă de fizicul ei. Nu avusese nici o operaţie estetică până în anul 2013 când, în urma unor investigaţii medicale, s-a descoperit că este predispusă la cancer mamar.

    Actriţa a decis să apeleze la chirurgie plastică şi a plătit pentru aceasta aproximativ 40.000 de dolari. Pe lângă faptul că şansele de a se îmbolnăvi au scăzut dramatic, ea se poate mândri acum şi cu un bust mărit.

    Angelina Jolie este împreună cu Brad Pitt din 2004, când s-au cunoscut pe platourile de filmare ale peliculei “Mr and Mrs Smith”. Brad Pitt a divorţat de Jennifer Aniston în 2005, după patru ani şi jumătate de căsnicie, pentru a fi împreună cu Jolie.

    Iată fotografia (stânga, înainte de intervenţie; dreapta, după intervenţie).

  • Sergiu Oprescu, la BM Storytellers: A avea creşteri anuale de 20-30% este ceva fabulos în business, oriunde în lume

    Iată discursul lui Sergiu Oprescu, preşedinte executiv al Alpha Bank România, la BM Storytellers, evenimentul care marchează zece ani de existenţă a revistei Business Magazin:

    Uitându-ne la ultimii 10 ani, 2007 a fost un an important, o perioadă când economia românească revenea în frunte, încrederea era la cote maxime şi asta se reflecta în tot ceea ce făceau investitorii, care aduceau miliarde în România, dar şi antreprenorii, care făceau proiecţii şi business planuri de creştere cu 20-30% pe an în următorii 4-5 ani. La fel se comportau şi băncile, toate aveau sentimentul că trebuie să câştige repede cotă de piaţă, să se extindă în zona de retail şi în general în toate domeniile era o stare de efervescenţă.

    2007 este perioada când creditul guvernamental creştea cu 30-40% pe an, zona de banking atingea cote maxime de activitate. În perioada 2005-2008 am avut o creştere a creditării excesivă, dar eu aş despărţi perioada în două etape: mai întâi o perioadă de normalitate, cu încredere susţinută, până la începutul lui 2007 – când oamenii aveau, în primul rând, încredere să consume; reforma impozitării din 2005 a lăsat mai mulţi bani la nivel individual, cursul se apreciase, leul se apreciase, aşa că familiile au simţit că au banii necesari pentru a consuma, ceea ce s-a şi întâmplat; apoi a urmat perioada 2007-2008, care a fost una de derapaj, din această perspectivă.

    Pentru mine personal, 2007 a fost anul când am devenit preşedinte executiv al Alpha Bank România, după ce îmi construisem cariera în interiorul băncii, în zona de retail banking şi anterior în zona de investment banking. A fost un an dificil, pentru că toată lumea avea impresia că această construcţie economică poate dura la nesfârşit. În acest context, eram în proces de expansiune, ca toate băncile din România, dar din fericire într-un ritm moderat, cu 30-40 de unităţi noi pe an, astfel încât în 2008 aveam un nivel maxim de doar 200 de unităţi. Am făcut aşadar această expansiune în etape mici, încercând să măsurăm ce se va întâmpla în viitor.

     

    a sfârşitul anului 2007 începusem să avem propriile semne de întrebare când ne uitam la ce se întâmpla în jurul nostru: noi deschideam sucursale, dar nu mai găseam oameni potriviţi pentru a-i angaja în unităţile respective, pentru că aşteptările din punct de vedere salarial erau uriaşe. De asemenea, deoarece Alpha Bank a fost prima bancă din România care a acordat credite ipotecare, aveam în baza de date istoricul preţurilor la apartamente începând cu 2001, iar când am văzut aprecierile din 2008 am avut primele semne de îngrijorare, chiar dacă sesizam aprecieri salariale anuale semnificative.

    Cu toate aceste semne de întrebare, la momentul respectiv încrederea era la cote maxime şi chiar dacă cineva încerca să se uite mai departe, era „furat de peisaj„. Peisajul era unul extrem de frumos, toată lumea avea sentimentul că genul acesta de creştere economică poate continua la nesfârşit. Din punctul meu de vedere, trebuia să fim mai atenţi la ceea ce se întâmpla în afara ţării. Noi aveam sentimente optimiste pentru că de-abia intrasem în Uniunea Europeană, dar nu realizam cât suntem de ancoraţi la tot ceea ce se întâmpla în plan internaţional şi cât de uşor putem fi afectaţi de acestea. Toate elementele cu care lucram la nivelul economiei româneşti arătau  creştere, însă din exterior veneau alt gen de semnale. 

    Privind în urmă, îmi pare bine că nu am exagerat din punctul de vedere al numărului de unităţi şi am mizat pe un mix de canale de distribuţie, punând accent pe internet banking. Îmi pare bine că am introdus politici de risc, iar cel mai bine îmi pare că nu am avut nicio expunere faţă de creditele în valută exotică. Am avut decizia pe masă în acel an, însă am considerat că nu suntem pregătiţi pentru creditarea în astfel de valute. Retrospectiv privind, cred că este una dintre cele mai importante decizii luate în acea perioadă.

    Mi-aş fi dorit să fim vizionari şi pe partea juridică şi să fi testat mai aplicat limitele sistemului juridic din România. Au fost multe detalii pe care nu le ştiam la vremea respectivă şi pe care le-am aflat abia când lucrurile s-au complicat în piaţă.
    Eu în general sunt un optimist precaut. Am descoperit împreună cu restul pieţei  că a avea creşteri anuale de 20-30% este fabulos în istoria businessului, nu numai în România, ci oriunde în lume. Nu am fost pregătiţi să facem faţă unei faze de exuberanţă de 4-5 ani, nu am fost pregătiţi nici pentru criză, dar întrebarea este dacă acum suntem pregătiţi pentru relansarea economică. O serie de 8-9 ani de creştere economică, cum am avut noi până în 2008, este un lucru destul de rar în istoria unei ţări. La noi părea că poate să meargă către 15 sau 20 de ani. În prezent însă, am ieşit din criză, de doi ani suntem în creştere.

    Este posibil să mai avem o serie de creştere de zece ani, dar deja creşterea e vizibilă de doi ani şi noi gândim în continuare negativ. În ultimii doi ani am văzut doar partea goală a paharului şi toată comunicarea la nivelul societăţii este negativă. Am pierdut deja doi ani de zile gândind negativ, sper să fim mai ancoraţi în realitatea pieţei în următorii opt ani, iar încrederea să se consolideze cât mai repede.

  • Cei care consumă multă ciocolată au şanse mai mari de a câştiga un premiu Nobel

    Informaţiile provin dintr-o lucrare publicată în New England Journal of Medicine, numită “Consumul de ciocolată, funcţia cognitivă şi laureaţii Nobel”. Aceasta a fost scrisă de Franz H. Messerli, doctor în ştiinţe, care notează următoarele: “Din moment ce consumul de ciocolată poate, teoretic, îmbunătăţi funcţia congnitivă nu doar în cadrul indivizilor ci în cadrul întregii populaţii, m-am întrebat dacă pot trage anumite concluzii de aici.”

    Messerli a realizat o corelare între numărul de câştigători ai premiului Nobel per capita şi cantitatea de produse de ciocolată consumate per capita. El a măsurat funcţia cognitivă la nivelul populaţiei unei ţări şi a observat că aceasta tinde să fie superioară acolo unde consumul este crescut.

    “Această relaţie nu este neapărat una cauzală, dar arată că o dimensiune o poate influenţa pe cealaltă”, subliniază omul de ştiinţă.

  • Panică pe Internet: O tehnologie cu probleme de securitate pune în pericol mii de site-uri web

     OpenSSL este o tehnologie de criptare a informaţiei în internet folosită pentru 66 la sută dintre serverele de pe Internet, iar experţii au descoperit un punct vulnerabil major – denumit “Heartbleed Bug” – în ultimele versiuni ale acestui software, scrie Los Angeles Times.

    Acest bug permite citirea memoriei serverului, inclusiv cheia privată de criptare (dacă este gasită), ceea ce poate duce la compromiterea completă a traficului criptat.

    “Pericolul este imens. Consecinţele sunt încă îngrijorătoare. Am denumit acest moment ca pe unul “Mad Max”. Este un pic de anarhie acum”, a declarat Kevin Bocek, vicepreşedinte pe probleme de securitate în cadrul companiei Venafi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Timişoara: Şanţul de apărare al fortificaţiei turceşti din secolul al XVI-lea, descoperit de arheologi

    Arheologul de la Muzeul Banatului Dragoş Diaconescu, care face parte din echipa de cercetare a şantierului arheologic din Piaţa Unirii din Timişoara, a declarat, duminică, pentru corespondentul MEDIAFAX, că acolo a fost descoperit şanţul de apărare al fortificaţiei turceşti din secolul al XVI-lea.

    Fortificaţia turcească de la Timişoara este menţionată în scrierile istorice, existând şi hărţi vechi cu amplasamentul acesteia, însă arheologii nu vor săpa pentru descoperirea acesteia, întrucât planul de reamenajare nu cuprinde şi perimetrul unde ar fi construită cetatea.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • AVIONUL DISPĂRUT: Speranţe minime de descoperire a cutiilor negre ale Boeingului 777

     Nava australiană Ocean Shield, care a plecat luni seară din Perth, este echipată cu o sondă de 35 de kilograme ataşată la capătul unui cablu, pentru a capta semnalele acustice transmise de cutiile negre.

    “În cel mai bun caz, baliza cutiilor negre rezistă aproape o lună înainte de a înceta să emită semnalele. Ne aflăm foarte aproape de acel moment”, a declarat Angus Houston, şeful centrului de coordonare a căutărilor care se desfăşoară în largul Australiei, cu participarea unor echipe din opt ţări.

    În acelaşi timp, 14 avioane se aflau vineri în continuare în misiune, încercând să descopere eventuale fragmente aparţinând avionului Boeing 777, în condiţiile în care niciun obiect nu a fost descoperit până în prezent.

    Imagini furnizate de sateliţi au surprins săptămâna trecută sute de obiecte plutind, însă ulterior s-a descoperit că niciunul nu aparţinea avionului dispărut.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ocean care ar suporta condiţii de viaţă, descoperit pe un satelit al planetei Saturn

    Oceanul, situat la 24 de mile sub gheaţă, are o adâncime de 10.000 de metri şi ar putea fi mai mare decât Marile Lacuri din America, relatează telegraph.co.uk.

    Descoperirea a fost făcută în urma unor măsurători a anomaliilor gravitaţionale, detectate de către nava Cassini, lansată în urmă cu zece ani de NASA pentru a studia planeta Saturn şi sateliţii acesteia. În 2005, Cassini a trimis imagini cu vapori de apă ieşind din suprafaţa de pe Enceladus. Vaporii veneau din fracturi ai stratului de gheaţă, denumite “dungi de tigru”.

    Noile descoperiri, publicate în revista Science, confirmă că oceanul de mare adâncime se află sub carcasa de gheaţă. “Acest ocean de apă se poate întinde către ecuator”, a declarat profesorul David Stevenson, de la Institutul pentru Tehnologie din California. La baza oceanului se află piatra şi silicon, astfel că reacţiile chimice apărute pot susţine viaţa, cel puţin la nivel molecular.

    Nava Cassini a gravitat în jurul lui Enceladus de 19 ori. Trei dintre zboruri, efectuate între 2010 şi 2012, au fost dedicate studiului gravitaţional şi au obţinut dovezile necesare pentru determinarea cantităţii de apă.

  • Pagini din istoria mass-media: farse celebre de 1 aprilie

    Copacii cu spaghetti: În 1957, postul britanic BBC a difuzat o ştire în care prezenta mai mulţi elveţieni culegând paste din copaci. Emisiunea explica că faptul se datorează unei buruieni, însă britanicii au luat cu asalt liniile telefonice ale BBC pentru a afla cum pot creşte “copaci de spaghetti”.

    Miros prin televizor: Acelaşi post a anunţat, în pe 1 aprile 1965, că urmează să difuzeze în premieră mondială un program TV ce va transmite, pe lângă sunet şi imagini, şi o serie de mirosuri. În zilele ce au urmat, sute pe persoane au contactat BBC pentru a anunţa postul de televiziune că au simţit într-adevăr aromele emise de televizor.

    Efectul gravitaţional: Astronomul britanic Patrick Moore a anunţat la radio, la sfârşitul lunii martie 1976, că a descoperit efectul unic pe care alinierea a două planete îl va produce pe data de 1 aprilie, la ora 9 şi 47 de minute. Acesta a invitat ascultătorii să sară la exact acea oră, spunându-le că vor simţi un “sentiment ciudat de plutire”. Sute de ascultători au sunat ulterior în cadrul emisiunii, spunând că au plutit minute întregi prin cameră.

    Pinguinii zburători: În aprilie 2008, BBC a anunţat descoperirea unei colonii de pinguini zburători. Britanicii au regizat chiar un film, cu efectele speciale de rigoare, pentru a face ştirea cât mai credibilă. Documentarul prezenta un reporter al postului care urmărea drumul pinguinilor, din Antarctiva până în pădurile amazoniene.