BusinessMagazin

Tag: credite

  • Bruynseels, BCR: OUG 50 trebuie sa echilibreze protectia consumatorilor cu interesul general al economiei

    Exista parti “foarte pozitive” ale ordonantei, precum reducerea
    la zero sau micsorarea comisionului de retragere din cont, care
    permite clientilor sa se transfere mai usor de la o banca la alta –
    “Noi nu ne temem daca oamenii pot alege mai usor intre mai multe
    oferte ale bancilor, intrucat credem ca avem cele mai bune
    servicii”, apreciaza Bruynseels. In acelasi timp insa, el respinge
    atacul la adresa bancilor in numele “unor perspective personale
    inguste, care pun interesul personal mai presus de binele
    colectiv”.

    Bancile se lupta inca, in momentul de fata, pentru amendarea OUG 50
    privind transparenta creditelor de retail, considerand ca
    includerea in prevederile ei a tuturor creditelor de pe piata,
    vechi si noi, ar crea bancilor pierderi de sute de miliarde de
    euro. Recalcularea dobanzilor la toate imprumuturile in functie de
    indicii pietei (ROBOR, EURIBOR, LIBOR) ar induce un risc
    considerabil in economie, avand in vedere perspectiva ca acestia sa
    creasca treptat in anii urmatori. De partea cealalta, clientii
    incearca sa determine bancile sa aplice OUG 50 in forma in care a
    fost adoptata de Guvern, recurgand inclusiv la actiuni in
    justitie.

    Din punctul de vedere al portofoliului de credite acordate, BCR
    este o banca orientata spre finantarea companiilor private, de stat
    si a autoritatilor publice locale, cu 52% din imprumuturi acordate
    catre companii, iar dintre acestea, aproape 70% catre IMM-uri,
    spune Dominic Bruynseels. “Pentru reluarea creditarii in acest
    sector, economia trebuie sa se schimbe, nu bancile”, considera
    bancherul, referindu-se la faptul ca recesiunea e intretinuta de
    cererea scazuta din economie.

    In privinta creditelor de consum, “am avut o politica
    conservatoare”, adauga seful BCR, precizand ca imprumuturile
    negarantate au fost limitate, cele in monede exotice n-au luat
    niciodata amploare, iar banca a facut eforturi de a restructura
    creditele cu probleme. Conform Oanei Petrescu, vicepresedinte
    responsabil de retail banking, de la inceputul anului si pana acum
    au fost restructurate circa 1.000 de imprumuturi pentru persoane
    fizice.

    Dominic Bruynseels a admis ca banca a pierdut imprumuturi
    imobiliare in valoare de 120 de milioane de euro, intrucat clientii
    le-au refinantat la alte banci.

    BCR se va axa si in continuare pe segmentele in care are deja un
    avantaj competitiv si experienta (are 76% din piata creditelor
    pentru municipalitati, 46% din cea a administrarii de active si 28%
    din creditarea IMM-urilor). In privinta viitoarei listari la bursa,
    BCR a convenit cu cele cinci SIF-uri, actionari minoritari, sa
    amane listarea pana cand conditiile de piata se vor ameliora.

    DUPA 20 DE ANI

    BCR a avut in primele noua luni ale anului un profit net de 42,9
    milioane de euro, in scadere de la 106,5 milioane in acelasi
    interval din 2009, in principal din cauza cheltuielilor mai mari cu
    provizioanele, a scaderii veniturilor din comisioane si a scaderii
    rezultatului net din tranzactionare.

    Rezultatele au fost sustinute de venitul net din dobanzi, care a
    urcat la 621,8 milioane de euro, fata de 590,4 milioane in aceeasi
    perioada din 2009. In schimb, venitul net din taxe si comisioane a
    scazut fata de luna septembrie a anului trecut, de la 113,4 la
    108,5 milioane de euro, “ca rezultat al implementarii OUG 50/2010,
    care a redus veniturile din comisioane si al unui volum de afaceri
    mai scazut”, afirma oficialii BCR. Concret, in al treilea
    trimestru, veniturile din taxe si comisioane s-au redus de la 44 la
    29 milioane de euro fata de perioada aprilie-iunie, inainte ca OUG
    50 privind creditele pentru populatie sa intre in vigoare.

    BCR, cea mai mare banca din Romania dupa valoarea activelor, a
    implinit la 1 decembrie 20 de ani de la infiintare. In acest
    interval, activele bancii au crescut de la 77,5 milioane de lei la
    70,5 miliarde de lei, numarul clientilor a ajuns de la 118.00 la
    4,3 milioane, iar cel al sucursalelor de la 148 la 667. Numarul de
    angajati era in 1991 de 7.900, in timp ce acum este de 8.500.

    Actionarul majoritar al BCR este grupul austriac Erste, care a
    cumparat pachetul majoritar in 2005, platind 3,75 miliarde de euro.
    In anul urmator a inceput integrarea bancii in grup,
    restructurarea, modernizarea si capitalizarea ei. In total, Erste a
    investit peste 4 miliarde de euro pe piata din Romania.

    Cu ocazia aniversarii celor 20 de ani pe piata, BCR a lansat o
    oferta de depozit pe 3 luni cu dobanda de 8% pentru lei si 4%
    pentru euro, precum si una de credit de nevoi personale negarantat
    in valoare de pana la 20.000 de euro, cu scadente de pana la 10 ani
    si cu o reducere a dobanzii cu 20% fata de cele curente ale bancii.
    Dobanda este fixa si pentru creditul in lei, si pentru cel in euro,
    iar banca acorda gratuit asigurarea de viata. Ambele oferte sunt
    valabile pana la 31 decembrie.

  • De Sarbatori, Finantele vor un „credit-cadou” de 1,1 miliarde € de la banci

    Finantele vor sa vanda obligatiuni de stat in valoare cumulata
    de 800 milioane lei si certificate de trezorerie de 3,8 miliarde de
    lei. Sumele se adauga la cele imprumutate pana acum de la inceputul
    anului, respectiv 33,39 miliarde lei de la banci prin vanzarea de
    titluri de stat.

    Saptamana trecuta, statul a imprumutat 1,3 miliarde de euro de
    la bancherii locali, in conditii avantajoase, la o dobanda medie de
    4,8% si pe o perioada de trei ani. Banii obtinuti la licitatie prin
    vanzarea de obligatiuni au fost folositi pentru plata unui imprumut
    mai vechi in valuta, in valoare de 1,42 miliarde de euro. Licitatia
    – a doua in euro din acest an – a fost un succes, in conditiile in
    care Finantele programasera sa imprumute doar un miliard de
    euro.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Stepic, Raiffeisen: Creditele neperformante vor incepe sa scada abia la anul

    El a estimat ca toate
    tarile din zona vor avea crestere economica in 2011    , in jur de
    3,2% in medie, si ca evolutia pozitiva va continua si in 2012,
    atata vreme cat nu exista nici riscul unei reintoarceri la
    recesiune, nici semnele ca redresarea ar putea duce la o
    supraincalzire economica de tipul celei dinainte de criza.

    Stepic anticipeaza insa ca, din punctul de vedere al activitatii
    bancare, volumul creditelor neperformante nu va incepe sa scada
    decat in 2011, posibil abia din a doua jumatate a anului.


    Johann Strobl    , Chief Risk Officer al bancii, a exemplificat cu
    cazul Romaniei, unde “problema nu tine numai de somaj, ci si de
    scaderea salariilor”, astfel incat se asteapta ca restantele la
    credite sa creasca pana anul viitor, la fel ca si in Ungaria si
    Bulgaria.

    In ce priveste Raiffeisen, costul cu creditele neperformante a
    scazut deja, iar cresterea acestora din urma s-a incetinit notabil,
    ceea ce a permis grupului sa obtina un profit net de 311 milioane
    de euro in trimestrul al treilea, dublu fata de aceeasi perioada
    din 2009.

    Raportul cu rezultatele interimare pe primele noua luni, publicat
    luni, releva ca Raiffeisen International avea in Romania si Moldova
    active de 5,67 miliarde de euro la sfarsitul lunii septembrie, in
    scadere cu 8% fata de sfarsitul lui septembrie 2009. Numarul de
    sucursale era de 542, iar numarul angajatilor de 6.096.

    Pe ansamblul celor 17 tari din Europa Centrala si de Est si al
    fostelor state CSI, unde austriecii controleaza in total 15 banci,
    cel mai mult au scazut, procentual, activele din Serbia (cu 10,6%),
    Bosnia (cu 10,4%), respectiv cele din Romania si Moldova. Valoarea
    totala a activelor controlate de grup in aceste tari era de 75,7
    miliarde de euro, in scadere cu 0,7% fata de 30 septembrie
    2009.

    Profitul inainte de impozitare la nivelul Europei de Sud, zona care
    reprezinta 30% din activele bancii si care, in definitia
    Raiffeisen, include in ordinea activelor Croatia, Romania si
    Moldova, Bulgaria, Serbia, Bosnia, Albania si Kosovo, a fost cel
    mai mare in primele noua luni ale anului (263 de milioane de euro,
    fata de 178 de milioane in primele noua luni din 2009), cu mult
    peste rezultatele furnizate de celelalte zone – Europa Centrala,
    Rusia si grupul fostelor state CSI. Profitul consolidat dupa
    impozitare a crescut la 212,3 milioane de euro, de la 135,7
    milioane.

    CREDITELE NEPERFORMANTE S-AU VANDUT

    Explicatia bancii tine de veniturile operationale mai mari,
    scaderea costurilor de finantare, masuri de restructurare,
    imbunatatirea calitatii portofoliului si scaderea cu 34% a
    provizioanelor in regiune, de la 341 la 227 de milioane de euro.
    “In primul rand Romania este responsabila de aceasta imbunatatire,
    atat in privinta reducerii provizioanelor pentru creditarea
    companiilor, cat si a celor pentru creditele neperformante de
    retail, din care o parte au fost vandute”, releva raportul
    bancii.

    Ponderea creditelor neperformante a crescut cu 2,24%, la 8,09%,
    insa ramane cea mai mica dintre toate regiunile unde opereaza
    Raiffeisen International. La nivel de grup, aceste credite
    reprezentau 8,8% din portofoliu.

    Veniturile nete din comisioane au totalizat 287 de milioane de
    euro, in scadere cu 7%. La comisioanele pentru efectuarea de plati,
    Romania a furnizat cea mai mare pondere a veniturilor – 64 de
    milioane de euro. In schimb, pentru administrarea creditelor si
    garantare, scaderea cu 13% a veniturilor, la 69 de milioane, a fost
    generata in principal tot de Romania.

    Au crescut si veniturile nete din investitii financiare, de la 8 la
    12 milioane de euro, in special pe seama vanzarii de obligatiuni si
    a reevaluarii titlurilor cu venit fix in Romania, ca efect al
    scaderii dobanzilor pe piata.

    In divizia de retail, venitul net din dobanzi a scazut cu 2%, la
    1,2 milioane de euro, principala contributie avand-o pietele din
    Romania si Ucraina, unde veniturile din dobanzi au scazut
    puternic.

    Banca noteaza, de asemenea, o scadere usoara a cheltuielilor
    administrative in regiune, la care au contribuit scaderea chiriilor
    pentru spatiile de birouri in Romania, desi costurile cu
    departamentele de IT au crescut.

    Raiffeisen International a fuzionat la 10 octombrie cu principalele
    arii de business ale grupului-mama, Raiffeisen Zentralbank Austria
    (RZB). De la aceasta data, banca functioneaza sub numele de
    Raiffeisen Bank International (RBI). Este al treilea mare creditor
    din Europa Centrala si de Est, dupa grupul italian UniCredit si
    Erste, avand peste 14,7 milioane de clienti, si una dintre bancile
    comerciale si de investitii de top din Austria.

  • Visele devin realitate: Doi clienti BCR obtin dobanzi egale cu marja initiala din contract plus Euribor!

    Aproape 800 de clienti BCR au facut sesizari similare. Oficialii
    bancii s-au supus deciziilor oficiilor judetene ale Autoritatii
    Nationale pentru Protectia Consumatorilor (ANPC) si au redus
    dobanzile, dar isi rezerva dreptul de a ataca in instanta
    hotararile respective.


    Cititi mai multe     pe www.incont.ro

  • Bancile: Riscul de credit la nivelul economiei a crescut, cererea de credite a companiilor se va reduce in trim. IV

    Pentru ultimul trimestru, bancile preconizeaza o reducere a
    cererii pentru toate tipurile de credite pentru companii, in
    special la cele pe termen lung. Conform aprecierii bancilor,
    riscurile asociate companiilor sunt, in crestere in toate
    sectoarele de activitate, mai putin sectorul energetic. Cele mai
    riscante sectoare sunt constructiile si tranzactiile imobiliare,
    urmate de comert si turism, precum si de IMM. Perceptia fata de
    corporatii a ramas neschimbata.

    In ce priveste standardele de creditare pentru companii, este
    posibil ca etapa de inasprire a standardelor de creditare sa se fi
    incheiat si chiar este de asteptat o usoara relaxare a standardelor
    pentru imprumuturile pe termen scurt, avand in vedere presiunea
    concurentei din sectorul bancar si faptul ca bancile considera ca
    nivelul actual confera un grad de prudenta adecvat.

    Estimarea pentru pierderea in caz de nerambursare pentru creditele
    care au intrat in stare de nerambursare in trimestrul al treilea
    este de 33%.

    La imprumuturile pentru populatie, sondajul BNR in randul bancilor
    releva ca este de asteptat o usoara revenire a cererii in ultimul
    trimestru, dupa ce in trimestrul al treilea cererea de credite s-a
    mentinut in teritoriu negativ atat pentru creditele de consum, cat
    si pentru cele imobiliare.

    La creditele de consum, populatia a manifestat “un caracter mai
    preventiv” in trimestrul al treilea, cererea contractandu-se la
    toate categoriile, cu exceptia cardurilor de credit, unde a avut
    loc o usoara imbunatatire.

    Asteptarile pe termen scurt ale bancilor indica o noua etapa de
    inasprire a standardelor de creditare pentru creditele de consum.
    Pentru creditele imobiliare, ciclul inaspririlor pare a se fi
    incheiat, bancile anticipand chiar “o relaxare importanta” a
    standardelor de creditare in ultimele trei luni ale anului,
    stimulata de concurenta din sectorul bancar.

    Bancile au considerat ca pretul locuintelor va suferi o corectie
    suplimentara, marcand cel de-al noualea trimestru consecutiv de
    scaderi, iar tendinta se asteapta sa continue si in ultimul
    trimestru din 2010.

    Pierderea medie in caz de nerambursare pentru creditele
    populatiei intrate in starea de nerambursare in trimestrul al
    treilea este apreciata la circa 33%. Conform bancilor, cele mai
    mari pierderi sunt inregistrate pentru creditele de consum
    negarantate cu ipoteci si pentru cardurile de credit (45%,
    respectiv 50%, iar cele mai mici pierderi le contabilizeaza
    creditele imobiliare si de consum garantate cu ipoteci.

    Gradul maxim de indatorare pentru creditele nou acordate pentru
    populatie in trimestrul al treilea a urcat usor, depasind media
    inregistrata anul trecut (47%, comparativ cu 45% in 2009), dar in
    continuare sub valorile premergatoare crizei.

    Sondajul este efectuat trimestrial de BNR in lunile ianuarie,
    aprilie, iulie si octombrie si are la baza un chestionar transmis
    primelor 10 banci alese dupa cota de piata aferenta creditarii
    companiilor si populatiei. Aceste institutii detin aproximativ 80%
    din piata creditarii.

  • Adrian Vasilescu: Guvernatorul BNR n-a acuzat romanii ca au indatorat tara, a constatat doar o realitate

    Din totalul de 90 de miliarde de euro reprezentand datoria
    externa, datoria statului inseamna numai 18,7 miliarde de euro, a
    explicat Vasilescu, restul fiind datorie privata, majoritatea
    acumulata in ultimii ani dinainte de criza, cand s-a deschis
    robinetul creditelor de consum. Bancile au atras din strainatate
    fonduri de 22 de miliarde de euro, din care au dirijat cea mai mare
    parte spre creditare. “Nici bancile nu sunt foarte vinovate de
    situatia speciala din acei ani, cand valuta venea de peste granita
    in valuri”, a comentat Adrian Vasilescu la Realitatea TV,
    referindu-se la liberalizarea conturilor de capital, din
    2005.

    “Noi la BNR aveam o expresie – sa nu ne inecam in butoiul cu miere.
    Acum e greu de spus cine e vinovat, romanii, bancile… ne-am asezat
    si noi la rand, fiindca se dadea”, a afirmat Vasilescu, adaugand ca
    multi economisti de renume, inclusiv Milton Friedman, sustineau pe
    atunci teoria ca trebuie sa ne pregatim pentru o perioada de
    prosperitate indelungata si ca succesiunea ciclurilor economice, cu
    faze de avant si declin, a disparut.

    Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, remarcase miercuri ca numai in
    doi ani, 2007-2009, s-au cumparat pe credit un milion de masini
    noi, cu 17 miliarde de euro. In acelasi timp, 5 miliarde de euro
    din datoria externa se regasesc in credite pentru cumparaturi in
    supermarketuri. Numarul total al persoanelor care au luat credite
    se ridica la 4,5 milioane, in timp ce 3,7 milioane de debitori au
    credite de consum negarantate, ceea ce l-a facut pe Isarescu sa
    comenteze ca “decizia de indatorare a fost democratica” si ca
    romanii sunt cei ce au indatorat Romania, din moment ce “70% din
    datoria privata este către sectorul neproductiv”.

    In acelasi timp, Vasilescu a amintit criticile de care a avut parte
    BNR in toti anii de boom al creditarii pentru restrictiile impuse
    bancilor, inclusiv pentru mentinerea rezervelor minime obligatorii
    la un nivel inalt, ce impiedica mobilizarea banilor pentru si mai
    multe imprumuturi. Rezerve minime de 40% inseamna ca dintr-un euro,
    banca nu avea la dispozitie decat 60 de eurocenti, restul fiind la
    BNR, ceea ce a atras proteste constante in randul
    bancherilor.

    “Bancile noastre nu sunt pe butuci, spre deosebire de situatia din
    alte tari, iar pentru aceasta trebuie recunoscut si meritul Bancii
    Nationale”, a precizat Adrian Vasilescu, adaugand ca in Romania
    “nici un leu nu a iesit de la buget pentru a sustine bancile”, cu
    atat mai putin zeci de miliarde de euro, ca in Europa de
    Vest.

    Consilierul guvernatorului BNR considera ca daca va reveni
    increderea in cresterea economica – increderea consumatorilor si a
    companiilor – atunci si creditarea isi va reveni “in minutul
    urmator”, insa in viitorul previzibil nu mai este posibil ca
    aceasta sa se intoarca la valorile din 2007-2008: “E nevoie sa
    gasim un echilibru intre pofta de consum bazat pe credite si
    munca.”

  • Calitatea activelor bancare in tari ca Romania sau Ungaria, motiv semnificativ de ingrijorare – Fitch

    Pe ansamblul Europei Centrale si de Est, cea mai slaba calitate
    a activelor bancare este concentrata insa nu in aceste tari, ci in
    Kazahstan, Ucraina, Letonia si Lituania. In unele dintre pietele
    estice, noteaza Fitch fara a nominaliza vreuna, inclusiv
    rezultatele financiare inainte de calcularea provizioanelor au
    inceput sa fie marcate de performanta slaba a activelor si de
    reducerea gradului in care institutiile se bazeaza pe resurse din
    afara, atrase prin imprumuturi.

    Ponderea creditelor bancare in PIB, raportul intre credite si
    depozite si volumul imprumuturilor in valuta raman ridicate in
    anumite piete din regiune, constata agentia, toate acestea fiind
    indicii ale potentialului de risc in sistemul bancar. Cu toate
    acestea, afirma Fitch, cele mai multe dintre pietele emergente,
    inclusiv cele din Europa de Est, au perspectiva de rating stabila,
    reflectand tendintele actuale si gradul de risc. Romania are
    calificativul BB+ cu perspectiva stabila pentru indatorarea pe
    termen lung, calificativ confirmat de Fitch in august 2010.

    Raportul Fitch vine dupa ce, la sfarsitul lui octombrie, analistii
    agentiei apreciau ca bancile din Romania, Ungaria si Bulgaria sunt
    cele mai vulnerabile din Europa de Est la o eventuala reintoarcere
    a crizei financiare, pentru ca volumul imprumuturilor neperformante
    ramane ridicat, iar lipsa cresterii economice limiteaza
    creditarea.

    “Bancile nu au o situatie prea buna, in termeni de calitate a
    activelor – in Romania, intr-o anumita masura in Ungaria si intr-o
    masura mai mica in Bulgaria. Bancile din aceste trei tari prezinta,
    de asemenea, vulnerabilitati din cauza dezechilibrelor din
    economie”, declara Michael Steinbarth, senior director al Fitch
    Londra, intr-un interviu pentru Bloomberg. La aceasta situatie contribuie
    ponderea mare a creditelor in valuta acordate, impactul disparitiei
    boomului imobiliar si o anumita dependenta fata de finantarea din
    partea grupurilor-mama din Vest, inclusiv a celor din Grecia in
    cazul bancilor din Bulgaria si Romania, adauga Steinbarth.

    Proportia creditelor neperformante ajunsese in iunie la 12,6% in
    Bulgaria si 7,5% in Ungaria. In ce priveste Romania, in ultimul
    raport asupra stabilitatii financiare, publicat la sfarsitul lui
    august, BNR constata ca rata creditelor neperformante a crescut in
    perioada decembrie 2008 – iunie 2010 de la aproape 1% la 8,9%
    pentru portofoliul bancar privind companiile, respectiv de la 0,8%
    la 4,5% pentru portofoliul privind sectorul populatiei. “Ponderea
    ridicata a activelor imobiliare in bilantul firmelor si al
    populatiei genereaza preocupari privind implicatiile posibilei
    scaderi in continuare a preturilor la aceste active”, afirma banca
    centrala.

  • Isarescu: Romanii sunt cei care au indatorat Romania si nu bancile comerciale

    “3,7 milioane de debitori au credite de consum negarantate.
    Raspunsul meu este transant: este clar ca decizia de indatorare a
    fost democratica (… ) Numai in 2007-2009 s-au cumparat un milion
    de masini noi, 17 miliarde de euro, deci eu cred ca la intrebarea
    cine a indatorat Romania trebuie sa avem in vedere acest lucru.
    Bancile au fost intermediari, putem spune ca i-au ademenit (…),
    dar nu s-au imprumutat ele ca sa indatoreze Romania, s-au imprmutat
    romanii”, a spus Isarescu la seminarul “Forumul bancar” organizat
    de FinMedia la BNR. El a spus ca din cele 22 de miliarde euro
    atrase din strainatate de bancile comerciale majoritatea sumelor a
    fost dirijata catre creditare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cand iti sterge banca datoriile. Care este diferenta dintre persoane fizice si firme

    “Bancile private nu fac filantropie. Asemenea cazuri vor aparea
    doar izolat, iar institutiile de credit se vor asigura ca au
    epuizat toate metodele de recuperare a creantelor. Vor executa
    garantiile si vor urmari restul patrimoniului. Doar daca vor
    considera ca aloca mai multe resurse in acest proces decat suma de
    recuperat, vor lua in calcul o posibila stergere a datoriilor.
    Nimeni nu trage de o mata moarta”, a declarat pentru gandul
    consultantul financiar Bogdan Baltazar.

    O parere similara, cu privire la agentii economici de aceasta
    data, o exprima si Mirela Iovu, vicepresedinte CEC Bank. “Ne
    gandim, dar noi vorbim de niste bani aici. E putin probabil sa ma
    gandesc la o stergere a datoriilor inainte sa epuizez toate
    procedurile legale sa-mi recuperez creanta”, a spus, potrivit
    Mediafax, reprezentantul bancii de stat.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • De la inceputul anului, CEC Bank a restructurat 12% din totalul portofoliului de credite

    Gradul de provizionare a portofoliului de credite a crescut in
    luna septembrie la 8,21% fata de 5,99% in decembrie 2009. Ponderea
    soldului creditelor restante si indoielnice in totalul
    portofoliului de credite a crescut in luna septembrie la 6,23%,
    fata de 3,55% in decembrie 2009.

    Pana la sfarsitul lui septembrie, CEC Bank a restructurat 12,13%
    din totalul portofoliului de credite, din care circa 6,46% aferent
    creditelor pentru persoane fizice (2.178 credite in valoare de
    314,66 milioane de lei) si circa 18,07% aferent creditelor pentru
    companii si institutii (903 credite in valoare de 842,5 milioane de
    lei).

    Indicatorul de solvabilitate calculat la sfarsitul lunii septembrie
    2010 era de 17,82%, in scadere de la 18,40% cu un an in urma.
    Ponderea creditelor in totalul depozitelor era, la aceeasi data, de
    62,74%.

    Valoarea activelor era la aceeasi data de 19,019 miliarde de lei,
    in crestere cu circa 20% fata de nivelul din urma cu un an, bazata
    in special pe majorarea depozitelor atrase de la clienti cu circa
    16%, la 2,075 miliarde de lei, grosul cresterii venind de la
    companii, institutii si autoritati locale (un plus de 32%).

    CEC Bank a inregistrat la depozitele atrase de la clienti ritmuri
    superioare de crestere comparativ cu media sistemului bancar, in
    conditiile in care depozitele au crescut in septembrie 2010 cu mai
    mult de 10% (1,42 miliarde de lei) fata de sfarsitul anului 2009,
    ajungand la 15,2 miliarde de lei.

    Soldul total al creditelor acordate a crescut cu mai mult de 5%, la
    486 milioane de lei, in special pe seama celor acordate
    corporatiilor, care aproape s-au triplat, la 674 de milioane, si
    autoritatilor locale, cu 28%. In schimb, imprumuturile pentru
    persoane fizice au scazut cu peste 7%.

    Din punctul de vedere al destinatiei creditelor, cele mai multe
    acordate de la inceputul anului au vizat agricultura (8.770 credite
    noi in valoare de 610 milioane de lei) si IMM-urile (730 credite
    noi in valoare de circa 730 milioane de lei). Banca a finantat pana
    in prezent peste 5.042 proiecte eligibile pentru accesarea
    fondurilor europene, pentru care valoarea insumata a granturilor se
    ridica la peste 1.280 milioane lei. Capitolul fondurilor europene a
    devenit o prioritate mai ales dupa 1 iunie 2010, data de la care in
    toate sucursalele judetene functioneaza Birouri de Fonduri
    Europene. La creditele pentru cofinantarea proiectelor din fonduri
    europene, CEC Bank acorda dobanzi de baza reduse cu 0,5% la lei,
    respectiv 0,6% la valuta, fata de cele acordate in mod curent.

    CEC Bank, singura banca din top 10 aflata in proprietatea
    statului roman, avea la finele lui septembrie 1.215 unitati prin
    care isi derulau operatiunile 3,2 milioane de clienti. Reteaua de
    bancomate numara 896 de aparate, iar numarul de carduri active a
    depasit 830.000.