BusinessMagazin

Tag: activitate

  • Cine sunt proprietarii agenţiei de turism Genius Travel, oamenii care au păgubit zeci de români

    Fondatorii Genius Travel, agenţia de turism care şi-a anunţat insolvenţa prin  e-mailuri trimise clienţilor, au acordat un interviu Business Magazin legat de administrarea unui hotel în Delta Dunării în luna mai  a anului trecut. 

    Bogdan Ştefan şi Ionuţ Costea, proprietarii agenţiei de turism, au povestit în interviul acordat anterior că au renunţat la munca în IT şi, în baza unei inspiraţii de moment, au pus bazele firmei Genius Travel. După şase ani de activitate, pe parcursul cărora au fost nevoiţi să renunţe la mai bine de jumătate de angajaţi, au reorganizat activitatea agenţiei şi ţinteau venituri de patru milioane de euro cu aceasta. Cei doi antreprenori s-au extins cu afaceri şi în imobiliare, iar în 2014 au preluat administrarea unui hotel în Delta Dunării, cu care ţinteau afaceri de jumătate de milion de euro pe seama unui concept inedit, de vacanţe low-cost.

    Bogdan Ştefan şi Ionuţ Costea au lucrat în anii 2000 ca agenţi de vânzare pentru servicii de internet şi au pus bazele agenţiei de turism în 2008. „Atunci s-a stricat piaţa de internet şi am decis să intrăm într-un alt domeniu;  aveam 25 de ani, iar conjunctura ne-a adus la turism.” Au investit în agenţie 150.000 de euro şi au avut la început 14 angajaţi, însă până în 2010 au redus numărul acestora la patru şi au fost nevoiţi să reorganizeze afacerea, din cauza crizei, potrivit declaraţiilor de atunci ale fondatorilor Genius Travel.

    Dacă iniţial începuseră să vândă pachete de vacanţă pentru destinaţiile Bulgaria şi Croaţia, după 2010 s-au axat pe mai multe destinaţii. „Noi am încercat în 2009-2010 să promovăm Croaţia, dar, cel puţin la nivel de Bucureşti, nu am avut succes.” Anul trecut, agenţia avea trei sedii, în Bucureşti, Piteşti şi Ploieşti, lucra cu aproximativ 20 de angajaţi şi vindea de la city break-uri în Europa cu preţuri de 150 de euro până la vacanţe în insulele exotice de peste 2.000 de euro.

    Cei doi au precizat că, în toţi anii de antreprenoriat, nu au contractat niciun credit bancar şi s-au autofinanţat, atât din afacerile în turism, obţinute prin Genius Travel, cât şi din partea de dezvoltare imobiliară, activitate în care au intrat în 2010. Până la momentul interviului acordat Business Magazin, au dezvoltat trei blocuri de până în 20 de apartamente în Bucureşti, cu preţuri cuprinse între  850 euro/mp şi 1.200 de euro/mp, în funcţie de zona unde sunt construite. Tot atunci au declarat că investiţia în fiecare dintre acestea a fost de circa 500.000 de euro şi blocurile au fost vândute în totalitate.

    Cei doi au bifat în 2014 o cifră de afaceri de 3,2 milioane de euro pentru agenţia de turism, investiţii în imobiliare de 1,5 milioane de euro şi venituri de 250.000 de euro realizate de hotelul din delta, potrivit informaţiilor acordate de ei la  momentul interviului. Ei au declarat atunci că hotelul din Delta Dunării era închiriat pentru o perioadă de cinci ani, iar în prezent surse din piaţă spun că acesta este administrat de o altă firmă.

    Planurile de dezvoltare  ale celor doi antreprenori de anul trecut vizau administrarea unor unităţi hoteliere şi în afara ţării. De altfel, ei au declarat la momentul interviului că au primit o propunere pentru administrarea unui hotel din Thasos, dar au decis să mai aştepte pentru a se familiariza cu modul de conducere a afacerii din Delta Dunării, mai ales că „experienţele costă”.

    Experienţele i-au costat şi pe clienţii agenţiei, care au trimis mailurile primite din partea Genius Travel către media.

    ”Relativ la pachetele turistice achiziţionate de dumneavoastră vă anunţăm că începând din 16.08.2016, societatea Genius Travel se află în stare de insolvenţă de fapt, urmând ca până la data de 19.08.2016 să depunem la Tribunalul Bucureşti o cerere de deschidere a procedurii insolvenţei. Sumele plătite de dumnevoastră vor fi înscrise în listele cu creditori ale societăţii şi veţi fi citat ulterior de către administratorul judiciar, pentru a vă înscrie la masa credală. Totodată, va rugăm sa nu mai efectuaţi călătoria aferentă pachetului turistic pentru că aceasta nu a mai putut fi plătită din motivele descrise mai sus. Ne cerem scuze pentru situaţia creată!” – este mesajul dintr-un email trimis de agenţia de turism Genius Travel unui client care a cumpărat o vacanţă în Bulgaria pentru luna august. Acesta este însă al treilea email primit de turistul care a direcţionat mesajul către ZF.

    La Tribunalul Bucureşti nu figura nicio cerere pentru intrare în insolvenţă până ieri. Primul mesaj, din data de 12 august, transmitea clientului să nu mai plece în vacanţă pentru că agenţia va intra în insolvenţă, fiind similar cu cel de sus, în timp ce al doilea, transmis la o zi distanţă, menţiona că situaţia s-a rezolvat şi încuraja efectuarea călătoriei, potrivit ZF. 

     “Vă rugăm sa ignoraţi notificarea anterioară (cea prin care agenţia menţiona că nu a plătit călătoria-n.red) şi vă informăm că situaţia a fost remediată şi că vă puteţi efectua vacanţele achiziţionate prin Genius Travel în condiţiile contractului pe care l-aţi încheiat cu societatatea noastră”. Contactat de ZF, Ştefan Bogdan, acţionar al agenţiei Genius Travel, nu a dorit să lămurească situaţia, menţionând că “este o problemă internă”. Datele de la Registrul Comerţului arată că Ştefan Bogdan deţine 20% din acţiunile Genius Travel, iar un pachet de 80% este controlat de Ionuţ Costea.

    Potrivit informaţiilor publice disponibile, compania a înregistrat anul trecut afaceri de circa 2,3 milioane de lei şi a avut o pierdere netă de aproximativ 500.000 de lei; totodată, compania a raportat un număr mediu de 29 de salariaţi.

     

  • A riscat toţi banii familiei pentru a vinde produse de care nu auzise nimeni. Acum e milionar

    Timişoreanul Cristian Oneţiu şi-a început cariera în industria vânzărilor directe la 16 ani, ca să îşi câştige banii ce aveau să îi permită să studieze la facultate. După mai multe încercări nereuşite în zona antreprenoriatului, a pus bazele, în 2005, ale unei afaceri axate pe un sistem de direct sales autentic românesc şi pe produse bio, ce abia intrau pe piaţă la momentul respectiv. Cele două companii pe care le conduce împreună cu fratele său totalizează în prezent afaceri de mai mult de 10 milioane de euro, iar în zece ani vor ajunge la 100, potrivit antreprenorului.

    “Am investit toţi banii, inclusiv pe cei obţinuţi din vânzarea celor două apartamente, deţinute de mine şi de fratele meu, într-o afacere cu produse bio, într-o perioadă în care puţini ştiau ce înseamnă acestea“ – îşi începe Cristian Oneţiu povestea afacerii înfiinţate de el şi fratele său, Dan, în urmă cu un deceniu în Timişoara. În prezent, cei doi conduc două afaceri axate pe distribuţia şi vânzarea de produse fie certificate bio, fie din ingrediente naturale – Life Care Corp., axată pe vânzările directe, şi BioLogistic, companie de import şi distribuţie pentru reţelele de magazine din care fac parte şi lanţuri de retail precum Billa, Mega Image, Kaufland. Life Care Corp., prima lor companie, a devenit una dintre cele mai mari afaceri de vânzări directe din România, cu o cifră de afaceri de 30 de milioane de lei anul trecut, iar firma de import şi distribuţie de produse bio BioLogistic, înfiinţată la câţiva ani după prima, a totalizat anul trecut afaceri de 10 milioane de lei.

    Povestea apartamentelor vândute şi ulterior răscumpărate reprezintă doar o mică parte din aventura antreprenorială a lui Cristian Oneţiu, care spune că a adus cuvântul „bio“ în România, odată cu produsele importate în 2005. A copilărit în Reşiţa şi, pentru a-şi permite să  plece la facultate în Timişoara, a intrat în industria vânzărilor directe încă de la 16 ani. Inspirat de fratele său, Dan, care făcea „tot felul de mici afaceri“,  a început să vândă şi el un produs la mare căutare la vremea respectivă: maşinile de vacuumat alimente.

    „Erau valize care cântăreau aproximativ 30 de kilograme, adică jumătate din greutatea mea. Nu puteam să le transport cu tramvaiul şi luam taxiul, iar la prezentări eram motivat să vând astfel încât să reuşesc să îmi recuperez cel puţin banii de taxi“. Ulterior a vândut şi produsele unei companii axate pe comercializarea cosmeticelor şi suplimentelor alimentare.

    În 1996, la 18 ani, după ce s-a înscris la Facultatea de Psihologie din Timişoara, a fost nevoit să renunţe la afacerile sale din Reşiţa. Timp de un an s-a dedicat exclusiv studiilor, iar apoi, pentru că se obişnuise să aibă venituri suplimentare, „m-am angajat, ca orice tânăr, la corporaţie“, spune el, mai în glumă, mai în serios, referindu-se la primul loc de muncă, într-o companie ce activa în industria tutunului. A lucrat acolo timp de patru ani şi jumătate, ultima poziţie ocupată fiind responsabil în departamentul de marketing pentru partea de vest a ţării.

    În 2002 a decis să ia din nou drumul antreprenoriatului. „Nu am mai suportat rigorile corporaţiei, care deveneau din ce în ce mai mari. Dacă la început aveam o oarecare libertate, ulterior aceasta s-a îngustat atât de mult încât am devenit mici roboţei“, spune Oneţiu.  Revenirea la antreprenoriat s-a legat şi de o pasiune a sa: pentru că îi plăcea să cânte, a deschis un bar de karaoke chiar în cadrul campuslui universitar din Timişoara. „L-am făcut cu gândul de a aduna prieteni în jurul unei mese, unde să începem să cântăm, şi s-a transformat într-o afacere foarte profitabilă. Era un bar mic, dar mereu plin, care funcţiona de luni până luni“, povesteşte el. 

    După trei ani de activitate cu barul, a deschis un alt club, mai mare, iar apoi, fiindcă a încercat să lase afacerea nesupravegheată pentru a nu mai pierde nopţile, aceasta nu a mai funcţionat. „Nu a mai mers pentru că aşa se întâmplă la baruri, este o activitate mult mai lejeră şi predispusă la fraudă.“ Acesta a fost momentul în care a plecat la Bucureşti hotărât să înceapă proiectul la care visa din adolescenţă, propria companie românească de vânzări directe. „Voiam o companie de direct sales fără americănismul specific, o companie românească bazată pe principii româneşti, dar şi cu produse româneşti“, descrie el activitatea firmei Vision Group International, pe care a creat-o în 2004 şi care vindea aproximativ 20 de produse fabricate în România – şam-poane, detergenţi ş.a. Afacerea a falimentat în aproximativ un an, motivele fiind legate, potrivit lui Oneţiu, de lipsa unor standarde de calitate pe care piaţa le cerea. „Dacă produsul pe care îl duceam în casa clientului într-o zi era roz, iar a doua zi, roşiatic, atunci pierdeam încrederea lui.“

    În 2005 a pus bazele Life Care Corp. în Timişoara, o companie ce avea să fie axată pe vânzarea de produse bio, în urma unei investiţii de 300.000 de euro, bani reprezentaţi de fonduri personale şi împrumuturi de la familie şi prieteni, ce au implicat inclusiv vânzarea apartamentului său şi al fratelui.

  • Vrei să iţi deschizi un salon de coafură, cosmetică sau un studio de tatuare şi piercing? Vezi aici un ghid cu tot ce trebuie să faci

    Rolul acestui ghid este de a veni în întâmpinarea tuturor persoanelor care doresc să iniţieze o afacere în domeniul înfrumusetării corporale, fie că vor desfăşura aceasta activitate în nume propriu sau vor apela la personal angajat, fie că vor înfiinţa în acest scop o societate comercială, în baza Legii nr.31/1990 sau vor apela la o formă de organizare prevăzută deO.U.G. 44/2008 ca şi persoană fizică autorizată, intreprindere individuală sau familială.

    Ghidul îşi poate dovedii utilitatea şi în cazul operatorilor economici, persoane fizice sau juridice, care activează deja în această branşă,prin faptul că oferă o sferă largă de informaţii şi există posibilitatea ca unele din aspectele dezbătute să nu fie cunoscute sau să fie cunoscute doar parţial de către aceştia.În vedere cunoaşterii în detaliu a cadrului legislativ, recomand tuturor persoanelor interesate să lectureze toate actele normative,cu modificările şi competările lor ulterioare, menţionate în ghid, formându-şi astfel o imagine cât mai completă asupra  acestui domeniu de activitate.

    Acest ghid conţine informaţii cu caracter public şi nu substituie sub nicio formă prerogativele altor instituţii cu competenţe în domeniu şi totodată specific în mod expres faptul că informaţia cuprinsă în acesta nu reprezintă activitate de consultaţă juridică. Datorită deselor schimbări legislative, este posibil ca în decursul unei perioade de timp de la redactarea acestuia, unele informaţii să nu mai fie de actualitate, astfel încât este recomandat oricărei persoane care se informează din această lucrare, să verifice ulterior în ce măsură informaţiile respective şi-au păstrat autenticitatea în timp.

    Ghidul a fost întocmit de către Szfarli Zoltan, consilier Primăria Mun. Mediaş

    Vezi şi normele care trebuie respecte de toate cluburile şi restaurantele din ţară

  • Vrei să iţi deschizi un salon de coafură, cosmetică sau un studio de tatuare şi piercing? Vezi aici un ghid cu tot ce trebuie să faci

    Rolul acestui ghid este de a veni în întâmpinarea tuturor persoanelor care doresc să iniţieze o afacere în domeniul înfrumusetării corporale, fie că vor desfăşura aceasta activitate în nume propriu sau vor apela la personal angajat, fie că vor înfiinţa în acest scop o societate comercială, în baza Legii nr.31/1990 sau vor apela la o formă de organizare prevăzută deO.U.G. 44/2008 ca şi persoană fizică autorizată, intreprindere individuală sau familială.

    Ghidul îşi poate dovedii utilitatea şi în cazul operatorilor economici, persoane fizice sau juridice, care activează deja în această branşă,prin faptul că oferă o sferă largă de informaţii şi există posibilitatea ca unele din aspectele dezbătute să nu fie cunoscute sau să fie cunoscute doar parţial de către aceştia.În vedere cunoaşterii în detaliu a cadrului legislativ, recomand tuturor persoanelor interesate să lectureze toate actele normative,cu modificările şi competările lor ulterioare, menţionate în ghid, formându-şi astfel o imagine cât mai completă asupra  acestui domeniu de activitate.

    Acest ghid conţine informaţii cu caracter public şi nu substituie sub nicio formă prerogativele altor instituţii cu competenţe în domeniu şi totodată specific în mod expres faptul că informaţia cuprinsă în acesta nu reprezintă activitate de consultaţă juridică. Datorită deselor schimbări legislative, este posibil ca în decursul unei perioade de timp de la redactarea acestuia, unele informaţii să nu mai fie de actualitate, astfel încât este recomandat oricărei persoane care se informează din această lucrare, să verifice ulterior în ce măsură informaţiile respective şi-au păstrat autenticitatea în timp.

    Ghidul a fost întocmit de către Szfarli Zoltan, consilier Primăria Mun. Mediaş

    Vezi şi normele care trebuie respecte de toate cluburile şi restaurantele din ţară

  • Robert Redeleanu, CEO UPC România, preia şi conducerea filialei din Ungaria

    Robert Redeleanu, CEO UPC România, preia în septembrie şi funcţia de CEO UPC Ungaria şi va avea responsabilitatea conducerii operaţiunilor operatorului telecom din ambele ţări, informează Ziarul Financiar.

    Robert Redeleanu ĩşi va desfăşura activitatea de la biroul din Bucureşti, iar UPC România şi UPC Ungaria continuă să opereze ca entităţi separate.

    Robert Redeleanu îl va înlocui pe Magnus Ternjo, actualul CEO UPC Ungaria, care a decis sã părăsească grupul Liberty Global, după o carierãă de 15 ani. 

  • Mărcile private muşcă din piaţă, dar Marelvi nu se lasă

    „Este un an greu însă cu rezultate pozitive, cu o creştere care se menţine oarecum în trendul creşterii de piaţă (25-30%)“, spune antreprenorul moldovean Dumitru Mihalescul, care a clădit afacerea Marelvi. A ales calea antreprenoriatului în urmă cu 21 de ani, iar acum în activitatea firmei sunt implicate şi cele trei fiice ale sale. Mihalescul arată că piaţa de aparatură de uz caznic se află pe un trend crescător şi că „în perioada ianuarie-mai 2016 avem o creştere de 30,7% în volum şi 28,8% în valoare faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Sunt toate premisele ca 2016 să găsească această piaţă în cea mai bună formă de până acum“. Mihalescul semnalează şi aspectele negative ale pieţei: că „este îngrijorător că preţul acestor produse este în uşoară scădere, în principal din cauza faptului că au crescut vânzările pe branduri private label, produse din categoriile B sau C“.

    Antreprenorul m-a primit la discuţie în showroomul Liebherr, inaugurat anul trecut, unde sunt expuse vedetele producătorului german de electrocasnice, cu care Marelvi lucrează de opt ani. De curând Marelvi a preluat şi distribuţia pentru divizia comercială a producătorului de aparate frigorifice, devenind astfel singurul importator şi distribuitor de aparatură frigorifică Liebherr din România. „Sperăm să aibă un impact pozitiv, chiar dacă nu va fi uşor din prisma faptului că ne adresăm unui segment de piaţă complet nou pentru obiectul nostru de activitate“, spune antreprenorul.

    Cota de piaţă a Liebherr în România este de 2% pe segmentul de frigidere şi combine şi 3% pe cel de congelatoare; Mihalescul nu a dorit să facă nicio estimare pentru produsele de uz comercial, care se adresează producătorilor de îngheţată, farmaciilor, spitalelor, hotelurilor sau restaurantelor. Antreprenorul român spune totuşi despre această divizie că e un pariu, cu o tendinţă pozitivă în vânzări. Despre showroomul Liehberr spune doar că a avut un efect pozitiv şi că este un loc în care clienţii pot vedea şi testa produsele înainte de a hotărî ce cumpără. Altfel spus, magazinul este şi o unealtă de marketing pentru distribuitor.

    Dumitru Mihalescul este de formaţie tehnician, iar începuturile capitalismului postrevoluţionar l-au prins la Găeşti, în echipa Arctic, unde lucra din 1976. În acel moment se ocupa de coordonarea activităţii de service de frigidere în Moldova. Domeniul ales pentru firmă s-a legat de experienţa sa: „M-am gândit că nu pot trăi confortabil dintr-un salariu, aşa că mi-am făcut o firmă. Mă gândeam la benzinării, construcţii sau electrocasnice. Cunoscând această zonă de electrocasnice am decis să mă îndrept în această direcţie“.

    Activitatea principală a firmei este distribuţia produselor electrocasnice către retailerii independenţi din oraşele mici şi medii. „Avem contracte cu 400-500 de astfel de magazine şi în ultimii ani piaţa şi-a schimbat structura, aşa că nu prea mai apar astfel de jucători.“ Îşi aminteşte că în anii ’90 retailerii independenţi erau cei care controlau piaţa, Altex şi Domo activând alături de Mondo sau Rombiz. „Independenţii erau cei mai puternici după ’90, dar nu au reuşit să se unească şi să devină seminificativi în piaţă şi au scăzut.“ Astăzi, jucătorii mici au pierdut teren în lupta cu retailerii specializaţi; piaţa este dominată de reţelele Altex şi Flanco, şi de comercianţii online precum eMAG, dar şi de lanţurile de hipermarketuri şi cash & carry.

    Mihalescul povesteşte că după 2000 a obţinut un contract de distribuţie pentru produsele Arctic şi că pe unii producători i-a căutat el, iar alţii au venit către Marelvi. Piaţa de electrocasnice a intrat într-un ritm alert de creştere în 2003, a atins apogeul în 2008, iar apoi s-a prăbuşit, valoarea vânzărilor înjumătăţindu‑se în perioada 2009-2010. Acum, vânzările din segmentul electro-IT sunt din nou pe o pantă ascendentă, înregistrând plusuri în valoare şi volum vreme de mai multe semestre consecutiv, conform informaţiilor din studiul TEMAX, realizat de compania de cercetare GfK. În ciuda fluctuaţiilor importante, antreprenorul spune că vânzările companiei nu au suferit scăderi importante: „Asta înseamnă să te mişti în piaţă, unde merge piaţa şi unde este nevoie. Te reorientezi“.

    Treptat toată familia a fost cooptată în afacere. Cele trei fiice ale sale ocupă poziţii importante în companiei, la fel şi soţii acestora, iar anteprenorul apreciază acest aspect ca fiind pozitiv: „Sunt sinceri cu tine, şi-ţi spun realitatea, sunt mai mulţi ochi în firmă şi toată lumea trage pentru binele companiei“.

    Chiar şi aşa Mihalescul se implică foarte mult în toate operaţiunile afacerii şi afirmă că în ultimii ani a încercat să se îndrepte către un rol de poziţie doi. „Încerc, dar nu reuşesc în totalitate, ci doar parţial.“ Ţine însă să sublinieze că „acasă nu am firmă, la firmă nu am familie“.  În ceea ce priveşte afacerile spune că se consultă cu membrii familiei, dar el ia în continuare toate deciziile. „Au încredere în ceea ce decid.“ Dumitru Mihalescul încă nu se gândeşte la retragere, iar despre posibilitatea de intrare în alte afaceri spune că nu intenţionează, dar „dacă apar oportunităţi nu spun nu, îmi place să fiu activ“.
     

  • Afacerile New Kopel Group au crescut cu 20% în primele şase luni ale anului

    New Kopel Group a închis prima jumătate a anului cu o creştere cu 20% a activităţii la nivelul tuturor diviziilor sale. Valoarea totală a investiţiei se ridică la aproximativ 9 milioane de Euro, în creştere cu 40% faţă de perioada smilară a anului 2015. Pentru prima jumătate a anului, cifra de afaceri înregistrată a însemnat 15 millioane de Euro.

    Pentru New Kopel Group, primele 6 luni ale anului 2016 au insemnat un context de business favorabil sustinut si de ritmul cresterii pietei. Flota SIXT New Kopel Operational Leasing a crescut cu 23% in vreme ce SIXT Rent a Car si-a dublat aproape flota, in ultimii doi ani, ajungand la 800 de masini.

    New Kopel este un grup de companii, lider in industria auto romaneasca. New Kopel Group a aparut pe piata din Romania in 2005, fiind singura companie care ofera, în acelasi timp, servicii de leasing operational, fleet management, si rent-a-car. In 2006, New Kopel Group devine licentiat exclusiv SIXT Rent a Car. SIXT este unul dintre cei mai mari furnizori internationali de servicii rent-a-car, detinand 3.500 de locatii, in 180 de tari din intreaga lume.

    In 2008, New Kopel Group lanseaza divizia de vanzari auto second hand, ce ofera clientilor masini din flota auto proprie, cu garantie de 2 ani “din bara in bara” – un serviciu unic in Romania. Ulterior, in 2010, New Kopel isi deschide un centru 3S specializat in furnizarea de servicii de vanzari, service si piese de schimb, Union Motors. Tot aici, serviciile post-vanzare pentru Dacia si Renault sunt disponibile.

  • Probabil singurul job din România în care angajaţii pot câştiga mai mulţi bani decât şefii lor. Dezavantajele sunt, însă, pe măsură

    Oamenii de vânzări, fie că este vorba despre agenţi sau de cei care administrează conturi corporate care lucrează în industria de producţie, au obţinut în ultimii ani bonusuri salariale cu circa 20% până la peste 60% mai mari decât managerii din companiile care i-au recrutat, scrie Ziarul Financiar.

    Dacă un agent de vânzări din zona de producţie aproape că şi-a crescut salariul cu 50% sau aproape că l-a dublat cu ajutorul bonsurilor, un manager de vânzări din acelaşi sector de activitate nu a reuşit să ia, în medie, un bonus mai mare de 22% din salariu pentru munca depusă, potrivit lui Horaţiu Cocheci, liderul echipei de Servicii de Consultanţă în Resurse Umane în cadrul PwC România.

    CITEŞTE ÎN CONTINUARE CUM AJUNG UNII ANGAJAŢII SĂ CÂŞTIGE MAI MULŢI BANI DECÂT ŞEFII LOR

     

     

     

  • Surpiză pe piaţa operatorilor aerieni: o nouă companie se lansează în România

    În contextul dezvoltării aviaţiei din România şi ţinând cont de cererea din ce în ce mai mare pentru zboruri venită din partea turiştilor români şi a touroperatorilor, recent, pe piaţa românească s-a lansat o nouă companie aeriană specializată pe curse charter: Aviro Air.

    Compania a fost înfiinţată în 2014 însă din acest an şi-a început activitatea operaţională. Aviro Air este formată din oameni cu experienţă, în mare parte din fostul personal al companiei aeriene prezidenţiale a României. Compania aeriană deţine, în prezent, două aeronave British Aerospace (BAe) 146-300, cu 112 de locuri şi distanţă de „32 pitch” (81 cm.) între scaunele confortabile, din piele. Modelul de avion British Aerospace este bine cunoscut în lume, având un avantaj mare de stabilitate în timpul zborului şi un mare avantaj al decolării şi aterizării pe piste scurte.

    Aviro Air are certificat pentru operaţiuni de transport aerian public emis de Autoritatea Aeronautică Civilă din România şi o echipă de mentenanţă cu experienţă mare, care păstrează aeronavele la un standard ridicat de întreţinere, gata de a decola în orice moment. La ora actuală, Aviro Air operează curse aeriene pe destinaţii europene şi către Orientul Mijlociu.

     „Până anul viitor, flota Aviro Air se va mări şi îşi va diversifica mult reţeaua de destinaţii. Ţinta companiei noastre este de a oferi clienţilor noştri servicii de bună calitate şi performanţă înaltă. Intenţia noastră este de a opera atât curse charter externe din Bucureşti şi din România, cât şi de a sprijini incoming-ul românesc, aducând turişti străini de pe diverse pieţe ţintă. La ora actuală, am semnat contracte cu mai mulţi touroperatori, atât din România, cât şi din străinătate, şi suntem în negocieri avansate cu alţi touroperatori importanţi”, a declarat Aurel Biţianu, CEO al Aviro Air.

  • Ministerul Sănătăţii: O variantă este relocarea Spitalului de Arşi, am închis deja o secţie

    Ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, a anunţat joi că ia în considerare relocarea Spitalului de Arşi, iar pe termen scurt a decis închiderea Unităţii de Transfuzii Saguine, având în vedere problemele înregistrate în clinica respectivă.

    Ministrul Sănătăţii a recunoscut joi, după apariţia imaginilor cu un pacient care avea larve pe răni, că a luat de trei ori în considerare varianta închiderii Spitalului de Arşi.

    “Am luat în considerare închidererea acestui spital de trei ori până acum şi am avut discuţii îndelungi, inclusiv săptămâna trecută. Am avut întâlniri şi cu manageri ai spitalelor care pot prelua pacienţii cu arsuri şi am ajuns în cele din urmă la concluzia că nu putem închide spitalul, aşa că am suspendat activitatea UTS”, a declarat ministrul Sănătăţii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro