Renault Captur a concurat în finala concursului cu Peugeot 308, Skoda Octavia, Ford Kuga, Chevrolet Trax, Hyundai i10, Nissan Note, Opel Adam, Toyota Auris, Mazda 3. Modelele ajunse în finală au fost supuse unei sesiuni de test drive de către membrii juriului.
Renault Captur este un crossover urban, cu trei versiuni de echipare, respectiv Authentique, Expression şi Dynamique şi trei motorizări: Energy TCe 90, Energy TCe 120 EDC şi Energy dCi 90. Preţurile de listă pornesc de la 12.900 euro, inclusiv TVA, şi ajung până la 18.100 euro cu TVA.
Tag: masina
-
Renault Captur, ”Maşina Anului 2014 în România”
-
Ponta se află la Cotroceni. Premierul şi ministrul Finanţelor discută cu preşedintele pe tema bugetului
Ponta nu a ajuns la un acord cu miniştrii liberali legat de situaţia de la TVR şi a decis, astfel, să plece la sediul PNL pentru a discuta cu preşedintele Crin Antonescu, au declarat surse oficiale. Premierul a plecat de la sediul PNL, unde a stat mai puţin de jumătate de oră.
El nu a făcut declaraţii nici la sosire, nici la plecarea de la sediul PNL.
Premierul a fost însoţit de vicepremierul Gabriel Oprea şi de ministrul Mircea Duşă.
Liderii PNL insistă pentru continuarea procedurii parlamentare în cazul numirii conducerii interimare a TVR, dar şi pentru renunţarea la iniţiativa de comasare a Muzeului Ţăranului Român cu Muzeul Satului.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
New York Times: Cea mai “fierbinte” maşină din Europa este Dacia, cu monopol pe piaţa low-cost până în 2018
Oferind automobile care “îşi fac treaba” la preţuri mici, de la 7.700 euro cu tot cu taxe, Dacia şi-a făcut loc într-o Europă afectată de incertitudini eonomice şi şomaj ridicat, notează New York Times, care face referire la datele privind înmatriculările de autoturisme noi din Uniunea Europeană din primele 11 luni ale acestui an, publicate marţi de Asociaţia Constructorilor Europeni de Automobile.
Vânzările Dacia în UE au crescut cu 21,1% în primele 11 luni din 2013 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, la 260.500 de unităţi. Singurele mărci care se apropie de acest ritm de creştere sunt Mazda şi Jaguar, care au avansat cu 15,6% fiecare, însă cu un volum al vânzărilor mult mai mic, de 130.300 automobile în cazul mărcii japoneze, respectiv 24.600 pentru autoturismul britanic.
Cota de piaţă a mărcii româneşti în UE a crescut la 2,4% în acest an, faţă de 1,9% în primele 11 luni din 2012.
Astfel, Dacia ar putea fi “maşina potrivită la momentul potrivit” în Europa, având în vedere situaţia economică de pe continent, scrie NYT.
Analistul Jens Schattner de la biroul din Frankfurt al băncii de investiţii Macquarie spune că o Dacie ar fi “groaznică” pentru cineva obişnuit să conducă un Mercedes sau un BMW, dar reprezintă o soluţie de încredere pentru clienţii care caută strictul necesar.
“Dar dacă ai nevoie să ajungi din punctul A în punctul B, (Dacia, n.r.) oferă o tehnologie simplă, pe care te poţi baza, şi primeşti trei ani de garanţie. Este tot ceea ce ai nevoie”, a afirmat el.
În continuare, Schattner notează că Dacia are poziţie de monopol pe piaţa automobilelor entry-level (cu funcţii de bază) din Europa, poziţie pe care o va ocupa pentru cel puţin următorii 3-5 ani, deoarece rivalii companiei nu au decis încă cum să reacţioneze.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Un artist român, apreciat în SUA pentru operele sale de artă realizate prin imprimare 3D – FOTO
Cei care vor “să vadă viitorul” trebuie să meargă în studioul lui Ioan Florea din Shelbyville Lake, Illinois, scriu jurnaliştii de la The Huffington Post. Potrivit acestora, Ioan Florea a prelucrat modelul unui Ford Torino din 1971 cu ajutorul unei imprimante 3D şi al nanomaterialelor, în care a “încapsulat” automobilul.
Procesul de creare a unei opere de artă începe cu printarea în 3D a materialelor plastice, pe care le foloseşte ca prototipuri. Acestea sunt ulterior transformate în mulaje din răşină care, cu ajutorul nanometalelor – de la carbonat de calciu la dioxid de titan -, sunt transformate în sculpturi masive.
Mai mult pe www.mediafax.ro.
-
Tinerii de la Timişoara care lucrează la maşina care se conduce singură
KITT era personajul principal din serialul Knight Rider, celebru în anii 80 pentru că prezenta maşina viitorului, un Pontiac Trans Am modificat care dispunea de un computer special. La aproape 27 de ani de la ultimul episod al seriei originale, industria auto a evoluat suficient de mult încât să avem acum maşini care acceptă comenzi vocale, sunt capabile de a menţine o distanţă faţă de maşina din faţă şi intervin chiar şi asupra direcţiei atunci când simt că cel de la volan nu este atent la menţinerea benzii de rulare.
Care este următorul pas? Cel al maşinilor independente, automobile capabile să citească mediul prin care trec şi de a comunica între ele. Primul pas de a permite unui automobil să fie autonom în ambuteiaje a fost atins odată cu lansarea din acest an a lui Mercedes-Benz S-Klasse. Următorul pas este programat pentru anul 2020, „când se vor construi maşini ce se vor pilota singure pe autostrăzi, iar după 2025 se va putea pune problema celor care vor fi complet autonome, indiferent de situaţie”.
Cei de la Continental spun că un astfel de sistem va fi disponibil pe aproape toate maşinie de serie în 2020, iar preţul său va fi de circa 3.000 de euro. Cu toate că sistemele sunt deja gata, inginerii mai au nevoie de încă şapte ani pentru a le testa, dar şi pentru a înmagazina cât mai multe date cu privire la infrastructura pe care vor circula aceste maşini. Dacă momentan pe o hartă vedem cum un viraj apare sub forma unor linii drepte, maşina autonomă are nevoie de date mult mai complexe pentru a analiza cu atenţie viteza de intrare şi ieşire din viraj şi condiţiile de rulare.
Cei de la Bosch lucrează la un sistem similar, iar concurenţa dintre cele două companii va duce la obţinerea unor produse mai competitive şi mai ieftine.
România este o parte integrată în activitatea de cooperare când vine vorba de inginerie sau de producţie, în centrele Continental dezvoltându-se tehnologii de ultimă oră, la un nivel competitiv. „Devoltarea sistemelor pentru maşinile autonome este coordonată de centrul din Lindau, Germania. Dar mulţi oameni din Timişoara sau Iaşi lucrează la proiecte legate de sistemul de direcţie, dar şi la sistemul video. Fără suportul oferit din România pentru acestea nu am fi acoperit cererile clienţilor de astăzi”, a spus Christian Senger, directorul pentru inovaţie din cadrul grupului Continental.Concernul german Continental este compus din 13 unităţi de business, iar fiecare este responsabilă de profit sau de pierderi. Compania are o reţea de pre-dezvoltare, iar acum, dintre cele 13 unităţi, şase lucrează la proiectul maşinii autonome, fiecare dintre cele şase având corespondent în România. Continental Automotive are trei divizii: trenul de rulare, şasiu şi interior. Aceste divizii de business au o responsabilitate legată de sistemele de asistenţă pentru şofer, pentru sistemul de frânare, instrumentele de bord, conectivitate, navigaţie şi transfer de date. Sunt centre din SUA, Germania şi România care coordonează aceste activităţi.
Tehnologiile pentru maşinile autonome nu sunt atât de departe de momentul când vor fi realizate şi instalate pe maşini. Cei de la Continental au echipat deja Volkswagen Passat cu acest sistem autonom, cu radare şi camere video. Pe piaţă este deja disponibil Mercedes-Benz S-Klasse care dispune de un sistem ce permite maşinii să fie „autonomă„ atunci când merge în coloană şi vor mai urma şi alte automobile premium echipate cu sisteme similare. „Următorul pas este de a extinde raza vizuală a maşinii. Dacă ne uităm la S-Klasse, sistemul autonom priveşte doar înaintea maşinii cu radar şi cu o cameră video pentru partea frontală. Sistemul nu <priveşte> înapoi, iar în lateral se uită doar atunci când parchează maşina. Următorul nivel este să lansăm un sistem ce are o <privire> de 360 de grade.
-
Capitalistul săptămânii: Povestea fondatorului Audi, August Horch
A lucrat pentru acesta doar trei ani, alegând să îşi fondeze propria companie în 1899, August Horch & Cie. Deşi în acel moment Horch avea puţine cunoştinţe despre afaceri, le compensa cu cele din domeniul ingineriei, mizând pe inovaţii în producţia maşinilor. Prima maşină creată de August Horch & Cie în 1901 ajungea la o viteză maximă de 32 km/h. În 1903, Horch a lansat prima maşină cu patru cilindri, iar în 1907, una cu şase cilindri.
Maşinile lui Horch au ajuns astfel să fie considerate superioare celor create de Benz sau Mercedes. Sediul iniţial al companiei era în Köln, dar, din cauza condiţiilor economice nefavorabile, a fost mutat la Reichenbach, iar apoi la Zwickau. Intensificarea problemelor financiare l-a determinat pe August să transforme compania într-o societate pe acţiuni – cea mai mare greşeală, după cum el însuşi declara. În 1909, vânzările companiei au scăzut şi acţionarii i-au cerut lui Horch să părăsească postul de preşedinte al companiei. Horch nu a fost descurajat şi a înfiinţat o nouă companie, tot în Zwickau.
Numele iniţial era Horch Automobil-Werke, dar o dispută legală nu i-a permis să îşi folosească numele din nou, acesta fiind o marcă înregistrată pentru cealaltă companie. Prin urmare, în 1910, s-a născut Audi – traducerea în latină a cuvântului „Horch„(„ascultă„ în limba germană). În 1928, noi probleme financiare au condus la cumpărarea unui pachet de 51% din acţiuni de către DKW. În 1932, Audi, DKW, Horch & Cie şi Wanderer au fuzionat în Uniunea Auto, preluată în cele din urmă de Volkswagen şi recunoscută ca Audi din 1964. Cele patru inele ale logoului reprezintă în continuare cele patru companii.
Audi este cunoscut şi în prezent drept producătorul celor mai avansate maşini din punct de vedere tehnologic, după cum şi-a propus August Horch de la început. Până la moartea sa, în 1951, a fost profesor de onoare la Universitatea Tehnică din Braunschweig.
În prima parte a anului, vânzările Audi au ajuns la un record, o creştere de 6,4% fiind înregistrată faţă de aceeaşi perioadă din 2012. Compania a livrat în acest interval peste 780.000 de maşini, ajungând la venituri de 25,2 milioane de dolari. În 2012, compania a înregistrat venituri de circa 48,7 milioane de dolari.
-
Dacia ar putea produce un model de clasă mică: “În viitorul apropiat va trebui să vedem unde ne situăm”
Fabrica din România a Dacia funcţionează la capacitate maximă, iar operaţiunile din India şi Maroc se extind rapid. Dacia ar putea avea nevoie în cele din urmă de o nouă fabrică dacă va continua să crească, a admis directorul de marcă al Dacia, Rafael Treguer, într-un interviu acordat Autocar la salonul auto de la Frankfurt.
“În viitorul apropiat va trebui să vedem unde ne situăm”, a declarat directorul de marcă al Dacia.
Dacia se va concentra pe gama actuală de modele, înainte de a lansa altele noi, a spus el. După ce a introdus şase modele noi în 2012 şi alte noutăţi în acest an, Dacia, deţinută de grupul francez Renault, “trebuie să lucreze cu această gamă pentru a creşte vânzările şi notorietatea”, a adăugat Treguer.
“Sigur că pe viitor vom dezvolta noi produse, însă doar pe segmentul de serie. (…) Nu vom dezvolta niciodată un produs de nişă”, a declarat el, respingând astfel speculaţiile că ar putea fi pregătită o maşină Dacia dezvoltată de divizia Renaultsport sau chiar un model sport Dacia, notează Autocar.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro