BusinessMagazin

Tag: lege

  • Primarii condamnaţi cu suspendare îşi pierd mandatul

    Judecătorii CCR au decis miercuri în unanimitate că legea potrivit căreia aleşii condamnaţi cu suspendare  îşi pierd mandatul admiţând astfel contestaţia formulată de preşedintele Klaus Iohannis. În privinţa dezincriminării conflictului de interese, judecătorii au amânat o şedinţă pentru 13 septembrie.

    Curtea Constituţională a decis, cu unanimitate de voturi, să admită sesizarea făcută de preşedintele Klaus Iohannis la legea privind statutul aleşilor locali, astfel încât cei condamnaţi cu suspendare îşi vor pierde şi ei mandatul, la fel ca cei care sunt condamnaţi cu executare.

    ”O singură decizie am luat astăzi, în unanimitate, aceea de a admite sesizarea preşedintelui cu privire la legea 393/2004, pe care am declarat-o în totalitate neconstituţională. Am avut în vedere că s-a creat un regim discriminatoriu şi că soluţia pe care a ales-o Parlamentul ar fi deturnat scopul legiuitorului, acela de a apăra integritatea, responsabilitatea funcţiei de ales local. Suspendarea este tot o formă de executare a pedepsei. S-ar fi creat inechităţi”, a declarat Valer Dorneanu, preşedintele interimar al Curţii Constituţionale.

    Cititi continuarea pe www.mediafax.ro

  • Legea darii in plata a ieftinit apartamentele. Cu cat au scazut preturile in cele mai mari orase din Romania

    Prima luna de vara a fost caracterizata de o scadere a pretentiilor vanzatorilor din marile orase ale tarii, atat pe segmentul vechi, cat si pe cel nou, exceptie facand, in cel din urma caz, doar Constanta si Timisoara.

    Pretul mediu actual este, la nivel national, cu 9,3% mai mare decat in iunie 2015, cand nivelul mediu era de 933 de euro pe metrul patrat, scrie stirileprotv.

    Constanta este este singurul oras dintre cele sase analizate in care pretul mediu cerut a crescut in iunie fata de mai, de la 956 la 967 de euro pe metru patrat, o diferenta de 1,2%.

    Apartamentele vechi s-au ieftinit putin, cu 0,1%, de la 960 la 959 de euro pe metru patrat, dar cele noi s-au scumpit considerabil, cu 6,2%, de la 941 la 999 de euro pe metru patrat.

    In Bucuresti, pretul mediu solicitat pentru apartamentele disponibile spre vanzare a scazut cu 2,8% in luna iunie, de la 1.126 de euro pe metru patrat util, la 1.094 de euro pe metru patrat.

    “Vanzatorii de locuinte vechi si-au redus asteptarile cu 0,7%, de la 1.075 la 1.068 de euro pe metru patrat, in vreme ce locuintele nou-construite s-au ieftinit in acest rastimp cu 4,2%, de la 1.159 la 1.110 euro pe metru patrat”, se arata in analiza Imobiliare.ro.

    Pretul mediu cerut in Brasov a scazut cu 1,6%, de la 915 euro pe metru patrat in mai, pana la 900 de euro pe metru patrat luna trecuta. Locuintele vechi s-au depreciat cu 1%, de la 912 la 903 euro pe metru patrat util.

    Si Cluj-Napoca, orasul cu cele mai mari preturi din tara, a inregistrat o scadere a preturilor luna trecuta, suma medie solicitata de vanzatori coborand cu 0,7% fata de luna precedenta, la 1.200 euro pe metru patrat util.

     

  • Bancherii români: Brexitul va avea un efect limitat

    Viceguvernatorul Bogdan Olteanu: Impactul Brexitului pe piaţa internă este limitat, pieţele funcţionează şi lichiditatea circulă.

    Brexitul – ieşirea Marii Britanii din Uniu­nea Europeană – va avea un im­pact limitat asupra sistemului bancar şi economiei româneşti şi s-ar putea transforma în oportuni­tate pentru România dacă cadrul legislativ şi cel investiţional vor fi predictibile şi nu vor mai exista surprize de genul legii dării în plată, au concluzionat bancherii prezenţi ieri la ZF Bankers Summit 2016.
    Evenimentul a fost organizat de Ziarul Finan­ciar în parteneriat cu Alpha Bank, Citi Bank, Garanti Bank, NetTeam, Deloitte, Reff & Asociaţii, Aegrm.ro, PwC, EximBank, KeysFin şi casadetraduceri.

    „Eu cred că România ar putea după Brexit să atragă investitorii străini, iar ceea ce ne trebuie acum este un cadru legislativ atractiv. Oportunita­tea există de mult timp, problema este că nu reuşim să stabilim un mediu prietenos. În loc să lucrăm pentru acest lucru noi introducem legi care se aplică retroactiv“, a explicat Steven van Groningen, preşedintele Raiffeisen România, făcând trimitere la legea dării în plată.

    Banca Naţională, prin vocea viceguvernatorului Bogdan Olteanu, a dat asigurări că impactul Bre­xi­tului pe piaţa internă este li­mitat şi a precizat că pieţele funcţionează şi lichiditatea circulă.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Putin declară război beţivilor. A promulgat o lege care impune restricţii pentru berea la PET

    Presedintele Vladimir Putin a promulgat, vineri, o lege care interzice producerea si vanzarea in Rusia a berii la sticle de plastic de peste 1,5 litri.

    Interdictia va intra in vigoare de la 1 ianuarie 2017, pentru productie, si de 1 iulie 2017, pentru vanzare, informeaza The Moscow Times.

    Restrictiile se aplicau initial pentru toate sticlele de peste 0,5 litri, dar prevederile au fost schimbate dupa ce mai multi distribuitori mari din Rusia, cum ar fi Carlsberg si Heineken, s-au plans ca le sunt afectate afacerile.

    Mai bine de jumatate din toate cantitatea de bere vanduta in Rusia este comercializata in sticle de plastic, pentru ca astfel este mai ieftina.

    Legea se incadreaza in contextul mai larg al masurilor adoptate de guvernul de la Moscova in vederea reducerii consumului de alcool.

    Deja vanzarea alcoolului dupa ora 23:00 a fost interzisa pe tot teritoriul tarii, in timp ce pretul minim pentru o sticla de vodca de 0,5 l a crescut luna aceasta la 190 de ruble (3 dolari).

    Cea mai mare provocare pentru guvernul rus consta insa in anihilarea vanzarilor de alcool contrafacut, produs si scos pe piata de unele companii rusesti.

    Ministerul Sanatatii a anuntat ca in ultimii cinci ani consumul de alcool a scazut in Rusia cu o treime, oamenii cheltuind mai putin pe bautura si mai mult pe mancare.

  • Strigătul de disperare al fermierilor: 70% din suprafaţa arabilă a ţării ar putea ajunge pe mâinile străinilor până în 2020!

    Înstrăinarea terenului agricol către străini reprezintă o problemă de interes naţional şi care pune în pericol siguranţa alimentară. Fără o situaţie exactă a suprafeţei pe care străinii au achiziţionat-o deja din România, cei care activează în sectorul agricol se tem de ce mai rău: pierderea pământului de sub picioare.

    Discuţiile pe tema modificării Legii nr.17/2014 par să nu se mai termine, iar părţile implicate – conducerea MADR, politicul şi reprezentanţii fermierilor, par că nu ajung la nici un acord. Potrivit unor voci din agricultură, dacă nu se face ceva urgent, în scurt timp nu o să mai avem ce să apărăm.

    Potrivit comunicărilor notariale, peste un milion de hectare de tern arabil se află în proprietatea străinilor, din care 23,4% aparţine italienilor, 15,5% – nemţilor, 10% – arabilor, 8,2% – ungurilor, 6,2 % – spaniolilor, 6,1% – austriecilor şi 4,5% – danezilor. La care se mai adaugă şi terenurile achiziţionate de străini prin intermediul unor SRL-uri româneşti.

    Ultima estimare făcută de Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România, arăta că 40% din suprafaţa agricolă a României a ajuns deja în mâna străinilor şi dacă se contiună în acest ritm cele mai optimiste scenarii spun că peste 70% din suprafaţa agricolă a Românie va ajunge în mâinile străinilor, asta dacă nu se face ceva urgent, cât se mai poate salva ceva.

    ”Vânzarea terenurilor- cred că pe toţi ne doare acest subiect, pentru că de la strămoşii noştri ştim că s-au sacrificat pe toate fronturile şi pentru ţară, pentru pământ. Pământul a fost şi trebuie să rămână pentru români lucrul cel mai de preţ. Primul lucru pe care trebuie să-l facem prin modificarea legii este să interzicem prin lege, cu metode democratice comercializarea de pământ de către orice altă persoană fizică sau juridică, cu excepţia românilor. Acesta este dezideratul de la care trebuie să plecăm. La ora actuală aproape 70% din achiziţiile de teren făcute de firmele străine sunt făcute de Fondurile de Investiţii, care nu fac altceva decât speculaţii financiare cu pământ, pe care fie îi dau în arendă, fie îl comercializează de câte ori este cazul.

    Cititi mai multe pe www.agrointel.ro

  • Strigătul de disperare al fermierilor: 70% din suprafaţa arabilă a ţării ar putea ajunge pe mâinile străinilor până în 2020!

    Înstrăinarea terenului agricol către străini reprezintă o problemă de interes naţional şi care pune în pericol siguranţa alimentară. Fără o situaţie exactă a suprafeţei pe care străinii au achiziţionat-o deja din România, cei care activează în sectorul agricol se tem de ce mai rău: pierderea pământului de sub picioare.

    Discuţiile pe tema modificării Legii nr.17/2014 par să nu se mai termine, iar părţile implicate – conducerea MADR, politicul şi reprezentanţii fermierilor, par că nu ajung la nici un acord. Potrivit unor voci din agricultură, dacă nu se face ceva urgent, în scurt timp nu o să mai avem ce să apărăm.

    Potrivit comunicărilor notariale, peste un milion de hectare de tern arabil se află în proprietatea străinilor, din care 23,4% aparţine italienilor, 15,5% – nemţilor, 10% – arabilor, 8,2% – ungurilor, 6,2 % – spaniolilor, 6,1% – austriecilor şi 4,5% – danezilor. La care se mai adaugă şi terenurile achiziţionate de străini prin intermediul unor SRL-uri româneşti.

    Ultima estimare făcută de Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România, arăta că 40% din suprafaţa agricolă a României a ajuns deja în mâna străinilor şi dacă se contiună în acest ritm cele mai optimiste scenarii spun că peste 70% din suprafaţa agricolă a Românie va ajunge în mâinile străinilor, asta dacă nu se face ceva urgent, cât se mai poate salva ceva.

    ”Vânzarea terenurilor- cred că pe toţi ne doare acest subiect, pentru că de la strămoşii noştri ştim că s-au sacrificat pe toate fronturile şi pentru ţară, pentru pământ. Pământul a fost şi trebuie să rămână pentru români lucrul cel mai de preţ. Primul lucru pe care trebuie să-l facem prin modificarea legii este să interzicem prin lege, cu metode democratice comercializarea de pământ de către orice altă persoană fizică sau juridică, cu excepţia românilor. Acesta este dezideratul de la care trebuie să plecăm. La ora actuală aproape 70% din achiziţiile de teren făcute de firmele străine sunt făcute de Fondurile de Investiţii, care nu fac altceva decât speculaţii financiare cu pământ, pe care fie îi dau în arendă, fie îl comercializează de câte ori este cazul.

    Cititi mai multe pe www.agrointel.ro

  • Lege cu dedicaţie. Parlamentarii care şi-au angajat rudele scapă de sancţiuni

    Parlamentarii au adoptat proiectul privind angajarea rudelor înainte de august 2013. Plenul reunit al celor două Camere, întrunit miercuri, a adoptat cu 306 votui “pentru” şi o abţinere proiectul de lege prin care aleşii care şi-au angajat rudele la cabinetul parlamentar înainte de 21 august 2013 nu pot fi acuzaţi de conflict de interese.

    Potrivit iniţiativei, interdicţiile introduse prin art. 38 alin. 11 au intrat în vigoare şi produc efecte juridice începând de la data de 21 august 2013, iar actele şi faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârşite de deputaţi sau senatori înainte de această dată ”nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de Legea 96/2006 în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârşirii ori producerii lor, având în vedere faptul că anterior modificărilor introduse prin Legea 219/2013 nu a existat nicio restricţie cu privire la personalul angajat la birourile parlamentare, deputaţii şi senatorii putând dispune fără nicio constrângere legală asupra angajării acestora”.

    Agenţia Naţională de Integritate (ANI) nu susţine iniţiativa, considerând că modificările propuse sunt în totală contradicţie cu dispoziţiile art.70 şi 71 din Legea nr. 161/2003 şi ale art. 301 din Codul Penal – prevederi care reglementează conflictul de interese în materie administrativă şi penală.

     

  • Ţara care le interzice şefilor să îşi mai deranjeze angajaţii după orele de program

    Ar trebui guvernul să intervină şi să reglementeze modul în care angajaţii sunt obligaţi să răspundă la mail-uri?
     
    În Franţa, răspunsul la această întrebare pare să fie da; Partidul Socialist al lui Francois Hollande e pe cale să voteze o lege care va da angajaţilor, pentru prima oară, “dreptul de a se deconecta”, scriu cei de la BBC.
     
    Companiile cu mai mult de 50 de angajaţi vor fi obligate să prezinte un plan care să conţină orele (în special seara şi în weekend) în care angajaţii nu sunt obligaţi să răspundă la mesajele electronice.
     
    Chiar dacă reacţiile din alte state membre UE nu au fost cele aşteptate, guvernul francez insistă că ideea de conectare permanentă reprezintă o problemă tot mai mare, asupra căreia trebuie luate o serie de măsuri.
     
    “Toate studiile arată că există mult mai stres legat de muncă în ziua de azi, şi acest stres este constant”, a declarat parlamentarul socialist Benoit Harmon. “Angajaţii părăsesc fizic biroul, dar nu îşi părăsesc munca. Ei rămân ataşaţi printr-un fel de lesă electronică, exact ca un câine. Mesajele, email-urile colonizează viaţa angajaţilor până la punctul la care aceştia cedează nervos.”

  • Aplicarea deciziei CCR privind abuzul in serviciu. Judecător: Parlamentul nu e obligat să modifice legea, e o interpretare/ Senator PSD: Legea să fie modificată de Parlament, nu OUG

     ”Este o decizie de interpretare. Acest lucru înseamnă că Parlamentul nu este obligat să modifice articolele respective, ci este o interpretare pentru judecători şi procurori”, a explicat unul dintre membrii Curţii pentru MEDIAFAX.

    CCR a admis miercuri parţial sesizările privind neconstituţionalitatea prevederilor privind abuzul în serviciu, a declarat preşedintele interimar al CCR, Valer Dorneanu, judecătorii recomandând ca sintagma ”în mod defectuos” să fie înlocuită cu ”prin încălcarea legii”.

    ”Decizia mult aşteptată a fost luată în unanimitate. Este o decizie parţială. Se admite contestaţia şi se declară că sintagma ‘în mod defectuos’ din 246 şi din 297 (din Codul penal n.r.) se înţelege ‘prin încălcarea legii’. Deci nu în mod defectuos, ci prin încălcarea legii. Celelalte critici au fost respinse, inclusiv la 13 indice 2 (din legea 78/2000 n.r.)”, a declarat Dorneanu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Hipermarketurile, obligate să comercializeze 51% produse româneşti

    Legea urmează să fie trimisă preşedintelui spre promulgare.

    Marin Anton, iniţiatorul legii, a declarat că toţi consumtaorii vor beneficia de pe urma acestui act normativ. “Sper ca din momentul în care legea va apărea în Monitorul Oficial românii să ştie că vor putea cumpăra de la supermarketuri produse alimentare cu 20% minimum. Un al doilea aspect foarte important pentru toţi românii, toţi consumatorii din supermarketuri, este acela că produsele
    româneşti, produsele alimentare româneşti, vor fi în proporţie de 51% prezente pe rafturile supermarketurilor. Asta înseamnă că, atât producătorii români, cât şi consumatorii români vor avea produse proaspete şi sănătoase româneşti pentru consum”.

    Florin Pâslaru, lider grupului PSD a remarcat şi el că legea a fost adoptată cu o majoritate covârşitoare. “Astăzi am votat o lege extrem de importantă, o lege aşteptată de toată România. Îi felicit pe toţi colegii care au votat acest lucru şi nu înţeleg de ce se găseşte una sau două persoane, cred că-i o singură persoană în această Cameră, care nu votează această lege şi nu vrea să ajute producătorii români. Vă felicit pe cei care aţi votat această lege pentru că noi şi România aveam nevoie de această lege”, a declarat Pâslaru.

    Legea a fost contestată de patronate şi a fost amânată de mai multe ori. Preşedintele Comisiei de agricultură a Camerei Deputaţilor, Nini Săpunaru, declara, la 17 mai, că proiectul de lege potrivit căreia comercianţii trebuie să aibă la raft 51% produse provenite din lanţul scurt de aprovizionare va fi transmisă plenului fără niciun fel de modificare.

    Preşedintele Comisiei de agricultură afirmat că, în decursul dezbaterii de la comisie, au fost respinse propunerile venite din partea patronatelor. De fapt, acestea cereau respingerea integrală a legii. “La votul final, amendamentul poate fi susţinut în plen. Să vedem cine şi-l asumă”, a mai spus Nini Săpunaru, precizând că în forma adoptată de comisie legea este aşteptată de mulţi oameni.

    Preşedintele Comisiei de agricultură a mai declarat că, în forma actuală, legea nu contravine principiilor pieţei unice, subliniind că prevede obligativitatea ca în hipermarketuri să existe 51% din produse provenite din “lanţul scurt” de aprovizionare, fără să facă strict trimitere la produsele româneşti.