Tag: it

  • Aldata Solution se extinde in Romania

    Intrata pe piata din Romania in anul 2000, in acest moment compania Aldata Solutions ofera solutii software lanturilor de magazine Profi, Cora, Carrefour si altor retaileri locali.Ultimul contrat al companiei in Romania a fost incheiat la inceputul acestui an cu magazinele Interex, care sunt prezente in 11 orase din tara: Ploiesti,Giurgiu, Focsani, Targu Jiu, Satu Mare, Ramnicu Valcea, Targoviste, Constanta, Sibiu, Vaslui si Barlad.

    Anul trecut, Romania a generat 5% din veniturile pe care Aldata Solution le-a avut. Pentru acest an, Ivan Guzelj are in plan sa pastreze acelasi nivel de venituri pe care compania le-a avutla nivel mondial, insa se teme ca acest lucru nu va fi posibil din cauza contextului economic actual. "Pana in acest moment nu am fost afectati de criza, insa cred ca vom fi deoarece vor fi afectati retailerii cu care lucram", a declarat acesta, precizand ca prima solutie la care vor apela majoritatea retailerilor va fi reducerea stocurilor si scaderea investitiilor. "Cred ca Aldata Solution va simti criza in viitorul apropiat, probabil peste sase, sapte luni".
     

  • Flamingo: Peste 60.000 de notebook-uri vandute in 2008

    Vanzarile s-au ridicat la 103 de milioane de lei (26,9 de milioane de euro), in crestere cu 150% fata de nivelul inregistrat in anul precedent, de 40 de milioane de lei (aproximativ 10,5 de milioane de euro). Valorile raportate de Flamingo includ atat activitatile de retail, cat si cele de distributie, cota de piata a companiei fiind anul trecut de 12% din segmentul notebook-urilor.

    “Tendintele de crestere ale vanzarilor computerelor portabile vor continua si anul acesta, dar intr-un ritm mai temperat, pe fondul contextului economic actual, cand este mai dificil sa accesam creditele de consum”, apreciaza Jiri Rizek, directorul executiv al Flamingo International. In luna ianuarie, compania a inregistrat pe acest segment de produse o crestere de 10% a vanzarilor si de 15% a volumului de vanzari, comparativ cu aceeasi perioada din 2008.

  • Silicon Valley se afunda in nisip

    In urma cu mai bine de trei ani, Timothy Draper era invidiat de multi oameni de afaceri pentru decizia desteapta de a investi in motorul de cautare chinezesc Baidu si in serviciul de telefonie prin internet Skype, doua investitii care ar fi insemnat, la momentul exitului, profituri de ordinul milioanelor de dolari. In total, Draper Fisher Jurvetson, fondul de investitii condus de Draper, a cheltuit din 2000 pana in prezent aproximativ 3 miliarde de dolari (2,2 de miliarde de euro) pentru companii din domeniul IT&C.

    In randul beneficiarilor s-au numarat nu doar companii din Silicon Valley, renumitul cartier general al celor mai mari firme din domeniul IT&C din lume, dar si din piete precum Brazilia sau India. Cu toate acestea, majoritatea investitorilor din spatele Draper Fisher Jurvetson inca asteapta sa-si recupereze investitiile, inclusiv de pe urma Baidu si Skype. Multe dintre plasamente s-au dovedit a fi neprofitabile pe termen mediu, finantatorii recuperand pana in prezent doar 115 milioane de dolari (85,8 de milioane de euro).

    Iar acum, fondul de investitii al lui Draper trece printr-o perioada si mai dificila in contextul situatiei economice mondiale, investitorul fiind nevoit sa regandeasca strategia pentru a mai potoli din nemultumirile partenerilor. In situatia Draper Fisher Jurvetson se afl a acum multe fonduri de investitii, in special din randul celor care au investit in ultimii ani in companii din domeniul tehnologiei. Acesti investitori au varsat sume enorme in companii afl ate in cautarea unei finantari, valoarea totala a investitiilor realizate de fonduri fiind in prezent de 257 de miliarde de dolari (aproape 192 de miliarde de euro), insa ultima data cand au castigat mai multi bani decat au investit a fost in 1997, cand investitiile din portofoliile fondurilor americane erau de 64 de miliarde de dolari (47,8 de miliarde de euro), potrivit National Venture Capital Association.

    “Sunt mult prea multi investitori implicati in afaceri”, observa Kenneth Goldman, directorul financiar al companiei de securitate pe internet Fortinet, care are in actionariat si fonduri de investitii. “Era de asteptat ca dupa ani de investitii si de cresteri sa urmeze o perioada mai dificila”, explica Goldman. Fondurile mai au de asteptat pana vor vedea castigurile estimate, apreciaza un investitor foarte cunoscut in Silicon Valley, iar, in conditiile actuale, aceasta asteptare va incetini foarte mult ritmul viitor al investitiilor, pentru ca niciun om de afaceri sau fond care mai are inca disponibilitati financiare nu se va mai grabi sa investeasca stiind cat de greu isi va recupera banii.

    In Silicon Valley pluteste un aer greu de nesiguranta in ce priveste anul 2009, mai ales pe fondul experientei anului precedent, cand multe dintre companiile din domeniu nu au reusit sa-si atinga asteptarile financiare si au concediat in total peste 110.000 de oameni, potrivit unui calcul facut pe cunoscutul blog TechCrunch. Multi se grabesc deja sa compare aceasta perioada cu cea din 2000, anul in care crahul dotcom a impins investitorii sa-si puna planurile in asteptare si sa evalueze cu un ochi mult mai critic afacerile unde aveau de gand sa investeasca.

    Investitiile in industria IT&C incep sa se diminueze pe masura ce criza financiara afecteaza tot mai multe fonduri de investitii din SUA, dupa un an 2008 apreciat ca unul dintre cei mai slabi in ce priveste recuperarea investitiilor si profiturile. Numai sase companii finantate de fonduri de investitii au fost listate la bursa americana anul trecut, nivelul cel mai redus din anii ’70 incoace, in timp ce, in 2007, numarul companiilor listate a fost de 86, conform informatiilor publicate la inceputul saptamanii trecute de National Venture Capital Association.

    De altfel, din 2000 incoace, mai putin de 50 de antreprenori si-au listat companiile la bursa, spre deosebire de 180 intre 1991 si 1998. Iar pentru anul acesta nu este asteptata nicio listare. Putini sunt cei optimisti, care gandesc ca situatia se va redresa in a doua jumatate a lui 2009. “Investitorii la bursa nu mai sunt interesati sa cumpere actiuni la companii proaspat listate, iar potentialii cumparatori au invatat sa fie mai conservatori in ce priveste astfel de achizitii, mai ales ca valoarea actiunilor este atat de volatila”, este de parere Mark Hessen, presedintele asociatiei National Venture Capital Association.

    Cisco Systems, spre exemplu, confirma ca nu mai este momentul pentru investitii. Compania cumpara anual actiuni la circa 10-15 companii din domeniul tehnologiei, insa anul trecut a decis sa investeasca doar in cinci companii. Nici vanzarile de companii nu au mai fost la fel de multe. Numai 325 de companii sustinute de investitori financiari au fost vandute anul trecut, un prag minim in ultimii cinci ani, potrivit Dow Jones Venture Source. Iar valoarea acestor tranzactii s-a ridicat la 23,5 de miliarde de dolari (17,5 de miliarde de euro), mai putin de jumatate din valoarea celor 457 de tranzactii incheiate in 2007.

    Pentru investitori, aceasta nu inseamna doar lipsa unor exituri profitabile, ci si faptul ca perspectivele de castig de pe urma companiilor infiintate dupa anul 2000, acum ajunse la maturitate, s-au redus evident. “In acest moment, este foarte dificil sa luam in calcul o investitie intr-un start-up din domeniul tehnologiei”, spune Annete Campbell-White, fondatorul MedVenture Associates, fond de investitii orientat pe companiile producatoare de tehnica medicala. “Locul acestor companii este luat treptat de companii care sunt deja la stadiul de maturitate, au un venit stabil si presupun riscuri cat mai mici.”

    Pentru asemenea investitori, de acuratetea cu care pot face previziuni si pot intui potentialul unui startup de a deveni urmatorul Google depinde foarte mult sansa de castig, dar recesiunea economica le tempereaza mult optimismul. Spre exemplu, internetul incepe sa fie privit tot mai putin ca pe o directie oportuna de investitii; Even Accel, unul dintre investitorii Facebook, spune chiar ca, daca ar fi sa evalueze acum aceasta retea online in vederea unei investitii, ar fi foarte posibil sa decida sa nu mai investeasca. In schimb, un domeniu mai interesant ar putea fi cel al telefoniei mobile si al aplicatiilor software dedicate celularelor.

    “Continutul propriu-zis pentru telefoane mobile este un domeniu in care s-a suprainvestit, insa in partea de hardware si software inca mai este mult loc de crestere”, apreciaza David Weiden, partener in cadrul fondului de investitii Khosla Ventures. Totusi, situatia actuala din Silicon Valley nu pare chiar atat de grava. Este drept, putine companii au fost imune la valul de restructurari de personal, asteptat sa continue si anul acesta, dar rata somajului in zona, estimata sa ajunga la 7%, odata cu disponibilizarea a peste 10.000 de angajati, este sub nivelul de 9% anticipat la nivel national in SUA.

    “Silicon Valley este un teritoriu minat, dar prin comparatie cu alte centre de business din lume, precum Londra sau Tokio, inca este o zona ferita de instabilitatea economica mondiala”, apreciaza Michael Gregoire, directorul executiv al companiei de recrutare Taleo, printre clientii careia se numara cele mai multe dintre marile companii din topul Fortune 500. Companiile din Silicon Valley vor cheltui mai putin, dar nici aceasta reducere, calculata de unii specialisti din industrie la 5%, nu se poate compara cu cea de aproximativ 20% din perioada crahului dotcom. Rory Dooley, directorul general al producatorului de periferice Logitech, se numara printre cei ce privesc partea plina a paharului: “Desi situatia nu este roz, problemele nu vor fi nici pe departe la fel de grave ca in anul 2000, cand Silicon Valley a fost epicentrul declinului.”
     

  • Silicon Valley se afunda in nisip

    In urma cu mai bine de trei ani, Timothy Draper era invidiat de multi oameni de afaceri pentru decizia desteapta de a investi in motorul de cautare chinezesc Baidu si in serviciul de telefonie prin internet Skype, doua investitii care ar fi insemnat, la momentul exitului, profituri de ordinul milioanelor de dolari. In total, Draper Fisher Jurvetson, fondul de investitii condus de Draper, a cheltuit din 2000 pana in prezent aproximativ 3 miliarde de dolari (2,2 de miliarde de euro) pentru companii din domeniul IT&C.

    In randul beneficiarilor s-au numarat nu doar companii din Silicon Valley, renumitul cartier general al celor mai mari firme din domeniul IT&C din lume, dar si din piete precum Brazilia sau India. Cu toate acestea, majoritatea investitorilor din spatele Draper Fisher Jurvetson inca asteapta sa-si recupereze investitiile, inclusiv de pe urma Baidu si Skype. Multe dintre plasamente s-au dovedit a fi neprofitabile pe termen mediu, finantatorii recuperand pana in prezent doar 115 milioane de dolari (85,8 de milioane de euro).

    Iar acum, fondul de investitii al lui Draper trece printr-o perioada si mai dificila in contextul situatiei economice mondiale, investitorul fiind nevoit sa regandeasca strategia pentru a mai potoli din nemultumirile partenerilor. In situatia Draper Fisher Jurvetson se afl a acum multe fonduri de investitii, in special din randul celor care au investit in ultimii ani in companii din domeniul tehnologiei. Acesti investitori au varsat sume enorme in companii afl ate in cautarea unei finantari, valoarea totala a investitiilor realizate de fonduri fiind in prezent de 257 de miliarde de dolari (aproape 192 de miliarde de euro), insa ultima data cand au castigat mai multi bani decat au investit a fost in 1997, cand investitiile din portofoliile fondurilor americane erau de 64 de miliarde de dolari (47,8 de miliarde de euro), potrivit National Venture Capital Association.

    “Sunt mult prea multi investitori implicati in afaceri”, observa Kenneth Goldman, directorul financiar al companiei de securitate pe internet Fortinet, care are in actionariat si fonduri de investitii. “Era de asteptat ca dupa ani de investitii si de cresteri sa urmeze o perioada mai dificila”, explica Goldman. Fondurile mai au de asteptat pana vor vedea castigurile estimate, apreciaza un investitor foarte cunoscut in Silicon Valley, iar, in conditiile actuale, aceasta asteptare va incetini foarte mult ritmul viitor al investitiilor, pentru ca niciun om de afaceri sau fond care mai are inca disponibilitati financiare nu se va mai grabi sa investeasca stiind cat de greu isi va recupera banii.

    In Silicon Valley pluteste un aer greu de nesiguranta in ce priveste anul 2009, mai ales pe fondul experientei anului precedent, cand multe dintre companiile din domeniu nu au reusit sa-si atinga asteptarile financiare si au concediat in total peste 110.000 de oameni, potrivit unui calcul facut pe cunoscutul blog TechCrunch. Multi se grabesc deja sa compare aceasta perioada cu cea din 2000, anul in care crahul dotcom a impins investitorii sa-si puna planurile in asteptare si sa evalueze cu un ochi mult mai critic afacerile unde aveau de gand sa investeasca.

    Investitiile in industria IT&C incep sa se diminueze pe masura ce criza financiara afecteaza tot mai multe fonduri de investitii din SUA, dupa un an 2008 apreciat ca unul dintre cei mai slabi in ce priveste recuperarea investitiilor si profiturile. Numai sase companii finantate de fonduri de investitii au fost listate la bursa americana anul trecut, nivelul cel mai redus din anii ’70 incoace, in timp ce, in 2007, numarul companiilor listate a fost de 86, conform informatiilor publicate la inceputul saptamanii trecute de National Venture Capital Association.

    De altfel, din 2000 incoace, mai putin de 50 de antreprenori si-au listat companiile la bursa, spre deosebire de 180 intre 1991 si 1998. Iar pentru anul acesta nu este asteptata nicio listare. Putini sunt cei optimisti, care gandesc ca situatia se va redresa in a doua jumatate a lui 2009. “Investitorii la bursa nu mai sunt interesati sa cumpere actiuni la companii proaspat listate, iar potentialii cumparatori au invatat sa fie mai conservatori in ce priveste astfel de achizitii, mai ales ca valoarea actiunilor este atat de volatila”, este de parere Mark Hessen, presedintele asociatiei National Venture Capital Association.

    Cisco Systems, spre exemplu, confirma ca nu mai este momentul pentru investitii. Compania cumpara anual actiuni la circa 10-15 companii din domeniul tehnologiei, insa anul trecut a decis sa investeasca doar in cinci companii. Nici vanzarile de companii nu au mai fost la fel de multe. Numai 325 de companii sustinute de investitori financiari au fost vandute anul trecut, un prag minim in ultimii cinci ani, potrivit Dow Jones Venture Source. Iar valoarea acestor tranzactii s-a ridicat la 23,5 de miliarde de dolari (17,5 de miliarde de euro), mai putin de jumatate din valoarea celor 457 de tranzactii incheiate in 2007.

    Pentru investitori, aceasta nu inseamna doar lipsa unor exituri profitabile, ci si faptul ca perspectivele de castig de pe urma companiilor infiintate dupa anul 2000, acum ajunse la maturitate, s-au redus evident. “In acest moment, este foarte dificil sa luam in calcul o investitie intr-un start-up din domeniul tehnologiei”, spune Annete Campbell-White, fondatorul MedVenture Associates, fond de investitii orientat pe companiile producatoare de tehnica medicala. “Locul acestor companii este luat treptat de companii care sunt deja la stadiul de maturitate, au un venit stabil si presupun riscuri cat mai mici.”

    Pentru asemenea investitori, de acuratetea cu care pot face previziuni si pot intui potentialul unui startup de a deveni urmatorul Google depinde foarte mult sansa de castig, dar recesiunea economica le tempereaza mult optimismul. Spre exemplu, internetul incepe sa fie privit tot mai putin ca pe o directie oportuna de investitii; Even Accel, unul dintre investitorii Facebook, spune chiar ca, daca ar fi sa evalueze acum aceasta retea online in vederea unei investitii, ar fi foarte posibil sa decida sa nu mai investeasca. In schimb, un domeniu mai interesant ar putea fi cel al telefoniei mobile si al aplicatiilor software dedicate celularelor.

    “Continutul propriu-zis pentru telefoane mobile este un domeniu in care s-a suprainvestit, insa in partea de hardware si software inca mai este mult loc de crestere”, apreciaza David Weiden, partener in cadrul fondului de investitii Khosla Ventures. Totusi, situatia actuala din Silicon Valley nu pare chiar atat de grava. Este drept, putine companii au fost imune la valul de restructurari de personal, asteptat sa continue si anul acesta, dar rata somajului in zona, estimata sa ajunga la 7%, odata cu disponibilizarea a peste 10.000 de angajati, este sub nivelul de 9% anticipat la nivel national in SUA.

    “Silicon Valley este un teritoriu minat, dar prin comparatie cu alte centre de business din lume, precum Londra sau Tokio, inca este o zona ferita de instabilitatea economica mondiala”, apreciaza Michael Gregoire, directorul executiv al companiei de recrutare Taleo, printre clientii careia se numara cele mai multe dintre marile companii din topul Fortune 500. Companiile din Silicon Valley vor cheltui mai putin, dar nici aceasta reducere, calculata de unii specialisti din industrie la 5%, nu se poate compara cu cea de aproximativ 20% din perioada crahului dotcom. Rory Dooley, directorul general al producatorului de periferice Logitech, se numara printre cei ce privesc partea plina a paharului: “Desi situatia nu este roz, problemele nu vor fi nici pe departe la fel de grave ca in anul 2000, cand Silicon Valley a fost epicentrul declinului.”
     

  • Crestere de 22% pentru Asesoft Distribution

      Cresterea vânzarilor Asesoft este astfel de peste doua ori mai mare decat cea inregistrata de segmentul pe care activeaza, potrivit declaratiei lui Iulian Stanciu, director general Asesoft Distribution. “Piata de distributie IT in segmentul in care activam a crescut cu mai putin de 10% in 2008, ceea ce face ca rezultatul nostru sa fie unul foarte bun per ansamblu.”

    Cu toate acestea, valoarea incasarilor Asesoft in 2008 se situeaza sub estimarile initiale ale companiei, facute la inceputul anului trecut. Stanciu a taiat intre timp, pe fondul crizei internationale, 10 milioane de dolari (7,7 milioane de euro) din estimarile pentru cifra de afaceri, pana la 125 de milioane de dolari (96,8 milioane de euro), conform unei declaratii facute anterior intr-un articol din Business Magazin aparut in ianuarie.

    Atunci, Stanciu preconiza o scadere de pana la 30% a pietei de distributie IT in 2009. Pentru Asesoft Distribution insa, directorul general al companiei detinute de omul de afaceri Sebastian Ghita estimeaza acum o cifra de afaceri de 130 milioane de dolari, in crestere fata de 2008, dar la o scadere a ratei profitului pana spre 1%.

    De asemenea, directorul executiv al companiei, Razvan Ziemba, a declarat ca prioritatile pentru acest an se vor concentra pe reducerea preturilor produselor si investitiile in marketing, pentru a stimula vanzarile. In plus, daca anul trecut printre segmentele cu cele mai mari cresteri au fost monitoarele, notebook-urile si produsele pentru retea, in 2009 compania vrea sa compenseze o posibila scadere a pietei de hardware IT prin semnarea de noi parteneriate cu furnizori internationali

    . Desi cresterea din ultimii trei ani a Asesoft Distribution, de aproape 2,6 ori (de la 48 milioane in 2005 la 127 milioane USD in 2008), este foarte rapida, Iulian Stanciu spune ca dezvoltarea a avut loc pe o structura eficienta si flexibila, motiv pentru care nu vor fi nevoiti sa redimensioneze activitatea sau structura de personal in conditiile unei piete cu o evolutie sub asteptarile industriei.

  • Cum incearca HP ProCurve sa se apropie de Cisco

    Programul de aliante HP ProCurve Open Network Ecosystem (HP ProCurve ONE) va permite integrarea pe o platforma comuna a unei game variate de aplicatii de retea, provenind de la cei 11 furnizori diferiti, care vor deveni astfel interoperabile.

    Practic, vor fi eliminate costurile operationale redundante si odata cu ele, spatiul fizic de stocare a informatiilor se va micsora, iar costurile totale suportate de companii pentru aceste aplicatii vor scadea.

    Daca pentru cei 11 parteneri, programul inseamna posibilitatea integrarii, altfel dificile, a propriilor produse si vizibilitate mai mare datorita notorietatii HP, pentru HP ProCurve alianta marcheaza accesul la segmente noi de piata (telefonie prin internet VoIP, Load Balancer, optimizare WAN, accelerarea aplicatiilor de retea) si posibilitatea de a oferi clientilor produse capabile sa concureze oferta Cisco.

    “HP ProCurve se uneste cu unele dintre cele mai inovative companii din lume, iar parteneriatele stabilite se vor materializa in aplicatii informatice mai eficiente si in final la costuri de operare mult mai reduse”, a declarat Marius Haas, senior vice president si general manager al HP ProCurve.

    Printre partenerii HP ProCurve ONE se numara lideri de piata ca Microsoft, Avaya, McAfee, F5 si Riverbed.Prezenta de peste 10 ani pe piata ca o companie de sine statatoare, HP ProCurve ofera produse si servicii de retelistica unor clienti ca Microsoft, International Space Station, lantul hotelier Hilton si CERN.

    Compania, lansata in urma cu peste 30 de ani, ca o divizie a HP si devenita in 1998 business de sine statator, a anuntat o crestere de 30% in 2008, continuand astfel trendul cresterilor de doua cifre inregistrate in ultimii ani. In Romania, HP Procurve este prezenta din februarie 2008 si a avut in aceasta perioada o crestere de patru ori mai mare decat cresterea pietei.

  • Distributia IT ramane in urma

     “In cel mult cinci ani vom vedea o dublare a pietei, urmand ca in alti sapte sau opt ani distributia IT sa ajunga la 4 miliarde de euro, in conditiile unei cresteri anuale de 20%, poate chiar 25%”, spunea in 2007 Iulian Stanciu, directorul general al Asesoft Distribution, al patrulea cel mai mare distribuitor IT din Romania dupa cifra de afaceri. Optimismul lui Stanciu avea atunci la baza experienta ultimilor ani, cand industria a crescut nestingherita, dar si perspectiva ca Romania ar deveni in curand o piata interesanta pentru distribuitori de talie mondiala, care ar putea astfel intra in competitie. De atunci s-au schimbat multe.

    Anul trecut s-a incheiat prost, dupa ce toti principalii distribuitori IT si-au revizuit asteptarile de crestere, iar ultimul trimestru, in mod obisnuit un sezon de varf, pana acum nu s-a aratat favorabil vanzarilor. Pe langa volatilitatea cursului valutar, una dintre cele mai mari probleme acuzate de companiile de distributie o reprezinta stocurile. In lipsa finantarilor si a cresterii sau macar a men­ti­nerii nivelului de consum, multi dintre retaileri au ramas cu stocuri foarte mari, pe care acum se afla in incapacitatea de a le plati.
     
    “Cred ca deja nu se mai poate pune problema incetinirii ritmului de crestere pentru 2009. Piata va fi in scadere, chiar una foarte mare, probabil undeva in jurul a 30%”, corecteaza Stanciu optimismul cu care a privit pana acum industria, anticipand ca 2009 va aduce pentru distribuitori o scadere considerabila a comenzilor, pe fondul micso­rarii vitezei de rotatie a stocurilor in retail.
     
    Stanciu a taiat 10 milioane de dolari (7,7 milioane de euro) din cifra de afaceri bugetata pentru anul trecut, pana la 125 de milioane de dolari (96,8 milioane de euro), asteptand totusi o crestere fata de 2007 de aproximativ 20%. Explicatia pentru cei 20% ar fi ca Asesoft a facut in permanenta “curatenie” in randul angajatilor, acum compania lucrand cu 90 de oameni, si a cautat sa adauge mereu in oferta produse cautate pe piata, care sa asigure un rulaj pozitiv. Spre exemplu, in gama monitoarelor si a televizoarelor cu ecran plat, care asigura 17,5% din afacerile Asesoft, dar care au inregistrat o scadere de 9% a vanzarilor in trimestrul al treilea, compania a adaugat si brandul LG, iar in gama notebook-urilor a semnat un contract cu Dell, o mare parte din stocul initial fiind deja vandut.
     
    Altii insa reduc numarul de branduri distribuite. Tornado Sistems, spre exemplu, distribuie acum 21 de branduri, fata de 30, cate erau in toamna anului 2007, printre brandurile puse in asteptare numarandu-se Kodak sau BenQ, adica din cele orientate spre consumatori care in contextul crizei si-au redus interesul fata de asemenea produse. Astfel de ajustari nu sunt insa intotdeauna o decizie voluntara a managementului companiei, ci si un efect al schimbarii strategiei producatorilor, care reduc la randul lor numarul partenerilor prin intermediul carora isi distribuie produsele pe piata romaneasca.
     
    “Criza inseamna pentru noi o scadere a businessului, care atrage in mod automat o redesenare a structurii companiei”, conchide John Cusa, directorul executiv al Tornado Sistems, cu mentiunea ca intreaga piata va trece printr-un proces de reorganizare si consolidare, care va avea drept rezultat restrangerea numarului competitorilor si orientarea unora dintre ei pe nise. Cusa s-a intors la carma companiei dupa un an de pauza, timp in care aceasta pozitie a fost ocupata de Gerald Maier, un austriac adus de Eugen si Liviu Lepadatu, proprietarii Tornado Sistems, pentru a reorganiza compania la nivel intern, prin redefinirea departamentelor, optimizarea procedurilor si cresterea nivelului de comunicare intre angajati.

    Viziunea lui Maier a fost insa prea putin adaptata contextului pietei romanesti, asa incat, daca la nivel intern compania are acum o serie de procese mai bine puse la punct, in ce priveste pozitia pe piata distributiei IT, rezultatele nu au fost pe masura asteptarilor. Maier nu a intuit perioada dificila ce avea sa se instaleze in economie si nu a actionat in consecinta cu privire la liniile de business ale Tornado Sistems. “Acum, criza ne-a pus in garda, mai ales ca greul de-abia acum urmeaza. Asa se explica si de ce am facut curatenie printre branduri”, spune Cusa.

     
    Compania a redus si din personal, dar numai din randul angajatilor care se ocupau de brandurile puse in asteptare de Tornado Sistems. Este vorba despre o diminuare cu 30% a numarului de angajati, pana la 120, compania nemaiavand in plan alte disponibilizari. “Doar daca lucrurile se mai inrautatesc, exista posibilitatea sa mai renuntam la unele branduri, ceea ce ar face necesara reducerea in continuare a personalului”, apreciaza directorul companiei de distributie.
     
    Cusa trage linie si se declara totusi multumit de faptul ca Tornado Sistems nu va inregistra o scadere a afacerilor. Este drept, ajustarea asteptarilor si-a facut loc si in cazul sau: de la 130 de milioane de euro, cat planificase initial, directorul companiei anticipeaza o stagnare a afacerilor fata de 2007 in jurul cifrei de 90-95 de milioane de euro, situatie in care compania ar urma sa se afle si anul acesta. In schimb, intr-o piata unde marjele de profit scad din ce in ce mai mult, media fiind acum in jur de 1%, Cusa crede ca in 2009 compania va inregistra o marja neta de cel putin 2%. “Este efectul strategiei de a pastra numai brandurile strategice, care ne aduc in continuare vanzari bune”, sustine el.

     

  • Romania prinsa in stransoarea recesiunii mondiale

    Sunt semne clare ca recesiunea mondiala incepe sa isi arate coltii inclusiv in Romania. Si din pacate, expertii ne anunta ca acesta ar fi doar inceputul.Cam bate vantul a paguba prin fabricile de mobila, ctle de confectii sau prin atelierele care produc cabluri auto in judetul Bihor.

     

    Mai multe amanunte, pe www.protv.ro
     

  • Mai usor cu calculatoarele noi

    Criza financiara loveste companiile in punctele cele mai slabe, iar unul din ele e departamentul de IT. Marile companii, in special cele americane, au inceput sa fie mai atente cu cheltuielile pentru achizitia de echipamente hardware sau aplicatii software, pentru plata specialistilor din departamentul IT si pentru proiectele de IT in care investesc. Presa internationala scrie ca unele firme au decis sa reduca bugetele alocate pentru acest departament, in unele cazuri chiar la jumatate, din cauza temerii de o recesiune economica in SUA. Iar in ce priveste proiectele, managerii se orienteaza spre cele care asigura o recuperare rapida si substantiala a investitiei.
     
    Concluzia apartine analistilor companiei americane de cercetare a pietei Forrester Research care, in urma unui sondaj de opinie realizat recent in randul a aproximativ 950 de manageri de top din departamentele IT ale unor intreprinderi mari din Europa si America de Nord, au constatat ca 43% dintre companiile respon­dente si-au revizuit in scadere cheltuielile pentru produsele si serviciile IT. Dintre companiile americane, 49% au redus buge­tele alocate pentru IT, in Canada e vorba de 38%, iar in ce priveste Europa, 33% dintre companiile britanice, 32% dintre cele fran­ceze si 28% dintre firmele nemtesti si-au ajustat cheltuielile IT pentru anul acesta.
     
    “Diminuarea cheltuielilor de IT e legata direct de aria unde opereaza companiile”, constata John McCarthy, vicepresedinte si analist in cadrul Forrester Research, referindu-se la faptul ca firmele americane au redus bugetele de investitii pentru domeniul IT mai mult decat cele din Europa. Previzibil, industria financiara a fost cea mai prompta in reorganizarea activitatiilor de IT, scaderea bugetelor de profil fiind estimata de specialistii din domeniu la 20% in acest sector. In unele cazuri, determinanta n-a fost aici temerea de criza, ci un faliment ori o fuziune. Falimentul bancii de investitii Lehman Brothers, spre exemplu, va insemna o reducere a cheltuielilor cu tehnologia informatica, pe ansamblul sectorului, de 1,5 miliarde de dolari (aproximativ un miliard de euro), in timp ce fuziunea dintre Merrill Lynch si Bank of America se va traduce intr-o scadere de inca 2 miliarde de dolari (1,36 mld. euro) a investitiilor in IT. Pentru producatorii si distribuitorii de echipamente informatice, vestile nu sunt deloc bune. In cazul Microsoft, spre exemplu, industria financiara americana a realizat anul trecut 22% din vanzarile de software ale companiei. Dintr-un calcul realizat de analistii firmei de cercetare Gartner rezulta ca producatorii de computere, dar si cei de echipamente de retea sau de software ar putea inregistra anul viitor pierderi ce insumeaza 4,3 miliarde de dolari (2,9 miliarde de euro).
     
    Totusi, nu toti furnizorii de soft sau de echipamente hardware vor fi afectati. Unele dintre cele mai mari companii din industria IT, precum Hewlett-Packard sau IBM, au publicat recent rezultate financiare bune, o parte a castigurilor anuntate fiind atribuite afacerilor substantiale pe care cele doua companii le desfasoara in afara SUA. “Aceste companii sunt atat de mari si atat de diversificate din punctul de vedere al liniilor de productie si al amplasarii geografice, incat par sa reziste la aceasta criza”, puncteaza analistul McCarthy.
     
    Perspective pozitive exista in anumite sectoare si din punctul de vedere al bugetelor alocate tehnologiei informatice. In timp ce companiile din domeniul financiar, cel al utilitatilor si operatorii de telecomunicatii au avut cea mai mare nevoie de o ajustare a investitiilor in IT, cele din mass-media si divertisment cheltuiesc tot mai mult. Analistul John McCarthy a remarcat ca aceste din urma companii au nevoie stringenta de investitii mai mari pentru IT, atat timp cat informatia si divertismentul migreaza spre internet si spre mediile mobile. Asa se explica si cresterea de ansamblu cu 8% a cheltuielilor IT estimate pentru anul acesta, estimate de analistii companiei de cercetare Gartner la peste 3.400 de miliarde de dolari (2.305 miliarde de euro), intrucat companiile de media sunt asteptate sa echilibreze scaderile din zona financiara sau a furnizorilor de utilitati.
     
    “In mod cert, companiile mari din lume vor incepe sa calculeze mult mai atent cheltuielile IT pe care le au de facut”, a spus McCarthy. Aceasta prudenta nu va aduce insa neaparat o reducere substantiala a bugetelor pentru IT. Forrester Research, spre exemplu, considera ca pe ansamblu, situatia din acest an nu va fi chiar atat de grava in SUA, unde compania de cercetare estimeaza o crestere de 5,4% comparativ cu 2007, pana la 572 de miliarde de dolari (392,2 miliarde de euro). In schimb, pentru 2009 Forrester a coborat estimarile de crestere de la 9,4% la 6,1%, cifra oricum mai mare decat cea de anul acesta.
     
    Aproape paradoxal, unele dintre cele mai sigure locuri de munca intr-o astfel de perioada continua sa fie cele din domeniul tehnologiei. O serie de analisti si specialisti in resurse umane sunt de parere ca sectorul IT este mult mai in siguranta din acest punct de vedere decat multe alte domenii. Potrivit unui clasament facut de catre compania Jobfox, intr-un top al celor mai sigure si de succes 20 de meserii, cea de dezvoltator de software este considerata a doua cea mai sigura, iar cea de administrator de retele se claseaza pe locul al saselea.

  • PCFun.ro: Vanzari duble in S1

     

    Cresterea a fost pusa de reprezentantii companiei pe seama dublarii numarului comenzilor din primul semestru, fata de aceeasi perioada a anului trecut, pe masura ce au scazut preturile, influenţate de fluctuaţiile cursului euro. Peste 40% dintre aceste comenzi sunt lansate de clientii fideli ai magazinelor, clienti care se află cel putin la a treia, a patra achizitie de pe site-urile PCfun si ElectroFun.


     
    Produsele ce inregistreaza cele mai mari vanzari sunt notebook-urile, monitoarele LCD, componentele pentru PC, camerele foto si PC-urile. In ce priveste camerele foto, cele mai mari vanzari se realizeaza in lunile de vara, acest segment urmand sa creasca anul acesta cu aproximativ 20% faţă de 2007, aducând magazinului online PCfun vânzări estimative de circa 9% din totalul vanzarilor.
     
     
    In urmatorul an, in PCfun se vor face investitii de pana la 1,3 milioane de euro , potrivit lui Marius Ghenea, actionar fondator al Fit Distribution, compania care detine magazinul online, principalele obiective fiind promovarea produselor si serviciilor, sporirea competitivitatii preturilor pana la nivelul la care compania sa devina lider de pret si dezvoltarea resurselor umane ale companiei, pentru a acoperi un varf de sezon cum este cel de la sfarsitul anului