BusinessMagazin

Tag: finantare

  • Primele predicţii 2015 – 13 specialişti au emis 41 de tendinţe din 10 industrii, pentru anul viitor

    Sectoarele cu cea mai mare creştere vor fi industria alimentară, auto şi IT&C.

    Acestea sunt doar câteva dintre cele 41 de predicţii din 10 industrii diferite de la construcţii la IT&C, de la social media la transporturi, formulate în cadrul proiectului ProGnosis – Ziua Predicţiilor, aflat la a doua ediţie, derulat de DC Communication.

    Principalele tendinţe formulate de specialiştii din 10 industrii:

    Dragoş Pîslaru, Manager General, GEA Strategy & Consulting:

    Primele trei sectoare în termeni de creştere a valorii adăugate vor rămâne industria alimentară, industria TIC şi industria auto.

    România va ajunge la o rată finală de absorbţie a fondurilor europene 2007-2013 de 70%.

    Anul 2015 va fi anul planificării dezvoltării urbane – majoritatea oraşelor cu peste 10.000 de locuitori vor elabora strategii de dezvoltare urbană şi planuri de mobilitate (obligatorii pentru accesarea de fonduri UE 2014-2020).
    Antreprenoriatul va prinde teren – peste 50.000 de start-up-uri reale (nu vehicule salariale) vor fi înfiinţate, atât prin programe finanţate UE, cât şi independent de acestea.

    Un an important pentru mari proiecte ale României – Tarniţa, CN Cernavodă, Banca de Dezvoltare a României, ELI – laser Măgurele – vor fi iniţiate/implementate.

    Roxana Vitan, Preşedinte Romanian-American Foundation (RAF):

    Câteva din modelele de dezvoltare economică locală în jurul conceptului de ecoturism vor începe să capete vizibilitate. Modelele de dezvoltare economică locală sunt conduse de şi în sprijinul comunităţilor locale, cu scopul de a folosi în mod eficient şi a „monetiza” în folosul comunităţii patrimoniul natural şi cultural al zonei, cu rezultate în crearea de locuri de muncă şi creşterea activităţii economice locale.

    Sub impulsul ultimelor contractări de fonduri europene în actualul cadru financiar (POS DRU), discuţiile din jurul economiei sociale şi al întreprinderilor sociale vor prinde din nou tracţiune.

    A reapărut o disponibilitate mai mare decât de obicei de „a face lucruri împreună”; vom vedea mai multe iniţiative mai mici, din partea unor grupuri informale.

    Eugen Voicu, Acţionar Fondator Certinvest:

    Schimbarea de leadership de la sfârşitul anului va responsabiliza clasa politică din România pe termen mediu şi lung.

    Impactul poate să fie vizibil chiar începând cu 2015 şi va avea o influenţă pozitivă în mediul economic. Dacă în plan global nu vor fi turbulenţe, vom fi beneficiarii unei atmosfere colective pozitive în toate activităţile: afaceri, cultură, educaţie şi poate chiar şi în sănătate.

    Peste 10 ani, România va arăta cu totul diferit şi sper să putem spune că suntem o ţară europeană respectată.

    Mădălina Mihalache, Şef Biroul de Informare al Parlamentului European în România.

    Pentru prima dată în istoria UE, rezultatul alegerilor pentru Parlamentul European din 2014 a modificat modalitatea de alegere a conducerii Comisiei Europene, determinând viitoarea direcţie politică a Uniunii Europene, stabilind o legătură clară între alegerile pentru Parlamentul European şi viitorul Uniunii Europene. Această noutate, împreună cu o participare mai mare a electoratului din România la aceste alegeri europene faţă de cele din 2009, ne fac să credem că în 2015 vom vedea o mai mare implicare din partea cetăţenilor români la viaţa democratică europeană şi naţională.

    În 2015, Biroul de Informare al Parlamentului European în România va continua să fie o platformă de dialog a Parlamentului European cu reprezentanţi ai sectorului public, privat şi ai societăţii civile, cu tinerii şi toţi cetăţenii interesaţi să ştie ce se întâmplă la Parlamentul European.

    Gabriel Sincu, Executive Director, Tax Advisory Services, EY România

    În ciuda tuturor discuţiilor, “taxa pe stâlp” nu va fi redusă, ci va rămâne la nivelul din anul 2014.

    Autorităţile fiscale vor pierde tot mai multe procese în urma cărora vor fi obligate să plătească dobânzi pentru restituirea cu întârziere a TVA-ului, ceea ce va determina Guvernul să ia o măsură fantezistă de genul celor legate de taxa de înmatriculare auto.

    Fiscul va fi înfrânt din nou în bătălia cu evaziunea fiscală şi se va discuta tot mai aprins de o eventuală amnistie fiscală.

    Mircea Vlah, CEO Dumagas Transport & Logistics

    Anul viitor este un an al investiţiilor – unul favorabil industriei de transport şi logistică – asta înseamnă preluări de companii sau intrare în acţionariat. De asemenea, mă aştept şi la investiţii în flote mai mari şi în achiziţii semnificative de flote EURO 6.

    Companiile de transport şi logistică vor strânge rândurile – se vor accentua tendinţele de eficientizare a activităţii: posibil prin creşterea profitabilităţii în dauna cifrei de afaceri, prin termene de plată mai strânse şi preţuri mai mari la transport.

    Consumul va creşte anul viitor şi cred că şi investiţiile „green field” în România – posibil cu un procent cu două cifre faţă de acest an.

    Gabriel Badea, Preşedinte, Federaţia Serviciilor de Securitate

    Tarifele serviciilor de securitate, în special serviciilor destinate sectorului domestic (monitorizarea sistemelor de alarmă antiefracţie) vor creşte estimativ cu 15-35% în 2015 ca urmare a intrării în vigoare a noii legislaţii privind reautorizarea Centrelor de Monitorizare şi Răspuns la Alarmă (CMRA) care impun firmelor care deţin astfel de infrastructuri să investească masiv în amenajări şi dotări de ultimă generaţie în conformitate cu standardul european în materie şi, de asemenea, ca urmare a creşterii costului salarial în contextul majorării salariului minim pe economie de la 1 ianuarie.

    Datorită creşterii constante a costurilor cu forţa de muncă, se va recurge din ce în ce mai mult la soluţii tehnice de înlocuire a personalului cu tehnologia. În consecinţă, vor dispărea din ce în ce mai multe locuri din servicii şi chiar producţie; de asemenea, se va reduce numărul investiţiilor cu capital privat în aceste sectoare economice care nu mai pot oferi randamente atractive pentru investitori.

    Posibil ca în următorul an să vedem mai multe investiţii în sectorul public (de exemplu, accelerarea construcţiei de autostrăzi) care ar putea să compenseze contracţia investiţiilor private.

    Petrolul se va menţine în continuare la un nivel scăzut de preţ, iar scăderea preţului petrolului corelată cu reducerea subvenţiilor, va diminua interesul pentru proiectele în sectorul energiei regenerabile. Multe proiecte aflate în diverse stadii de realizare vor fi abandonate, nu se vor mai demara proiecte noi.

  • România va pierde între 12 şi 17 miliarde de euro până în 2025 dacă nu creşte investiţia în educaţie

    Studiul “Costul investiţiei insuficiente în educaţie în România”, lansat luni de UNICEF, arată că majorarea investiţiei în educaţia copiilor de vârste mici poate aduce beneficii celor ce nu îşi permit să urmeze o facultate şi, în timp, va determina creşterea numărului de persoane dezavantajate care obţin o diplomă universitară.

    “Un an în plus de şcoală creşte veniturile cu 8-9 la sută, reduce riscul de a deveni şomer cu opt la sută şi cel de apariţie a unor probleme grave de sănătate, cu 8,2 la sută. Absolvenţii de învăţământ secundar superior câştigă cu 25-31 la sută mai mult decât cei care au terminat ciclul primar şi cel gimnazial. Câştigurile obţinute de persoanele care termină o facultate le depăşesc cu aproape 67 la sută pe cele ale elevilor care renunţă la şcoală după învăţământul secundar superior”, rezultă din studiul făcut cu experţi străini.

    Experţii au constatat că dacă numărul absolvenţilor de facultate ar creşte de la 13,6 la sută la 19 la sută în 2025, acest lucru s-ar reflecta şi în PIB, care ar fi mai mare cu aproximativ 3,6 la sută. Mai mult, chiar şi o uşoară creştere a numărului absolvenţilor de învăţământ secundar (de doar 1,7 la sută până în 2025) ar genera o creştere de 0,52 la sută a PIB.

    “Dacă s-ar mări treptat cheltuielile cu educaţia până la şase la sută din PIB, creşterea economică ar putea atinge un nivel de 2,7-2,95 la sută în perioada 2015-2025, în loc de doi la sută, potrivit cifrelor oficiale. Economia României poate primi un imbold şi prin îmbunătăţirea rezultatelor la testul PISA (impactul calităţii educaţiei asupra creşterii economice). Experienţa statelor cu economii şi rate de participare la educaţie similare cu cele ale României (cum sunt Letonia şi Ungaria), dar care investesc mai mult în învăţământ, demonstrează că România ar putea creşte media nivelului şcolarizării cu un an până în 2025”, au mai arătat iniţiatorii studiului.

    În cazul în care va continua să menţină nivelul actual de finanţare al educaţiei, România nu se va înregistra nicio creştere semnificativă a mediei anilor de şcoală, susţin aceleaşi surse.

    “Se estimează că nerealizarea investiţiei ar duce la scăderea PIB-ului cu 12-17 miliarde de euro în 2025, echivalentul a şapte-nouă la sută din PIB-ul anului 2015. Mai simplu spus, trebuie să transformăm cercul vicios al investiţiilor insuficiente în educaţie într-un cerc virtuos: mărirea cheltuielilor aferente educaţiei ar încuraja creşterea economică şi ar genera mai mulţi bani pentru bugetul de stat”, se arată în studiul citat.

    Al doilea scenariu luat în calcul prevede investiţii suplimentare în educaţie. Experţii au constatat că, în cazul în care cheltuielile cu educaţia cresc treptat spre la 6 la sută din PIB până în 2025, media anilor de şcoală se măreşte cu un an.

    Pe de altă parte, specialiştii atrag atenţia că nu este suficient să se cheltuie mai mulţi bani, fiind nevoie de “investiţii inteligente” şi de o analizare atentă a modului de alocare a fondurilor suplimentare diferitelor niveluri de învăţământ, pentru a obţine rezultate similare celor din Letonia şi Ungaria, de pildă.

    “Investiţiile în învăţământul primar şi secundar ar trebui să vizeze reducerea disparităţilor în ceea ce priveşte frecvenţa şi rezultatele şcolare, lucru ce poate duce la creştere economică. Investiţiile în învăţământul secundar superior, pe lângă randamentul lor economic, ar contribui la îmbunătăţirea învăţământului tehnic şi profesional, mai ales în sectorul industrial unde se va înregistra cel mai mare impact şi/sau unde există o contribuţie financiară şi din partea sectorului privat”, spun specialiştii.

    Potrivit acestora, dezvoltarea capitalului uman poate aduce, de asemenea, numeroase beneficii, precum ameliorarea sănătăţii, scăderea criminalităţii şi a dependenţei de prestaţii sociale şi ar avea ca efect şi o mai mare productivitate, cea a României fiind una dintre cele mai mici din UE.

    De asemenea, creşterea cheltuielilor cu educaţia este esenţială şi în ceea ce priveşte atingerea ţintelor UE 2020, pentru că, în acest fel, România ar putea avea în 2025 un cadru economic comparabil cu actuala medie din Europa de Est, reflectată cel mai bine de Letonia.

    “Strategia şi bugetul educaţiei trebuie să fie în concordanţă cu un plan mai amplu de dezvoltare economică pentru a încuraja sectorul privat să creeze locuri de muncă şi să recruteze personal într-un mod nediscriminatoriu. Acest plan ar trebui să stabilească ţinte pentru industrie şi servicii, susţinute de un capital uman mai consistent. Sistemul de educaţie şi de formare trebuie să reflecte nevoile pieţei muncii. Atragerea mai multor copii spre şcoală şi îmbunătăţirea sistemului de educaţie, cu accent pe învăţământul preşcolar şi cel obligatoriu, ar trebui să reprezinte o prioritate în vederea reducerii disparităţilor şi a dezvoltării capitalului uman în România”, consideră iniţiatorii studiului.

    Ei susţin că, în ciuda redresării lente a economiei româneşti după anii de criză, bugetul educaţiei ar putea creşte dacă se acordă prioritate reformelor din domeniu atunci când se alocă fondurile europene şi/sau dacă se extinde ponderea cheltuielilor publice la nivelul PIB-ului şi dacă creşte ponderea educaţiei în actualul buget.

    Potrivit acestora, datele bugetare trebuie adunate cu mai multă precizie şi promptitudine şi raportate mai transparent organizaţiilor UE, precum Eurostat, şi publicului larg şi trebuie raportate date referitoare la buget şi cheltuielile efective, pentru a asigura transparenţă şi responsabilizare, dar şi pentru a monitoriza absorbţia fondurilor externe, în special a celor europene.

    “Credem cu ardoare că este necesară creşterea progresivă a investiţiei în educaţie până la 6 la sută din PIB, cum este stabilit în Legea Educaţiei din 2011. Însă suntem conştienţi de faptul că, făcând referire la drepturile copilului, nu vom convinge pe nimeni. (…) Potrivit studiilor internaţionale, un an de şcoală în plus duce la creşterea veniturilor cu 8-9 la sută şi la scăderea cu 8 la sută a riscului de apariţie a unor probleme de sănătate. În general, cu cât ai mai multe studii, cu atât este mai mare venitul pe care îl obţii. Aşadar, un nivel de educaţie mai ridicat prezintă beneficii la nivel individual. (…) Recomandarea noastră este ca România să acorde prioritate maximă educaţiei timpurii şi celei primare. Acest lucru ar contribui semnificativ la reducerea disparităţilor”, a arătat reprezentantul UNICEF în România, Sandie Blanchet.

    Prezent, şi el, la evenimentul de lansare a studiului, ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, a precizat că este convins că bugetul pe 2015 va fi pozitiv şi speră ca într-o zi să ajungă la 6 la sută din PIB, dar a menţionat că important este ca în sistem să existe stabilitate. “Important e ca atunci când introducem o politică, să avem siguranţa că va exista o stabilitate, indiferent cine se află la guvernare”, a spus Pricopie.

    Ministrul Educaţiei a spus că a avut deja o discuţie cu reprezentanţii Ministerului de Finanţe privind bugetul, însă, din experienţa anilor trecuţi, până la finalizarea acestuia vor mai fi cel puţin trei-patru discuţii. “În linii mari, bugetul este conturat, se merge pe o creştere, dar este totuşi mai complicat, pentru că au scăzut contribuţiile sociale, ceea ce va avea un impact în 2015”, a declarat Pricopie.

    Demnitarul a mai precizat că în bugetul pe 2015 este prevăzută şi creşterea salariilor cadrelor didactice în două tranşe, respectiv 5% din martie şi 5% la începerea viitorului an şcolar.

    Remus Pricopie a mai spus că bugetul pentru 2015 are în vedere şi lucruri noi, cum ar fi susţinerea financiară prin fonduri structurale a simulărilor de la clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a, a examenului de bacalaureat şi a simulării pentru evaluarea de la clasa a VIII-a. “Vom avea un fond special pentru examene şi evaluări”, a adăugat el, precizând că, în prezent, bugetul pentru evaluarea naţională este de 30 de milioane de lei şi speră ca în 2015 bugetul alocat pentru toate examenele şi evaluările să fie de 200 de milioane de lei.

    Potrivit ministrului Educaţiei, bugetul din 2015 are “rădăcini” în bugetul din acest an, el precizând că trebuie să se decidă dacă vor fi date înapoi sumele stabilite prin hotărâri judecătoreşti, ceea ce ar însemna 1,3 miliarde de lei în plus, dacă se stabileşte acordarea acestor sume în 2015.

    Pricopie a subliniat că acordarea a 6% din PIB în 2015 pentru educaţie este o solicitare “nerealistă”.

  • Volksbank sfătuieşte antreprenorii să găsească şi alte pieţe de desfacere pentru afacerile lor

    “Pentru o dezvoltare durabilă trebuie să dăm prioritate capitalului autohton, iar lichiditatea suficientă din sistemul bancar nu face decât să ajute întreprinzătorii români. Trebuie să găsim acele proiecte bancabile şi să ne asumăm riscurile, bănci şi antreprenori, să investim în resurse specializate. Totodată, este necesară găsirea unei noi pieţe de desfacere, piaţa locală pare suprasaturată pe anumite nişe, e bine să depăşiţi orizonturile României şi ale Uniunii Europene şi să căutaţi alte pieţe de desfacere”, a declarat joi Neacşu la conferinţa MEDIAFAX Talks about SME’s.

    El a arătat că în sistemul bancar există în prezent suficientă lichiditate, de care economia reală trebuie să profite, întrucât are ca efect reducerea costurilor pentru credite, “un lucru foarte binevenit”.

    Neacşu spune că în acest an diferite segmente ale economiei au început să-şi revină sau au o performanţă foarte bună, precum sectorul agriculturii, IT-ul sau transporturile şi logistica.

    “Am observat antreprenori care au găsit nişe şi apetitul de a-şi asuma riscuri noi. Ne interesează ca după această perioadă să ne redefinim rolul de intermediari în sistemul financiar şi să facilităm accesul la finanţare. Rolul băncilor este să ne orientăm din nou către clienţi şi să facem ca IMM-urile să găsească acele proiecte bancabile şi să vină să le finanţăm”, a spus Neacşu.

    Oficialul Volksbank spune că nivelul proiectelor care se încadrează pentru finanţare este foarte scăzut în prezent, de circa 18%-20%.

  • Flotele de camioane închiriate sunt următorul pas în dezvoltarea companiilor de transport

    Un camion poate costa până la 80.000 – 90.000 de euro, în timp ce un autoturism de flotă de obicei are un preţ mediu de 15.000 de euro.

    „Noi am finanţat mai multe flote de camioane MAN, nu una singură. La noi în ţară vorbim acum de un nou trend, deoarece în Vest vorbim deja de un produs obişnuit. Clienţii de camioane vor să plătească exact cât utilizează. Noi am intrat în acest business datorită apartanenţei MAN la grupul VW, deoarece clienţii internaţionali doreau acest produs şi în România, iar pe piaţa camioanelor vom finanţa exclusiv MAN“, a spus Radu Manea, directorul diviziei de management de flotă în cadrul Porsche Finance Group.

    În acest caz, operaţiunile logistice au fost asigurate de importatorul local, MHS Truck & Bus, companie parte a Automobile Bavaria Group.

    Primul contract de acest fel cunoscut este cel de 60 de camioane noi MAN alături de 25 de semiremorci Schmitz contractate în vara acestui an de Dumagas Transport, una dintre cele mai mari firme de transport de pe piaţa locală, cu o flotă de aproape 500 de camioane.

    „Am primit finanţare pentru cele 60 de camioane deoarece am venit cu un business plan nou şi avem potenţial de creştere. Acestea nu au fost închiriate foarte uşor. Discuţi-ile au început în martie şi s-au prelungit deoarece situaţia financiară a companiei a îngreunat contractarea acestora. Noi am intrat cu aceste camioane în lucru abia în august-septembrie“, a spus Mircea Vlah, CEO al Dumagas.

    Ca număr, Porsche Mobility are în portofoliu în prezent peste 200 de camioane închiriate, împărţite în zece flote, închiriate pe o perioadă cuprinsă între trei şi cinci ani, în funcţie de tipul contractului. „Am început discuţiile în 2012, iar primele camioane s-au finanţat în 2013; avem un plan în pregătire pentru a aborda şi retailul, pentru a oferi produsul MAN pentru orice solicitant, direct la dealer. Experienţa Dumagas le-a dat încredere că putem merge şi către alţi clienţi“, a subliniat Manea.

    Riscul închirierii unei flote de camioane, în comparaţie cu închirierea uneia de autoturisme, poate fi chiar mai mic, în opinia executivului. „Este riscant şi nu deoarece un camion este un instrument de lucru, de care depinde activitatea. Dacă nu mai are un turism, firma îşi cumpără unul mai ieftin sau externalizează. În transporturi sunt sume mai mari, dar finanţăm businessuri fezabile. Ne uităm inclusiv la cash-flow, nu doar la cifră de afaceri şi profit. Nu urmărim contracte pe termen scurt, ci unele pe termen lung.“

    Cea mai mare flotă din portofoliul companiei de leasing, a unui transportator rutier francez generalist care activează şi în România, este de peste 100 de camioane şi este în creştere, dar Porsche Mobility nu are permisiunea de a-i comunica numele. Compania franceză are aproximativ jumătate din cele 234 de camioane închiriate în regim de leasing operaţional.

    „Noi am finanţat numai capete tractor pentru transport internaţional rutier. Am făcut ofertă şi pentru specializate, dar nu există piaţă. Acolo am făcut câteva cotaţii, dar numai pentru volume foarte mici. În plus, dacă un camion de transport internaţional poate rula în întreg ciclul de viaţă peste 1,5 milioane de kilometri, unul de construcţii are o exploatare complet diferită. Pentru noi este o zonă nouă pe care o învăţăm“, a subliniat Manea.

    Decizia de a intra pe segmentul camioanelor închiriate vine pe o piaţă în creştere a utilajelor. Camioanele grele, de peste 18 tone, utilizate cu precădere în transporturile internaţionale au fost cel mai dinamic segment al pieţei autovehiculelor în primele nouă luni din acest an, cu o creştere de 33%, la peste 3.300 de unităţi noi, potrivit datelor Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA). „Deocamdată, partea de camioane are o pondere redusă în raport cu autoturismele. Targetul nostru nu este neapărat legat de volum – din ceea ce se livrează, noi vrem să avem o pondere cât mai mare şi să putem oferi şi leasing financiar sau credit, nu doar operaţional sau mix între acestea. Nu oferim fleet management de camioane deoarece anvelopele sunt gestionate de furnizori şi camioanele de dealeri“, a subliniat Radu Manea.

  • Ministerul Culturii a alocat peste 1 milion de lei revistelor şi publicaţiilor culturale

    Astfel, Uniunea Scriitorilor din România (USR) a primit suma de 590.000 de lei, publicaţiile finanţate fiind România literară (200.000 de lei), Luceafărul de dimineaţă (60.000 de lei), Ramuri (60.000 de lei), Orizont (50.000 de lei), Apostrof (50.000 de lei), Helikon (50.000 de lei), Viaţa Românească (60.000 de lei) şi Steaua (60.000).

    De asemenea, Uniunea Arhitecţilor din România (UAR) a primit suma de 40.000 de lei, pentru editarea revistei Arhitectura, Uniunea Artiştilor Plastici din România (UAPR) a beneficiat de o finanţare de 60.000 de lei, pentru revista Arta, iar Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor (UCMR) a primit 60.000 de lei, jumătate din sumă fiind pentru editarea revistei Muzica şi cealaltă pentru Actualitatea muzicală.

    Bani a primit şi Uniunea Teatrală din România (UNITER), finanţarea având o valoare de 60.000 de lei, pentru publicaţia Teatrul de azi.

    O finanţare în valoare de 290.000 de lei au primit şi revistele şi publicaţiile culturale finanţate de Ministerul Culturii pe bază de contracte. Astfel, publicaţiile Contemporanul – Ideea Europeană, Convorbiri literare, Korunk, Mişcarea literară, Szekelyfold, Cultura şi Varad au primit câte 40.000 de lei, iar Poesis Internaţional a beneficiat de suma de 10.000 de lei.

    Ministerul Culturii finanţează programul de susţinere a editării revistelor şi publicaţiilor culturale pentru anul 2014, potrivit legii bugetului de stat pe anul acesta. Astfel, din finanţarea acordată potrivit prezentelor norme se pot acoperi următoarele categorii de cheltuieli eligibile: cheltuielile de realizare a programului, precum onorarii, prestări servicii (cheltuieli redacţionale, cheltuieli tipografice şi cheltuieli de difuzare) şi alte cheltuieli specifice şi cheltuieli de personal şi cheltuieli administrative, aferente perioadei de realizare a programului.

  • BCR Leasing a finanţat în primele nouă luni bunuri în valoare de 61 mil. euro

    Cele mai mari creşteri au fost înregistrate pe segmentul de leasing pentru vehicule comerciale grele, unde compania a realizat o triplare a valorii finanţate faţă de trimestrul al treilea din 2013.

    Finanţările de vehicule au reprezentat, pe primele trei trimestre, aproape 73% din portofoliul de produse al BCR Leasing IFN. În interiorul acestui segment, mai mult de jumătate din finanţări (52%) au fost destinate leasingului de autoturisme, 38% leasingului de vehicule comerciale grele şi 10% leasingului de vehicule comerciale uşoare. Pe segmentul de leasing pentru autoturisme noi, compania a înregistrat creşteri cu 84% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    În acelaşi timp, finanţarea de vehicule comerciale grele a căpătat o pondere mai mare decât în anii precedenţi în strategia de vânzări. Până la sfârşitul acestui an, compania oferă condiţii speciale la achiziţia de camioane noi şi second hand – flexibilitate cu privire la vechimea bunurilor ce pot fi finanţate (bunuri cu vechime de până la 96 de luni la finalizarea contractului de leasing), cote de asigurare preferenţiale şi avansuri care încep de la 10 sau 15%.

    Finanţările de echipamente pe primele luni ale acestui an au reprezentat circa 22% din portofoliul BCR Leasing IFN. Principalele domenii pentru care s-au finanţat echipamente sunt transport, industrie, agricultură şi construcţii. Au fost finanţate de asemenea, echipamente de stocare a datelor, echipamente medicale, utilaje de curăţenie urbană, urmate de echipamente pentru industria alimentară şi chimică.

    BCR Leasing IFN este prezentă pe piaţa românească de leasing din anul 2001, ca subsidiară a Băncii Comerciale Române, parte a Erste Group.

  • Invenţia care poate îmbătrâni whiskey-ul în doar 24 de ore

    Elements este un produs care, susţin cei de la Time and Oak, poate îmbătrâni orice cantitate de whiskey cu trei ani în doar 24 de ore.

    Compania din Portland, Oregon a strâns deja cu 100.000 de dolari mai mult decât suma cerută, atrăgând interesul a mii de oameni.

    Procesul, descris pe Kickstarter, este următorul: în recipientul cu whiskey se intreoduce un un obiect de lemn care realizează un proces de “transpirare accelerată prin acţiune capilară”. Time and Oak susţine că procesul funcţionează la orice tip de whiskey şi cu mai multe arome.

  • În 2006 vi-l prezentam pe Vladimir Sterescu, fondatorul celei mai mari companii de call center din România

    Vezi aici secţiunea aniversară BM 10 ani

    Cover Story 2006

    Cateva convorbiri telefonice, prima chiar din greseala, o intalnire, o propunere, o afacere incheiata. O achizitie care sporeste numarul romanilor imbogatiti din noua tehnologie. Povestea cumpararii call-center-ului EasyCall de catre americanii de la Computer Generated Solutions este fascinanta chiar prin simplitatea ei: un om, o idee, finantare si perseverenta, happy end in stil hollywoodian.

    Cateva convorbiri telefonice, prima chiar din greseala, o intalnire, o propunere, o afacere incheiata. O achizitie care sporeste numarul romanilor imbogatiti din noua tehnologie. Povestea cumpararii call-center-ului EasyCall de catre americanii de la Computer Generated Solutions este fascinanta chiar prin simplitatea ei: un om, o idee, finantare si perseverenta, happy end in stil hollywoodian.

    Vladimir Sterescu, fondatorul EasyCall, este omul care a marcat un punct pretios pentru romani in meciul confuziilor dintre Budapesta si Bucuresti. Atunci cand l-a sunat pentru prima oara pe Sterescu, Phil Friedman, presedintele companiei americane Computer Generated Solutions (CGS), l-a anuntat ca vine la Budapesta si ca ar vrea sa viziteze si EasyCall. Era intr-unul din weekend-urile  lunii iunie, iar Sterescu nu stia nici cine este Computer Generated Solutions si nici cine este Friedman. Politicos, l-a informat pe american de pozitionarea geografica a companiei sale, dar a avut si un impuls, despre care acum spune ca nu-i este caracteristic, de a-i explica sefului CGS cine este si ce face EasyCall.

    Friedman a parut oarecum dezamagit ca a nimerit mai la est de Budapesta, dar i-a dat, totusi romanului adresa de mail, pentru a primi o prezentare completa a EasyCall. „Cred ca in acest caz Bucurestiul a batut Budapesta“, zambeste Sterescu sase luni mai tarziu. Aceasta pentru ca EasyCall, furnizor de servicii de tip call-center, a fost preluat in luna octombrie de catre CGS. Valoarea tranzactiei nu a fost facuta publica de oficialii celor doua companii, dar surse din piata estimeaza ca este vorba de o suma de ordinul milioanelor de euro, probabil undeva in jurul a 6 sau 7 milioane.

    Spre deosebire de multe alte companii care prefera discretia extrema, cei de la Computer Generated Solutions par chiar mandri de cumpararea EasyCall. Asa lasa sa se inteleaga banner-ul care troneaza chiar pe pagina de web a CGS si care face trimitere atat spre site-ul EasyCall, cat si spre comunicatul de presa ce anunta tranzactia. Aceasta spre deosebire de anuntul privind preluarea FolioDev, companie americana furnizoare de servicii IT pentru companii, tranzactie incheiata de CGS doar o zi dupa preluarea EasyCall si tratata cu discretia obisnuita.

    Chiar daca valoarea tranzactiei nu este publica, povestea infiintarii EasyCall si a modului in care, in numai trei ani, un tanar devine milionar bate cifrele seci si este mult mai interesanta.

    Sterescu si-a inceput cariera in adevaratul sens al cuvantului in 1997, an marcat de intrarea pe piata a celor mai mari operatori de servicii de telefonie mobila la ora actuala, Orange si Vodafone, pe atunci Dialog si Connex. „Aveam un prieten care s-a angajat la Connex pe vremea aceea si el m-a indemnat sa incerc si eu“, isi aminteste Sterescu. „Se faceau foarte multe angajari, mai ales in departamentul lor de relatii cu clientii, adica in call-center“, a spus Sterescu.

    Cu alte cuvinte, investitiile majore pe care le faceau operatorii in resurse umane l-au adus pe actualul director al call-center-ului EasyCall in aceasta industrie. Meseria a invatat-o din mers, trecand prin sapte posturi diferite in cadrul Connex. „Am inceput de la casca, am format departamentul de date, am lucrat in departamentul de retentie, unde trebuia sa incerc sa-i conving pe clientii care voiau sa rezilieze contractul sa se razgandeasca, dupa care am trecut in departamentul de major accounts, unde faceam acelasi lucru, numai ca era vorba de clienti mari. Am revenit apoi la relatii cu clientii in echipa de management si am sfarsit in departamentul de reglementari“, spune Vladimir Sterescu.

    Un job intr-un call-center presupune foarte multa rutina, motiv pentru care un angajat la casca se remarca destul de greu. Asta pentru ca, intr-un mediu in care lucreaza foarte multi angajati, dupa reguli bine stabilite, procedurile si informatiile oferite de acestia trebuie sa fie intotdeauna aceleasi. „Un standard de baza intr-un call-center ar fi acela ca, daca o persoana suna de 100 de ori cu aceeasi intrebare, teoretic ar trebui sa primeasca 100 de raspunsuri identice“, explica Sterescu. „In practica, aproximativ 90 de raspunsuri sunt identice, restul de zece fiind fie raspunsuri gresite, fie deviatii pe langa raspuns, pentru care trebuie asumata o anumita raspundere“, a continuat el. „Eu am fost unul dintre cei zece.“

    Lucra la Connex cand a inceput sa ia in considerare posibilitatea de a-si face propriul call-center. Insa, in viziunea lui, call-center-ul pe care ar fi vrut sa-l fondeze ar fi trebuit sa raspunda in numele mai multor companii care ar fi inchiriat aceste servicii. „Consideram ca piata de call-center din Romania nu era suficient de dezvoltata si deci ca era un business de viitor“, a spus Sterescu: „In ’98-’99, daca aveai o problema, nu aveai unde sa suni pentru informatii, suport tehnic sau reclamatii“.

    Piata de call-center din Statele Unite era la momentul respectiv cel mai bine pusa la punct. Mai mult, companiile mari preferau sa faca outsourcing pentru serviciile de relatii cu clientii, in primul rand din ratiuni financiare. Pe de o parte, un call-center presupune foarte multe costuri pentru o companie, plecand de la cheltuielile cu cladirea si pana la remuneratia personalului. Pe de alta parte, este nevoie de foarte multi angajati care, in cazul unei multinationale cotate la bursa si obligata sa raporteze anual indicatori precum cifra de afaceri per angajat sau profitul pe cap de angajat, reduc inevitabil valoarea acestor indicatori.

    „Ideea initiala a fost de a face un call-center, cu cativa oameni care sa poata raspunde in numele mai multor companii, cliente ale acestui call-center. Adica acelasi om sa fie scolarizat pe produsele si serviciile mai multor companii“, isi aminteste Sterescu. „Insa nu aveam banii necesari pentru a investi in ideea mea.“

    Aici au intervenit ceilalti doi fosti actionari ai EasyCall. Unul dintre ei este Gheorghe Rusu (64 de ani), fostul presedinte al Asociatiei Nationale a Internet Service Providerilor din Romania (ANISP). „Este un om cu un spirit antreprenorial foarte bun, pe care il cunosteam din diverse intalniri pe vremea cand reprezentam Connex si caruia i-am prezentat ideea mea de business“, evoca Sterescu. „A acceptat sa finanteze 100% ideea mea, in care eu as fi facut munca 100%, cu actionariat 50/50, dar numai daca as fi plecat de la Connex. Eu nu prea voiam asta, pentru ca aveam un post foarte bun si multe avantaje acolo“, a adaugat el.

    Situatia nu a ramas asa, pentru ca la scurt timp Rusu a decis ca este nevoie de inca un actionar – Sorin Cristescu (56 de ani), un businessman din zona de software pentru afaceri. Si astfel, actionariatul s-a impartit la trei, in conditiile in care Rusu si Cristescu s-au implicat in afacere doar financiar.

    EasyCall a fost fondat in 2003, in urma unei investitii initiale de aproape un milion de dolari, mai mult decat anticipasera cei trei actionari. „Inceputul a fost destul de greu. Am investit in prima faza in amplasament – o camera de 15 metri patrati, un birou si un calculator – si am inceput sa alergam dupa clienti“, povesteste Vladimir Sterescu.

    Pana in martie 2004, EasyCall a avut un singur client, o companie care vinde aparate electronice si electrocasnice, cu toate ca Sterescu a trimis aproximativ 600 de oferte si a avut peste 150 de intalniri in urma acestor oferte. „Seful companiei respective imi este prieten si, cu toate ca nu avea nevoie in mod special de servicii de call-center, a fost de acord sa-mi fie client“, spune directorul EasyCall. Au urmat si investitiile in prima centrala telefonica, in aplicatii software pentru call-center, in resurse umane – patru angajati – si in publicitate.

    Al doilea client al companiei a fost chiar Connex, care a solicitat serviciile EasyCall pentru un proiect de promovare a unui serviciu nou timp de o luna. Pentru proiect ar fi fost nevoie de aproximativ 100 de persoane. „In doua saptamani a trebuit sa angajam personalul necesar, noi fiind doar cinci. Cum am facut? Am dat anunt la mica publicitate si, pentru ca doamna de la ghiseu ne spusese ca anunturile sunt date in ordine alfabetica, l-am inceput cu litera A, pentru a fi cat mai sus pe pagina“, povesteste Sterescu. Iar faptul ca anuntul era si „bolduit“, adica scris cu litere ingrosate, l-a propulsat intre primele cinci. Rezultatul: peste 1.000 de solicitari, care au ajuns sa blocheze inbox-ul clientului de e-mail.

    Proiectul Connex s-a prelungit pe noua luni, timp in care compania a atras alti 14 clienti si un al doilea proiect Connex, pentru setari de telefoane. Printre clienti s-a numarat si o companie olandeza care a facut outsourcing pentru serviciile de call-center in cinci limbi straine – engleza, franceza, germana, spaniola si italiana.

    EasyCall ofera servicii de call-center pentru companii care activeaza in telecomunicatii, cablu, Internet, software si sectorul financiar-bancar. A inceput cu serviciile de baza, de primire de apeluri si furnizare de informatii catre clienti. Ulterior s-a trecut si in zona de suport tehnic si de recuperare de debite, EasyCall avand rolul de a le aminti telefonic clientilor ca au intarziat cu plata facturilor. „In momentul de fata facem «collections» (recuperare a debitelor) exclusiv pentru SUA si facem si incasari prin telefon. Clientul nostru ne-a furnizat o aplicatie software pentru procesarea cardurilor“, explica Vladimir Sterescu.

    Telemarketingul este un alt domeniu in care a activat si activeaza EasyCall – un segment cel putin interesant: cum altfel sa definesti vanzarea prin intermediul telefonului a laptelui-praf sau a tigarilor catre clienti din Italia? Si cat de bine se vinde lapte-praf prin telefon? „Se vinde excelent. De fapt, ei faceau comanda de lapte pe un site si noi trebuia sa-i convingem sa cumpere in cantitate mai mare“, isi aminteste Sterescu.

    Vanzarea companiei nu a fost o actiune programata, chiar daca cei trei actionari ai EasyCall au cochetat cu ideea si au primit ceva oferte, din care „una cel putin interesanta“, spune Sterescu.

    Chiar si oferta primita din partea americanilor de la CGS a venit un pic prea devreme, s-ar putea spune, pentru ca afacerea, chiar fara sprijin extern, avea sanse sa se dubleze intr-o perioada scurta de timp. Dar finantatorii si partenerii lui Sterescu au avut o abordare pragmatica, preferand sa-i „redea libertatea“ acestuia, respectiv puterea de decizie din punct de vedere executiv. Asa ca vanzarea EasyCall mai are o caracteristica aparte, anume faptul ca tranzactia s-a facut practic fara negocieri. Dupa telefonul din iunie de la presedintele CGS, Phil Friedman, Sterescu i-a trimis acestuia prin e-mail o prezentare a companiei. La finele lui iulie, Friedman i-a telefonat din nou lui Sterescu, spunandu-i ca a decis ca pe 1 septembrie sa vina la sediul EasyCall, impreuna cu o delegatie de congresmeni si reprezentanti ai unor mari firme americane. „Au pus multe intrebari, inclusiv despre mediul economic din Romania si apoi s-au dus la alte doua firme concurente, in acelasi scop“, spune Sterescu.

    In ziua urmatoare, Sterescu si Phil Friedman au mai discutat la micul dejun, luat la Intercontinental, unde directorul executiv al CGS a cerut mai multe date financiare legate de EasyCall.

    „Timp de trei saptamani nu am mai avut apoi nici o veste. Pe 20 septembrie insa am avut parte de un alt telefon surpriza, in care mi se spunea ca CGS este interesata sa cumpere EasyCall“, a spus Vladimir Sterescu. Americanii au trimis si scrisoarea de intentie, iar cei trei actionari romani au decis sa vanda. Definitivarea detaliilor tehnice ale tranzactiei a fost un prilej pentru Sterescu sa ia contact cu pragmatismul american: „Pentru audit a venit o ditamai echipa, care in trei zile, fara sa tina cont ca e weekend, si-au facut treaba, au decis ca suntem curati, ca totul este OK – si gata“.

    Contractul a fost semnat pe 18 octombrie, una dintre clauzele acestuia fiind ca Sterescu sa ramana in functia de director timp de inca cinci ani. „Achizitia EasyCall face parte din expansiunea noastra mondiala si venirea in Romania este foarte importanta pentru noi“, a declarat Phil Friedman pentru Ziarul Financiar la momentul achizitiei. „O componenta foarte importanta a extinderii noastre in Romania este deschiderea in Bucuresti a unui centru de dezvoltare software, unde estimez ca in urmatorii doi ani vom angaja aproximativ 300 de oameni“, a precizat americanul. „Fiind un pas major in strategia noastra de crestere, miscarea ne va extinde prezenta in Europa. De asemenea, ne va deschide noi oportunitati in zona BPO (Business Process Outsourcing – n. red.)“, a adaugat Friedman.

    Strategia pe termen scurt si mediu a EasyCall este sa se extinda la nivel teritorial. „Vrem sa deschidem cel putin un sediu in afara Capitalei, variantele de extindere fiind Brasov, Sibiu sau Galati“, spune Sterescu.

    Compania a avut anul trecut o cifra de afaceri de 1,8 milioane de euro si un profit de 50.000 de euro. Pentru anul acesta, cifra de afaceri estimata este de 3,4 milioane de euro, in conditiile in care, in prima jumatate a anului, EasyCall a raportat venituri de 1,7 milioane de euro. „Aceste cifre reprezinta mai exact veniturile din servicii, cifra de afaceri fiind crescuta artificial la 6-7 milioane de euro datorita unuia dintre clientii nostri, care ne factureaza si traficul de telefonie pe care il fac ei cu clientii lor“, a spus Sterescu.

    Marja de profit a EasyCall pe anul trecut a fost de sub 5%, iar anul acesta va fi probabil undeva la 8%, conform estimarilor directorului. Motivul pentru care marja de profit este atat de scazuta este faptul ca EasyCall a investit in permanenta in dezvoltare. O arata evolutia numarului de angajati. In 2004, compania a avut 180 de angajati, anul acesta va avea aproape 700, iar in 2007 Vladimir Sterescu estimeaza ca vor fi aproximativ 1.200 de angajati, avand in vedere proiectele care urmeaza sa intre in Romania.

    Piata locala de call-centere este inca o piata tanara, sustinuta de cei patru operatori de telefonie mobila (care au in jur de 2.000 sau 3.000 de angajati in call-centere), de furnizorii alternativi (care totalizeaza inca 3.000 de angajati) si de centrele dezvoltate de mari companii prin outsourcing (cu inca 1.000 de angajati).

    „Furnizorii alternativi care au exclusiv activitate de call-center vor reprezenta anul viitor o piata de 30 de milioane de euro, in crestere cu aproximativ 200% fata de anul trecut“, este de parere Vladimir Sterescu.

    Call-center-ul reprezinta un business de viitor, in opinia directorului EasyCall. Este nevoie de o investitie initiala de aproximativ 100.000 de euro pentru a pune pe picioare o astfel de afacere, mai spune Sterescu, adaugand ca actionarii EasyCall au investit bani si pe perioada cand compania a cautat clienti si a mers in pierdere.

    „Romania este pe locul al treilea in lume ca destinatie de centre de relatii cu clientii, dupa India care, desi este in scadere, nu va fi detronata, pentru ca are foarte multe call-centere, si Statele Unite, tara de unde a plecat acest business“, considera Vladimir Sterescu. „Am detronat insa tari precum Filipine, Caraibe sau Africa de Sud, dar apar din urma altele, cum este Egiptul, spre exemplu.“

  • (P) RoSEFF, aliatul în lupta pentru modernizare

    Achiziţia făcută în urma finanţării obţinute le-a adus nu doar scăderea costurilor cu energia, cât şi poziţionarea pe noi pieţe geografice de desfacere, lărgirea orizontului de business şi avantajul faţă de competitorii internaţionali.

    “Am reuşit să reducem la aproape jumătate costul energiei şi al consumabilelor pe metrul pătrat de print digital livrat”,  descrie Octavian Sfeclă modul concret în care s-a reflectat în compania specializată pe furnizarea integrată de sisteme de afişaj pentru retail şi comunicare in-store Art Match, finanţarea RoSEFF obţinută prin intermediul BRD Groupe Société Générale.

    Programul  RoSEFF, finanţat de Uniunea Europeană (UE) prin intermediul Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), reprezintă o formă de sprijin pentru companiile care îşi propun reducerea consumului şi eficientizarea producţiei. Prin intermediul acestuia, companiile pot accesa împrumuturi de până la un milion de euro prin BRD, consultanţă tehnică gratuită din partea Tractebel Engineering şi granturi europene de până la 15% din valoarea creditului acordat. Pentru companiile autohtone, reprezintă o oportunitate pentru creşterea competitivităţii prin modernizarea liniilor de producţie, aspect relevat de Art Match, firma timişoreană cu 200 de angajaţi condusă de Octavian Sfeclă. Compania, prezentă pe piaţă din 1998, a echipat sute de magazine din toată ţara, ajungând să deţină în portofoliul de clienţi cele mai importante reţele de retail şi cei mai mari producători din FMCG.

    Competitivitatea reprezintă una dintre provocările cu care se confruntă timişorenii în contextul unei pieţe ghidate de presiunea pe preţ, termene de livrare scurte şi diversitatea tehnologiilor de imprimare. În acest context, investiţiile constante în tehnologia de ultimă generaţie reprezintă o prioritate.

    Programul RoSEFF le-a permis timişorenilor achiziţia unei imprimante digitale de format mare de ultimă generaţie, într-un timp foarte scurt. Consultantul RoSEFF a stabilit rapid faptul că înlocuirea echipamentului ar conduce la o scădere reală a consumului de energie şi investiţia a fost declarată eligibilă pentru program. Art Match a obţinut finanţarea BERD prin intermediul BRD şi a beneficiat de un grant UE de peste 70.000 de euro, echipamentul fiind livrat la o lună după decizia companiei de a utiliza programul RoSEFF. 
    “Realitatea este că am obţinut, pe lângă scăderea consumului, şi o creştere a productivităţii pe segmentul respectiv”, explică Sfeclă unul dintre avantajele observate.

    Poziţia favorabilă pe piaţă i-a permis firmei timişorene să abordeze proiecte noi, lucrări care presupun un volum mare de print într-un timp foarte scurt, cum ar fi, spre exemplu, rebrandingul fostelor magazine Real. În plus, compania a intrat în pieţe geografice noi, prin intermediul celor două filiale din Belgrad şi Budapesta, datorită produselor realizate la un preţ mai bun şi au intrat  şi pe piaţa packaging-ului premium. Creşterea vitezei de imprimare le oferă şi posibilitatea de a analiza şi lărgirea orizontului de business, în domenii precum imprimarea unor substraturi lemnoase şi metalice care să le permită astfel accesarea unor industrii precum decoraţiunile interioare şi mobilierul. “Nu în ultimul rând, participăm cu succes la licitaţii internaţionale unde, deşi concurăm cu alţi utilizatori de utilaje similare, noi avem avantajul costului redus la manoperă”, concluzionează Octavian Sfeclă.

     

  • Povestea antreprenorului care a schimbat transportul în comun

    Născut în octombrie 1978, Camp a urmat cursurile Universităţii din Calgary, obţinând o diplomă în inginerie electrică. În 2007, el a fost inclus pe lista TR35 a Masachussetts Institute of Technology, care îi include pe cei mai inovatori tineri de sub 35 de ani.

    Un an mai târziu a fost numit unul dintre cei mai buni tineri antreprenori din domeniul IT de către revista Bloomberg BusinessWeek.

    În 2009, Garrett Camp şi Travis Kalanick au pus bazele Uber, o aplicaţie care permite utilizatorilor să fie în permanenţă conectaţi cu serviciile oferite de taximetrişti. În mai puţin de un an de la lansare, succesul său a început să modeleze industria. Mai exact, odată ce contul a fost creat, utilizatorul poate cere o maşină în regim de taxi în oricare din oraşele în care operează Uber. Şoferii nu sunt angajaţi ai Uber, dar plătesc un comision către companie pentru a putea fi listaţi. Un alt aspect extrem de important este că plata se face prin telefon, astfel că serviciile pot fi apelate şi atunci când utilizatorul nu dispune de bani cash.

    De la lansarea în San Francisco, în urmă cu patru ani, Uber s-a extins în 128 de oraşe din 37 de ţări. Cea mai recentă rundă de finanţare, la începutul anului 2014, a adus 1,4 miliarde dolari în conturile Uber. Evaluată la 17 miliarde de dolari, compania este acum cel mai valoros start-up finanţat de investitori, depăşind Airbnb (evaluat la 10 miliarde).

    Anul trecut, Camp a fondat Expa, un accelerator de start-up-uri menit să descopereze noi businessuri cu potenţial. El a promovat proiectul folosindu-se de experienţa sa de peste zece ani în antreprenoriat, dezvoltând o platformă care oferă sfaturi şi direcţii pentru tinerii care vor să pornească o afacere.

    Garrett Camp a investit în mai multe companii, printre care Prism Skylabs, o platformă de analiză video, WillCall, o aplicaţie ce permite achiziţionarea de bilete pentru concerte, şi Behance, o reţea socială pentru experţii din diferite domenii. Camp are o avere estimată la 300 de milioane de dolari.