BusinessMagazin

Tag: director

  • De astăzi puteţi admira cărţile scrise, în ultimii ani, din spatele gratiilor – GALERIE FOTO

    Într-o atmosferă liniştită şi datorită “numeroaselor cereri venite din partea presei”, după cum a precizat Claudia Şerbănuţă, director al Bibliotecii Naţionale, instituţia în cauză a lansat expoziţia “Cărţi cu răspundere limitată”. Mai exact, este vorba de cărţile semnate (din spatele gratiilor) de cei care au apelat la această variantă pentru a reduce din pedeapsa primită de către judecători.
     
    În colecţia expusă la Biblioteca Naţională veţi regăsi autori precum Gigi Becali, George Copos sau Dan Voiculescu. Deşi instituţiile de presă au fost, în marea majoritate, prezente la eveniment, lansarea nu a trezit prea mult interes din partea cetăţenilor de rând.
     
    Un tânăr de 27 de ani, absolvent al Facultăţii de Construcţii, a întrebat de ce cărţile pot fi doar admirate, dar nu şi răsfoite. Răspunsul dnei. Şerbănuţă a fost că posibilităţile tehnice ale instituţiei nu pot garanta securitatea respectivelor volume decât dacă acestea se află în spatele geamurilor de protecţie.
     
    Tânărul, care avea asupra lui un număr important de cărţi aparţinând noului val de autori, ne-a explicat că a demarat o mişcare numită “Cărţi penale”, iar scopul este acela de a publica fragmente din volumele care sunt, altfel, destul de greu de găsit. “Vreau ca oamenii să vadă cât valorează, în România, 30 de zile de libertate.”
     
    Alţi vizitatori nu prea au fost, doar o doamnă ceva mai în vârstă care s-a plimbat câteva secunde, scrâşnind printre dinţi “Puşcăriaşi! Aş scuipa pe fiecare carte!”

  • Business sau o mişcare socială? Interviu cu Gabriela Gandel, managing director global al Impact Hub

    Impact Hub este un business sau o mişcare socială? După o perioadă de criză şi de căutare a răspunsului la această întrebare, fondatorii reţelei, un grup de oameni devotaţi inovaţiei sociale, au decis să continue cu un nou model de inovaţie organizaţională. După ce l-au găsit, au schimbat şi echipa de management, iar fostul director global al AIESEC, Gabriela Gandel (absolventă de ASE şi crescută la Vălenii de Munte), a devenit managing director global al noului Impact Hub.

    Cum îţi explici că ai devenit, la 10 ani de carieră, managing director global al Impact Hub?

    Încă de la începutul adolescenţei am fost activă în diverse activităţi cu impact, mai ales prin voluntariat şi probabil influenţată puternic de contextul familial (am crescut într-o familie cu tată preot şi cu o mamă farmacistă, foarte implicaţi în comunitate). A urmat experienţa cu ProVita România, apoi cu AIESEC, odată ce am ajuns în ASE. Din 2004 am început munca în domeniul dezvoltării organizaţionale, de echipă şi personale cu Human Invest Romania ca trainer asociat. Apoi din 2005 am început rolurile profesionale cu AIESEC, inclusiv în echipa globală a AIESEC din 2006 până în 2008. Apoi am decis să lucrez cu Future Considerations pentru a sedimenta perspectiva globală şi practicile de dezvoltare organizaţională şi de echipă către crearea unei organizaţii democratice, antreprenoriale şi relevante în ziua de astăzi (îmbinând concepte de business şi de impact şi de contribuţie socială). Din 2010 am început să lucrez alături de Impact Hub. Am plecat din România în 2006 în urma selecţiei ca Vicepreşedinte Resurse Umane în echipa AIESEC globală. Prima ţară în care am lucrat a fost Olanda, apoi m-am mutat în Londra – Marea Britanie, iar după 5 ani ne-am mutat în Austria, Viena. Aşadar, în total am trăit şi lucrat în 3 ţări, însă din 2006 sunt în afara ţării în care locuiesc (fie ea Olanda, UK sau Austria) mai mult de 150 de zile din an şi am vizitat şi lucrat în peste 50 de ţări din toate continentele.

    Cum s-a întâmplat numirea la conducerea AIESEC?

    În 2007 am decis să candidez ca preşedinte al AIESEC global. La momentul respectiv, AIESEC exista în aproximativ 120 de ţări şi teritorii, avea în jur de 15.000 de membri şi crea 4.500 de experienţe internaţionale de lucru pe an. Viziunea mea a fost să aducem organizaţia la o rată de creştere semnificativă şi să creştem relevanţa experienţelor oferite tinerilor atât de lucru internaţional, cât şi de a conduce echipe şi proiecte. Astăzi organizaţia are peste 40.000 de membri, oferă peste 15.000 de experienţe internaţionale anual, există în peste 130 de ţări şi reuşeşte să lucreze în colaborare cu unele dintre cele mai importante companii (Apple, ING, Alcatel, PwC, etc.), NGO-uri (Ashoka, SOS) şi GO-uri (UN) din lume. Mandatul meu a fost un moment‑cheie pentru organizaţie, pavând drumul către acest succes prin crearea unei culturi organizaţionale focusate pe rezultate şi colaborare, modificarea sistemelor organizaţionale învechite şi crearea de parteneriate noi relevante viziunii pe termen lung.

    De la conducerea AIESEC ai plecat la Future Consideration, care a fost numit în 2014 cel mai democratic loc de muncă din lume. Cum e să lucrezi la cel mai democratic loc de muncă din lume?

    Future Considerations este o firmă boutique de consultanţă focusată pe dezvoltarea de lideri, facilitarea proceselor de transformare organizaţională şi crearea de echipe performante. Lucrează mai ales cu echipele de management din companiile globale cu sedii principale în Londra şi foloseşte metode şi modele de lucru care sunt inovative şi îmbină consultanţa clasică (management consulting) cu cele mai progresive idei în dezvoltarea/psihologia umană şi organizaţională. Am decis să lucrez cu Future Considerations pentru că mi-a dat şansa să lucrez în multe industrii – de la industria bancară, la consultanţă, artă şi industria petrolului – la nivelul cel mai înalt şi să pot ajunge rapid în conducerea de proiecte globale interesante şi ambiţioase. În cei aproape 4 ani cu Future Considerations am făcut multe proiecte, însă unul din cele mai dragi unde am fost program director a fost Next Generation Development Program – un program de 9 luni livrat cu echipele de senior management în HSBC în care învăţăm un nou model de leadership.

    Şi ce o face totuşi cea mai democratică organizaţie?

    Future Considerations a fost o adevarată şcoală de viaţă – o organizaţie pe care noi, ca angajaţi, o puteam schimba şi influenţa alături de fondatori. O organizaţie în care dialogul deschis era o cerinţă, în care feedbackul era esenţial şi dezvoltarea personală şi de echipă un ingredient pe care noi îl consumam în fiecare zi şi nu doar îl promovam clienţilor. Am avut lideri inspiraţionali şi spaţiu de leadership şi creativitate cu mult suport din partea colegilor. În 2010 am schimbat chiar şi organizarea legală a companiei într-o cooperativă, deţinută de angajaţi – o ultimă picătură în a fi cu adevărat o organizaţie democratică.

    Cum a reuşit Impact Hub să te recruteze din locul de muncă perfect?

     Impact Hub a fost în jurul meu de mulţi ani – probabil de prin 2008. Prieteni din diverse contexte de lucru sau cunoştinţe din domeniul profesional au construit un Impact Hub în oraşul lor (Viena, Amsterdam) sau au fost implicaţi în diverse proiecte cu Impact Hub. Chiar am participant şi eu în câteva proiecte înainte de a lua în considerare rolul pe care îl am astăzi. Nu m-am gândit că ar fi o oportunitate pe termen lung până când nu am primit un mesaj din partea unuia din liderii lor globali care tocmai conducea un proces de schimbare semnificativă în organizaţie. În 2010, Impact Hub a trecut de la o structură organizaţională de franciză la o structură de reţea internaţională în care organizaţiile membre deţin activele colective ca parte dintr-o asociaţie globală şi reprezintă forumul decizional final – în alte cuvinte, o reţea bazată pe democraţie, viziune şi colaborare. Dat fiind că pasiunea şi realizările mele profesionale sunt exact în genul acesta de organizaţie şi proces de transformare, liderii de atunci m-au invitat să îi ajut să definească şi să stabilizeze acest nou model organizaţional. Am acceptat provocarea mai ales pentru aspectul global, tipul de organizaţie, oportunitatea de influenţă şi de leadership, şi foarte mult din cauza viziunii ambiţioase de a creşte cea mai mare comunitate de antreprenori de businessuri cu impact, dedicaţi rezolvării celor mai importante probleme din societăţile lor.  

    Care este rolul tău la Impact Hub din poziţia actuală?

    Rolul meu a fost acelaşi de la început – managing director network development. Ce s-a schimbat însă foarte mult în ultimii 5 ani a fost scopul şi dimensiunea organizaţiei. Când am început, rolul se referea la doar 23 de Impact Hub-uri (pe atunci Hub-uri) mai ales în Europa şi America de Nord. Astăzi avem 76 de Impact Hub-uri deschise în toate continentele şi încă 20 în proces de fondare cu peste 11.000 de membri activi care lucrează să creeze impact social pozitiv.

    Cum îţi împarţi timpul?

    Concret, responsabilităţile mele sunt de a găsi şi de susţine în procesul de fondare noi echipe interesate în deschiderea unui Impact Hub în regiunile pe care ne concentrăm – de exemplu, anul acesta mai ales Africa, America Latină şi SE Asiei – dar şi lucrul cu echipe care vin din regiuni deja existente. În plus, eu sunt responsabilă de sistemele care cresc colaborarea, schimbul de cunoştinţe şi resurse, cât şi diversele sisteme suport către toate Impact Hub-urile deja deschise. O zi normală începe cu munca pe un proiect important (fie el despre dezvoltarea unui nou concept de eveniment global sau înţelegerea strategiei necesare de a intra pe o nouă piaţă), urmată de procesarea inbox-ului şi de obicei între 5 şi 7 conferinţe telefonice cu diverse echipe, parteneri sau colegi de echipă pentru diversele proiecte pe care le conducem împreună. 

  • Hobby de CEO: „Sportul este necesar şi util pentru toată lumea, dar este absolut obligatoriu pentru un om de afaceri“

    Orlando Szasz (administrator şi preşedinte al consiliului director, Renania)

    Antreprenorul Orlando Szasz a muncit vreme de 17 ani să construiască şi să dezvolte Renania, cel mai mare producător şi furnizor de echipamente de protecţia muncii de pe piaţa autohtonă. În 2012 s-a retras de la conducerea companiei şi îşi împarte acum timpul între pasiunile sale – călătoriile şi Formula 1 – şi activitatea de business angel.

    Retragerea din afaceri se traduce în timp câştigat, care a fost investit în explorarea de noi oportunităţi, de vreme ce a ales postura de business angel. „Înainte de orice, am luat o pauză. Am călătorit mult. Am ales destinaţii care simţeam că mă vor inspira şi care erau mai greu accesibile – spre exemplu călătoria la Polul Nord, pe un spărgător de gheaţă rusesc“, spunea anterior Szasz.

    Fiind pasionat de Formula 1, a ales să meargă la unele din cele mai interesante circuite – cum sunt cele din Melbourne (Australia), Monte Carlo şi cel de noapte din Singapore. În plus, călătoreşte mult, atât în interes personal cât şi în interes de afaceri, iar fiecare drum e o altă sursă de inspiraţie şi un alt mod de a culege informaţii sau idei pe care ulterior le integrează în proiecte concrete. „Călătoriile sunt un dar enorm, iar mersul cu avionul face «scurtătura» în ţesătura spaţiu-timp, iar asta îţi permite, fizic, să trăieşti mai mult, mai intens şi mai divers aceste experienţe. Sunt fascinat de călătoriile aparent inaccesibile şi de depăşirea limitelor de orice fel – indiferent că vorbim de timp, spaţiu sau provocări climatice“. Cea mai frumoasă excursie de până acum, spune chiar el, a fost în insula Necker, proprietatea miliardarului Richard Branson, iar cea mai fascinantă a fost la Polul Nord. „O destinaţie în care mă întorc întotdeauna cu mare plăcere este Coasta Amalfitană.“

    CE HOBBY AVEŢI ŞI CÂT TIMP ÎI DEDICAŢI? CÂND ŞI CUM A ÎNCEPUT INTERESUL PENTRU ACEASTĂ ZONĂ?

    Îmi plac mult sporturile de contact şi Formula 1. Sunt în situaţia fericită de a putea dedica suficient de mult timp acestor două pasiuni. Pasiunea pentru Formula 1 a început în 1992 – 1993, când a apărut Michael Schumacher în acest domeniu.
    Sporturile de contact mi-au plăcut întotdeauna, deşi am început să le şi practic la o vârstă destul de înaintată.

    CE CORESPONDENŢE EXISTĂ ÎNTRE SPORT ŞI AFACERI?

    Atât în sport cât şi în afaceri se aplică, în opinia mea, cam aceleaşi reguli. Dacă îţi doreşti rezultate de excepţie trebuie să fii dispus să munceşti mult, să rişti şi să faci totul cu multă dedicare şi pasiune.

    De asemenea, ai nevoie de mult noroc şi de capacitatea de a nu te lăsa descurajat de eşecuri, ci să le accepţi ca pe nişte oportunităţi de învăţare şi de îmbunătăţire a performanţelor.

    În plus, pentru a putea avea o carieră frumoasă şi longevivă, trebuie să dai dovadă de disciplină, consecvenţă, determinare, iar o coloană vertebrală solidă şi verticală poate fi de mare ajutor în acest demers.

    ESTE PRACTICAREA UNUI HOBBY BENEFICĂ PENTRU RELAŢIILE DE AFACERI / PENTRU AFACERE?

    Consider că practicarea unui sport de către un om de afaceri este cel mai eficient element de echilibrare a unei vieţi de altfel foarte intense şi pline de provocări şi stres.

    Sportul te poate elibera, într-o manieră foarte benefică, de toate acumulările nocive din timpul activităţilor cotidiene şi te ajută să te menţii într-o bună formă fizică şi psihică, pe perioade îndelungate de timp.

    Aş afirma chiar că sportul este necesar şi util pentru toată lumea, dar este absolut obligatoriu pentru un om de afaceri, care este expus în permanenţă la cu totul alte niveluri şi intensităţi de provocări psihice.

    CARE SUNT REGULILE DIN SPORT FOLOSITOARE ÎN AFACERI?

    Disponibilitate la efort şi la risc, coerenţă şi consecvenţă, precum şi multă inventivitate, agresivitate şi curaj, desigur, în limitele fairplay-ului.

    CARE SUNT REGULILE OBLIGATORII DEOPOTRIVĂ ÎN SPORT ŞI ÎN AFACERI?

    Muncă multă, viziune clară asupra ţelurilor şi găsirea unor metode de diferenţiere faţă de competitori, etică profesională şi mult, mult noroc.

    CE TIP DE SPORT / HOBBY NU AŢI PRACTICA NICIODATĂ?

    Paraşutism sau bungee jumping şi, într-o notă mai relaxată, aş adăuga la această listă şi curlingul.

  • Sfatul de business al săptămânii: „Este important ca atunci când ajungi într-un loc să nu spui: «ştiu această ţar㻓

    Gilles Roudy, CEO Metro Cash & Carry Romania, povesteşte care a fost cel mai dificil moment din carieră şi care este cel mai important lucru care l-a învăţat, ca manager.

    BM: AŢI AVUT VREO SURPRIZĂ LA VENIREA ÎN ROMÂNIA?

    GILLES ROUDY: După 35 de ani de carieră nu mai ai multe surprize la muncă. Dar este important ca atunci când ajungi într-un loc să nu spui: „Ştiu această ţară“. La venirea mea în România, a fost neaşteptată abordarea din modelul cash & carry faţă de cea cu care eram obişnuit, în hipermarket. Sortimentul este diferit, pentru că nu ne adresăm cumpărătorilor finali, ci clienţii sunt, de pildă, revânzători (proprietari de chioşcuri) sau spaţii horeca. Este complet diferit. Pentru mine a fost o surpriză.

    BM: CARE A FOST CEL MAI DIFICIL MOMENT DIN CARIERĂ ŞI CUM L-AŢI DEPĂŞIT?

    GILLES ROUDY: Când am preluat funcţia de director general al afacerii Carrefour în Turcia, în urmă cu mai bine de 15 ani. Când eşti director de magazin sau regional nu ai responsabilitatea tuturor departamentelor unei companii. Când eşti CEO toată lumea vine spre tine cu întrebări şi nu ştii totul. Dar este fantastic pentru că trebuie să-ţi adaptezi comportamentul, cunoştinţele şi modul de lucru. De pildă, nu poţi lucra cu turcii aşa cum lucrezi cu românii sau polonezii. Modul de gândire şi de consum pe plan local este mai apropiat de al altor latini, de pildă francezii, decât de al popoarelor învecinate, ca polonezii. Şi stilul de management trebuie adaptat, trebuie să fii flexibil, nu poţi spune despre o ţară că o cunoşti doar pentru că ai fost acolo ca turist.

    BM: CE ALTĂ PROFESIE V-AR FI PLĂCUT?

    GILLES ROUDY: O altă profesie nu aş vedea decât tot în comerţ, domeniu care îmi place şi de care sunt atras, poate şi prin prisma faptului că îmi oferă foarte multe satisfacţii, de la lucrul cu oamenii, dinamism, emoţii şi implicare în a face totul ca businessul să funcţioneze, până la relaţionare interumană, precum şi a reuşi să-ţi pui amprenta în slujba pe care-o ai. Totodată, sunt sigur că dacă nu eşti pasionat de ceea ce faci, nu poţi reuşi.

    BM: UN SFAT PENTRU TINERI LA ÎNCEPUT DE CARIERĂ?

    Să fie deschişi la minte pentru a fructifica orice oportunitate spre a învăţa, a dobândi şi a asimila din ce în ce mai multe cunoştinţe (cu fiecare acţiune pe care o întreprind în drumul lor profesional); să fie pasionaţi de ceea ce fac şi să facă jobul lor cu maximă plăcere şi pasiune; să-şi canalizeze toată energia şi gândirea pozitivă în a face cu maximum de implicare şi eficienţă jobul pe care l-au ales; să asculte şi să audă, în sensul de a absorbi lucrurile şi informaţiile care le apar tot timpul, şi, desigur, să poată învăţa în permanenţă din ele.

    CEO-ul Metro România, care vorbeşte în engleză rotunjind vocalele, după modelul franţuzesc, are 59 de ani şi înainte de a prelua acest mandat a lucrat circa 34 de ani tot în comerţ, dar în reţele de hipermarketuri. Şi-a început cariera la Groupe Casino France în funcţia de trainee manager, s-a angajat apoi casier la Carrefour, unde şi-a construit cariera pas cu pas, vreme de 30 de ani, ajungând în poziţii de top management, ca CEO al Carrefour în Turcia, Belgia sau Polonia. A fost recrutat în 2009 de concurentul lui Carrefour, reţeaua de hipermarketuri Real International, unde a ocupat funcţia de director comercial. De doi ani coordonează Metro Cash & Carry România, companie cu afaceri de peste 1,01 miliarde de euro anul trecut, în scădere faţă de 2013, când a avut o cifră de afaceri de 1,07 miliarde de euro.

    PREFERINŢE

    CUVÂNT:

    Not pressure, just passion! – Fără presiune, doar cu pasiune.

    CARTE:

    Micul Prinţ, Antoine de Saint Exupery

    PERSONALITATE:

    Steve Jobs
     

  • Conducerea sucursalei Târgu Mureş a Romgaz, reţinută de DNA

     Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Târgu Mureş au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea pentru 24 de ore, începând de miercuri, a directorului Sucursalei Târgu Mureş a SNGN Romgaz, Avram Pantelimon, a directorului tehnic al sucursalei, Ioan Ştefan, a şefului Secţiei de Producţie din SNGN Romgaz-Sucursala Târgu Mureş, Emil Valentin Mincan, şi a şefului Serviciului Proiectare al Sucursalei Târgu Mureş a SNGN Romgaz, Ioan Tiberiu Olaru, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Ei sunt acuzaţi de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

    Procurorii susţin că, în primăvara anului 2014, Avram Pantelimon, alături de Emil Valentin Mincan, Ioan Ştefan şi Ioan Tiberiu Olaru, invocând existenţa unor presupuse defecte şi emanaţii de gaze, au decis ca o lucrare de deviere a unor conducte de aducţiune de la trei sonde – ce trebuia executată de către o asociere din care făcea parte şi Primăria Târgu Mureş, în condiţiile construirii unui cartier de locuinţe în oraş – să fie realizată din bugetul propriu al societăţii naţionale.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • INSEMEX Petroşani a finalizat raportul de expertiză privind incendiul din clubul Colectiv

    INSEMEX Petroşani a finalizat raportul de expertiză privind incendiul din clubul Colectiv şi l-a predat, marţi, Institutului Naţional pentru Expertize Criminalistice, documentul având peste 500 de pagini, plus anexe.

    Directorul INSEMEX Petroşani, George Găman, a declarat, marţi, corespondentului MEDIAFAX, că raportul de expertiză privind incendiul din clubul Colectiv a fost finalizat.

    “Am finalizat raportul de expertiză privind incendiul din clubul Colectiv pe care l-am predat, marţi, celor de la Institutul Naţional de Expertize Criminalistice care îl vor trimite, la rândul lor, Parchetului de pe lângă ICCJ. La noi munca e gata. Raportul are peste 500 de pagini, plus anexe, filmări video, experimentele făcute, simulările. A fost tratat cu prioritate acest caz, am lăsat deoparte orice altceva şi ne-am focalizat exclusiv pe acest caz”, a spus Găman.

    Directorul INSEMEX Petroşani a afirmat că nu poate spune care sunt concluziile raportului.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Sfatul de business al săptămânii: „În faţa unei crize majore, trebuie să abandonăm practicile obişnuite”

    Nicolas Maure este al patrulea francez aflat la conducerea companiilor Automobile Dacia şi Renault Technologie Roumanie (RTR), cu o cifră de afaceri cumulată de peste 4 miliarde de euro şi cu profituri de zeci de milioane de euro. Cu aceaste rezultate, producătorul de maşini a devenit cea mai mare companie din România în funcţie de cifra de afaceri.

    CARE A FOST CEL MAI DIFICIL MOMENT DIN CARIERĂ ŞI CUM L-ATI DEPĂŞIT?

    Tsunamiul produs de seismul care a avut loc în nord-estul Japoniei, în martie 2011. Eram vicepreşedinte al Renault Nissan Purchasing Organization. Riscam să fim nevoiţi să oprim fabricarea de motoare Renault şi Nissan în uzinele alianţei din toată lumea. A trebuit să facem în aşa fel încât toţi furnizorii afectaţi să îşi reia activitatea, să modificăm alocarea producţiei de motoare şi să obţinem omologarea de noi componente electronice pe o perioadă de timp de zece ori mai scurtă  decât în mod normal. Toate acestea s-au petrecut într-o organizare de tip „comando”, implicând toate departamentele.

    CE AŢI ÎNVĂŢAT DIN ACEASTĂ EXPERIENŢĂ?

    Am învăţat că în toate deciziile trebuie să includem şi managementul riscului de calamităţi naturale. De exemplu, este necesar să avem doi furnizori diferiţi pentru componentele critice. Am învăţat şi că, în faţa unei crize majore, trebuie să abandonăm practicile obişnuite şi să trecem complet în mod de management al crizei, uitând de toate celelalte priorităţi.

    CARE SUNT GREŞELILE PE CARE LE ÎNGĂDUIŢI ALTORA?

    Asumarea  riscurilor, de exemplu, obiective foarte ambiţioase, care nu sunt atinse integral.

    CE ALTĂ PROFESIE V-AR FI PLĂCUT?

    Căpitan de navă de război.

    CE ALTĂ PROFESIE NU AŢI FI ALES NICIODATĂ?

    Actor de teatru.

    UN SFAT PENTRU TINERI LA ÎNCEPUT DE CARIERĂ.

    Urmaţi-vă ambiţiille, exploataţi-vă la maximum talentele şi faceţi ce vă place.

    Preferinţe: 

    a. Cuvânt – A reuşi

    b. Carte – “Ciulinii bărăganului” de Panait Istrati

    c. Personalitate – Winston Churchill

    Nicolas Maure şi-a început cariera în cadrul companiei de consultanţă de management Boston Consulting Group, unde a lucrat între 1985 şi 1987. S-a apropiat de domeniul favorit lucrând mai întâi pe partea de strategie, achiziţii şi cumpărare în cadrul a două companii producătoare de componente auto, Valeo (1988-1993) şi Faurecia (1993-2000). A început activitatea la Renault în 2000, ca director cumpărări piese şi accesorii, şi a devenit apoi director plan de calitate şi director general al Société de Transmissions Automatiques.

    În perioada 2006-2008, Nicolas Maure s-a familiarizat cu Uzina de la Mioveni, fiind desemnat să reconstruiască fabrica în calitate de director al acesteia pe vremea când la conducerea companiei se afla François Fourmont. După perioada petrecută în România, a devenit vicepreşedinte pentru mecanică al Renault-Nissan Purchasing Organization şi director performanţă fabricaţie la Renault.
     

  • Laurenţiu Ispir, primul redactor şef al Business Magazin intră la conducerea fondului de investiţii ORESA

    Laurenţiu Ispir, care a lucrat, în ultimii 10 ani, ca Investment Officer şi Investment Director al companiei de investiţii cu origini suedeze ORESA, a fost promovat Managing Director, şi impreună cu Cornel Marian va coordona activităţile fondului.  Laurenţiu Ispir este primul redactor şef al Business Magazin, coordonând revista în 2004 şi 2005.

    Vlad Tabacu, Investment Analyst şi Officer pentru ORESA în ultimii 5 ani, a fost promovat Investment Director.  Noua structură a echipei de management reflectă angajamentul în creştere al ORESA pentru România, obiectivele noastre pe termen lung şi încrederea pe care o avem în această piaţă. Portofoliul nostru constă acum din cinci companii, cu o cifră de afaceri consolidată de peste 130 de milioane de euro şi cu peste 1,000 de angajaţi. În următorii ani dorim să continuăm dezvoltarea acestor companii şi să facem investiţii noi, care să crească dimensiunea portofoliului la 7-8 companii”, a declarat Fredrik Stenmo, Preşedintele Advisory Board al ORESA.

    ORESA este activă în România din 1997 şi a investit până în prezent mai mult de 100 de milioane de euro pe această piaţă, în companii bine cunoscute precum LaFântâna, Medicover, Credisson, Brewery Holdings sau Flanco. Portofoliul actual al ORESA cuprinde cinci companii care sunt lideri de piaţă în sectoarele lor: Fabryo-Atlas Paints, Somaco, RTC, Romanian Business Consult şi Kiwi Finance.    

    Strategia de investiţii a ORESA este de a dezvolta, împreună cu antreprenori sau echipe de management, companii lideri de piată în sectoare favorite precum servicii business-to-business, servicii financiare, materiale de construcţii, bunuri de larg consum sau retail şi distribuţie.  “ORESA a fost, de-a lungul prezenţei sale în România, unul dintre cei mai activi şi de succes investitori de private equity de pe piată. Avem una dintre cele mai mari echipe din piaţă, un portofoliu extins de companii şi un proces continuu de a identifica oportunităţi noi de investiţii”, spune Cornel Marian. 

     

  • Premiile Bafta 2016: Care sunt filmele preferate de Academia britanică de film

    Nominalizările pentru cea de-a 68-a ediţie a premiilor BAFTA au fost dezvăluite. Printre nominalizaţi se află actorii: Eddie Redmayne, Cate Blanchett, Michael Fassbender. În timp ce peliculele “Carol”, “Bridge of Spies” sau “The Martian” au fost nominalizate la mai multe categorii. Iar Alicia Vikander a fost nominalizată la două categorii (Cea mai bună actriţă şi cea mai bună actriţă într-un rol secundar pentru filmele “Ex Machina” şi “The Danish Girl”), un lucru extrem de rar.

    Cel mai bun film:

    “The Big Short”
    “Bridges of Spies”
    “Carol”
    “The Revenant”
    “Spotlight”


    Cel mai bun film britanic:
    “45 years”
    “Amy”
    “Brooklyn”
    “The Danish Girl”
    “Ex Machina”
    “The Lobster”

    Cel mai bun debut al unui scriitor, director, producător britanic:
    Alex Garland (regizor “Ex Machina”)
    Debbie Tucker Green (scriitor/regizor “Second Coming”)
    Naji Abu Nowar (scriitor/regizor “Theeb”)
    Sean McAllister (regizor/producător “A Syrian Love Story”)
    Stephen Fingleton (scriitor/regizor “The Survivalist”)

    Cel mai bun film într-o limbă străină:
    “The Assasin”
    “Force Majeure”
    “Theeb”
    “Timbuktu”
    “Wild Tales”


    Cel mai bun documentar
    “Amy”
    “Cartel Land”
    “He named Me Malala”
    “Listen to Me Marlon”
    “Sherpa”


    Cel mai bun film animat

    “Inside Out”
    “Minions”
    ‘Shaun The Sheep the Movie”

    Cel mai bun regizor
    Adam McKary “The Big Short”
    Steven Spielberg “Bridges of Spies”
    Todd Haynes “Carol”
    Ridley Scott “The Martian”
    Alejandro Gonzalez Inarritu “The Revenant”


    Cel mai bun scenariu original
    Bridges of Spies
    Ex Machina
    THe Hateful Eight
    Inside Out
    Spotlight


    Cel mai bun scenariu adaptat
    The Big Short
    Brooklyn
    Carol
    Room
    Steve Jobs


    Cel mai bun actor
    Bryan Cranston, Trumbo
    Eddie Radmayne, The Danish Girl
    Leonardo DiCaprio, The Revenant
    Matt Damon, The Martian
    Michael Fassbender, Steve Jobs


    Cea mai bună actriţă
    Alicia Vikander, The Danish Girl
    Brie Larson, Room
    Cate Blanchett, Carol
    Maggie Smith, The Lady in the Van
    Saoirse Ronan, Brooklyn


    Cel mai bun actor în rol secundar
    Benicio del Toro, Sicario
    Christian Bale, The Big Short
    Idris Elba, Beasts of No Nation
    Mark Ruffalo, Spotlight
    Mark Rylance, Bridge of Spies


    Cea mai bună actriţă în rol secundar
    Alicia Vikander, Ex Machina
    Jennifer Jason Leigh, The Hateful Eight
    Julie Walters, Brooklyn
    Kate Winslet, Steve Jobs
    Rooney Mara, Carol


    Cea mai bună muzică
    Bridge of Spies
    The Hateful Eight
    The Revenant
    Sicario
    Star Wars: The Force Awakens


    Cea mai bună imagine
    Bridge of Spies
    Carol
    Mad Max: Fury Road
    The Revenant
    Sicario


    Cea mai bună editare
    The Big Short
    Bridge of Spies
    Mad Max: Fury Road
    The Martian
    The Revenant

  • Business Magazin în cel de-al 11-lea an

    Anul 2015 a marcat cea de-a zecea ediţie a catalogului „100 tineri manageri de top“, produsul-fanion al Business Magazin, care a devenit, pentru businessul local, un echivalent al Almanahului Gotha, un instrument care deschide drumul spre top al celor care vor să reuşească în cariere. Catalogul nu este un top, ci o prezentare a unui grup de câştigători ai unei competiţii bazate pe dedicaţie, curaj şi muncă susţinută, manageri care reprezintă adevărate modele pentru tinerii aflaţi la început de drum. Împreună cu ediţia 2015, Business Magazin a adunat 1.000 de tineri manageri şi antreprenori care s-au remarcat şi, pentru a marca acest moment, a organizat Gala Tineri Manageri de Top. Aşa că pe 28 mai a fost un dublu motiv de sărbătoare: pe de o parte i-am sărbătorit pe cei 100 de tineri manageri prezentaţi în ediţia din acest an a catalogului, iar pe de altă parte i-am sărbatorit pe toţi cei 1.000 de tineri prezentaţi de-a lungul a zece ani în cataloagele 100 de Tineri Manageri de Top. În plus, am sărbătorit longevitatea acestui produs, singurul din peisajul media care celebrează tânărul management românesc.

    La ediţia de anul acesta a galei managerii premiaţi pentru că au dovedit performanţă în afaceri şi în profesie au fost: Mihai Muntean, Chief Sales Officer, NN România; Alexandru Băloi, Distribution & Indirect Sales, Vodafone România; Rareş Măcinică, Managing Director, Lagermax AED România; Iulian Tudorache, Director Strategie şi Managementul Performanţei, Telekom România; Ioana Predescu, Director de Resurse Umane, Mercedes-Benz România; Mircea Solomon, Director Achiziţii Energie şi Vânzări, Enel Energie şi Enel Energie; Claudiu Conţanu, Managing Director Supply Chain, KMG International; Andreea Ioniţă, Strategy & Program Management Director, Orange România; Mihai Logofătu, Cofondator & CEO, Bittnet Systems; Gabriela Leca, Charisma HCM Director, TotalSoft. Ediţia din 2015 a catalogului „200 cele mai importante femei din business“ a cuprins doamnele cu evoluţii spectaculoase în carieră şi cu realizări pe măsură, eforturile lor concretizându-se în afaceri de milioane de euro. Criteriile luate în calcul în prezentarea celor mai puternice 200 de femei din România sunt valoarea afacerii, notorietatea, gradul de implicare socială şi polivalenţa (colaborarea cu şcoli, cariera academică, cărţi scrise). În economia globală, mediul de business feminin s-a dezvoltat rapid, producând astăzi 66% din munca lumii. Între 2002 şi 2007 veniturile femeilor pe plan mondial au crescut cu aproape 400 de miliarde de dolari. Şi economia României urmează acest trend în care femeile de business se bucură de vizibilitate crescută şi sunt mai active, au iniţiativă în afaceri şi reprezintă o concurenţă din ce în ce mai mare pentru bărbaţi.

    Am încununat anul 2015 cu cea de-a şasea ediţie a Galei CEO Awards, menită să premieze cei mai admiraţi manageri ai anului 2015, aşa cum îi prezintă „Topul celor mai admiraţi CEO“. Pentru a înţelege mai bine admiraţia, am vorbit despre chimia admiraţiei, care este iscată de valori, de relevanţe şi de sentimente, totul impus de amalgamul care formează un CEO de succes: colaborare, parteneriat, curiozitate, entuziasm, candoare, inovaţie, demnitate, flexibilitate, empatie sau pasiune. Premiul „Cel mai admirat CEO din România“ a fost acordat lui Dragoş Pavăl, preşedintele Dedeman, cea mai puternică afacere antreprenorială din România, aflată la un pas de o cifră de afaceri de peste 1 miliard de euro. Este al doilea an când cel mai admirat CEO roman este un antreprenor local. Maturizarea generaţiei de antreprenori care a crescut odată cu economia locală şi modul cum aceasta a reuşit să impună branduri româneşti într-o piaţă dominată de cuvinte cheie precum competiţie şi dificultate sunt principalele motive pentru care admiraţia se îndreaptă mai mult către localnicii care au rezistat în faţa crizei. Premiul pentru cel mai tânăr CEO din catalog a fost primit de către Sergiu Biriş, co-founder & CEO Zonga.

    Mihai Marcu, preşedintele consiliului de administraţie de la MedLife, a primit premiul celui mai admirat CEO din servicii. Mariana Gheorghe, director general al OMV-Petrom, nu a ieşit în niciun an din top 10 şi a condus clasamentul celor mai admiraţi doi ani la rând, iar în 2015 este „cel mai admirat industriaş“ şi cea mai admirată doamnă din catalog. Pentru al şaselea an consecutiv Raul Ciurtin, preşedintele Albalact, este „cel mai admirat producător“, unul dintre puţinii antreprenori locali care se luptă de la egal la egal cu multinaţionalele. O ascensiune importantă, de 11 locuri, a avut-o şi Dragoş Petrescu, antreprenorul care a dezvoltat cel mai important brand local de pe piaţa de restaurante, City Grill, şi care a primit premiul pentru viziune în afaceri. Iulian Stanciu a fost primul antreprenor local care a ocupat primul loc în topul admiraţiei mediului de afaceri, anul trecut. În acest an liderul distribuitorului online eMag, cu activităţi în mai multe ţări, care controlează şi reţeaua Flanco, dar şi alte afaceri a primit premiul pentru „cel mai admirat comerciant“. Un alt nume cu greutate din antreprenoriatul local este cel al lui Florin Talpeş, creatorul Bitdefender, unul dintre cei mai mari jucători din industria mondială a soluţiilor de securitate IT, care este în acest an „cel mai admirat CEO din tehnologie“. Ludwik Sobolewski, CEO Bursa de Valori Bucureşti, este „Cel mai spectaculos new entry“ în catalogul admiraţilor.

    Iar „Cel mai longeviv CEO în topul admiraţilor” a fost primit de către Radu Gheţea, preşedintele CEC Bank. Business Magazin a organizat opt ediţii ale evenimetului Meet the CEO, în cadrul cărora Remus Borza, Hidroelectrica, Vladimir Sterescu, CEO Computer Generated Solutions, Martin Zmelik, CEZ, Toni Volpe, Enel, Boris Billich, Mercedes-Benz România, Tatian Diaconu, Immochan România, Cosmin Vladimirescu, MasterCard România, şi Levent Yüksel, PepsiCo, şi-au povestit experienţele, au discutat cu alţi oameni de afaceri şi au împărtăşit sfaturi.