In multe din aceste tari, cresterea datoriei externe a
determinat guvernele si institutiile financiare internationale sa
impuna masuri drastice de austeritate, astfel incat statele sa nu
intre in colaps financiar.
Lista include nu numai datoriile externe ale guvernelor
respective, ci si datoriile externe ale companiilor si ale
populatiei, calculate de cnbc.com. Radiografia acestor state s-a facut
comparand nivelul datoriei externe cu cel al produsului intern
brut.
Rezultatul anual continua evolutia inregistrata dupa primele
noua luni din 2010, cand pierderile bancii s-au redus cu aproape
32% fata de nivelul de 26,7 milioane de euro din aceeasi perioada a
lui 2009.
Volumul total de credite acordate de Millennium Bank a atins 1,3
miliarde de lei (303 milioane de euro) la sfarsitul lui 2010, in
crestere cu 26% fata de 2009. Fondurile atrase de banca de la
clienti au crescut cu 12%, ajungand la 1,2 miliarde de lei (281
milioane de euro).
“Cota de piata a bancii a crescut pe cele doua linii de business
strategice: credite ipotecare si depozite. In 2011 vom depune
eforturi pentru a ne creste in continuare eficienta, reconfirmand
angajamentul nostru pe termen lung fata de piata locala”, a
declarat Jose Toscano, directorul general al Millennium Bank
Romania.
La 31 decembrie 2010, activele totale ale bancii au ajuns la 2,2
miliarde de lei (517 milioane de euro), cu 11% mai mult decat anul
precedent. Venitul operational a crescut cu 9%, la 117 milioane de
lei (28 de milioane de euro).
In pofida impactului majorarii TVA din iulie, costurile
operationale au scazut cu 6%, la 176 de milioane de lei (42 de
milioane de euro), ca rezultat al masurilor de imbunatatire a
eficientei. Rata de solvabilitate a bancii este confortabila, de
19,6%.
Millennium Bank Romania este parte a celui mai important grup
financiar privat din Portugalia, Millennium bcp, si are 74 de
unitati in Romania. La sfarsitul anului 2010, Millennium Bank avea
peste 45.000 de clienti si 731 de angajati.
INVITATII CLUB BM:
EUGEN SCHWAB-CHESARU, MANAGING DIRECTOR AL PIERRE AUDOIN
CONSULTANTS
ANCA BIDIAN, CEO AL KIWI FINANCE
GEORGE BUTUNOIU, MANAGING DIRECTOR AL GEORGE BUTUNOIU LTD
ADRIAN CRIVII, PRESEDINTE AL DARIAN
VALENTIN, ILIE, CEO AL COLDWELL BANKER
BOGDAN POPESCU, HEAD OF STRATEGIC MANAGEMENT AL METRO CASH &
CARRY ROMANIA
MARIUS GHENEA, PRESEDINTE AL FIT DISTRIBUTION
BOGDAN BELCIU, PARTENER AL PRICEWATERHOUSECOOPERS
OLIVIU STOICA, CEO AL UNIQA
BUSINESS MAGAZIN: Incercam sa deslusim daca cele cateva semnale
care pot fi considerate optimiste, aparute in a doua jumatate a
anului trecut, ne pot permite sa vorbim despre jumatatea plina a
paharului. Asa este?
ADRIAN CRIVII: Daca pana nu demult toata lumea spunea ca abia a
inceput criza, eu spun acum ca suntem mai aproape de sfarsitul ei
decat de inceput.
ANCA BIDIAN: Eu eram optimista si in 2009 si acum sunt cu atat mai
optimista. Faptul ca inca mai existam este un motiv de optimism.
Eu, in general, sunt o persoana rationala si ma uit la solutii tot
timpul. Nu cred ca vaitatul este o solutie si in ultimii doi ani de
zile am auzit asta preponderent. Nu ne duce nicaieri. In definitiv,
sunt niste conditii economice schimbate, intern si international.
Trebuie sa luam datele problemei asa cum sunt si sa vedem ce
solutii avem ca sa mergem mai departe. Oricum, ciclurile economice
se schimba, ar trebui sa fim pregatiti sa prindem si alte crize.
Nimeni nu mai are acum rabdare sa culeaga rezultatele la a doua
generatie.
MARIUS GHENEA: Romania pare usor deconectata de vitezele de
evolutie si involutie ale altor piete. Dupa cativa ani in Uniunea
Europeana, ne asteptam sa ne conectam mai bine.
GEORGE BUTUNOIU: Lucrurile par acum putin mai bune prin prisma
adaptarii. Poate ca ele nu s-au schimbat in mod fundamental in
bine, dar le acceptam noi pentru ca ne-am adaptat la ele.
MARIUS GHENEA: Nu stiu daca ne-am adaptat cu totii. Inca nu vedem
decat varful aisbergului. Mai sunt foarte multe companii cu
probleme pe care nu le-au previzionat si multe vor exploda acum, in
primavara lui 2011.
GEORGE BUTUNOIU: Dar sunt si multi care privesc acum piata cu mult
mai multa detasare decat acum un an, pentru ca, pur si simplu, s-au
adaptat.
BOGDAN BELCIU: Daca vorbim de cifre, eu cred ca vedem un trend de
stabilizare. Declinul s-a aplanat, exporturile continua sa creasca
si chiar si scaderea consumului a ajuns la un oarecare echilibru.
Probabil ca anul acesta va fi un an de tranzitie si trebuie sa
speram la o crestere incepand cu anii urmatori. Dar semne bune
sunt: productivitatea muncii creste, firmele incep sa devina mai
responsabile.
GEORGE BUTUNOIU: Pe termen lung, sunt mult mai multe efecte
pozitive decat negative ale crizei.
ADRIAN CRIVII: Efectul speculativ a disparut. Multe dintre
companiile romanesti o sa dispara, iar companiile care raman sunt
foarte puternice si serioase. Curatenia care se face in economie
este binevenita. Cei care au depasit criza vor face din nou
investitii importante si vom vedea povesti de succes, in special in
zona industriei alimentare si a energiei.
BUSINESS MAGAZIN: Tot optimismul nostru tine de un lucru
fundamental – se misca banii?
MARIUS GHENEA: Nu, nu se misca, iar aici avem si probleme
structurale si conjucturale. Structural vorbind, gradul de
economisire la gospodarii creste in continuare, ceea ce inseamna ca
increderea oamenilor a ajuns la un nivel minim. Pe de alta parte,
ca sa se miste banii ar trebui sa vorbim de creditare sub toate
formele. Creditarea, la nivelul creditului de consum, este nu doar
moarta, ci si anatemizata de la cele mai inalte foruri, ceea ce mi
se pare o mare prostie, deoarece creditele sunt o sursa importanta
de crestere. Sunt creditele pentru consum, creditele pentru
investitii, din zona guvernamentala si mai sunt investitiile din
zona guvernamentala. Cam astea sunt sursele de crestere si asa se
misca banii. Iar pe partea asta se pare ca banii nu prea se misca –
investitiile in infrastructura sunt la cifre absolut halucinante.
Aproape nimic nu se investeste, nici in infrastructura rutiera,
nici in infrastructura IT.
ADRIAN CRIVII: Totusi, comprimarea unei economii merge pana la un
anumit nivel, dupa care trebuie sa reinceapa cresterea.
MARIUS GHENEA: Dar niciodata o scadere economica de aceasta
amploare nu este urmata de o crestere pe un palier asemanator, dar
trebuie sa fie alimentata de niste lucruri, cum ar fi finantarea,
iar pentru asta noi nu avem resurse si disponibilitate
imediata.
ADRIAN CRIVII: Activele neutilizate din zona imobiliara au un
potential latent teribil. Bancile nu cred ca se mai pot confrunta
cu cantitatea asta de lichiditate. Ei pot fie sa-si retraga banii
si sa-i duca pe alte piete sau sa inceapa creditarea. Inceputul
creditarii va trebui sa fie legat de momentul in care vor incepe
sa-si vanda creditele neperformante. Cred ca asa o sa se relanseze
industria imobiliara.
MARIUS GHENEA: Partea buna este ca acesti bani bagati in terenuri
care nu valoreaza absolut nimic s-au dus la niste proprietari
romani, care au facut ceva cu banii respectivi. Deci s-au dus catre
un circuit economic, fie el si neterminat.
BOGDAN POPESCU: Credeti ca nu se dau credite pentru ca nu sunt bani
sau oamenii nu vor sa le ia sau bancile respective nu vor sa le dea
pentru ca nimeni nu are incredere in nimeni?
VALENTIN ILIE: Cifrele arata ca sub 20% in momentul de fata
inseamna creditare pe imobiliar.
“Cred ca si politicienii au invatat foarte mult”, a reflectat
Isarescu, referindu-se la anii de criza, in care s-a vazut ca “de
dat e usor, cand nu mai poti sa dai e greu, dar cand trebuie sa iei
inapoi ceea ce ai dat, atunci e dramatic”. Guvernatorul considera
ca este posibil ca, spre deosebire de trecut, politicienii sa nu
cada in populism si de data aceasta, avand in vedere lectiile
crizei si felul cum aceasta transforma sistemul monetar-financiar
international, raporturile de forte geopolitice si paradigma de
gandire pe plan international.
LECTIA 1: CUM FOLOSIM BANII
Pe de o parte, considera el, a devenit clar ca nu se mai poate trai
pe baza de imprumuturi “fara sa te gandesti la un exit”, la ceea ce
trebuie platit ulterior. In acest sens, guvernele inteleg ca
trebuie stimulata munca, mediul de afaceri care creeaza locuri de
munca si trebuie redusa birocratia stufoasa care impovareaza
companiile.
Cat priveste creditele, ele sunt in continuare prea scumpe in
Romania din cauza inflatiei inalte, iar inflatia “apare in
societatile unde discrepanta dintre nazuinte si posibilitati este
prea mare”, asa cum a fost si Romania, unde s-a crezut eronat ca
daca am intrat in UE, trebuie automat sa avem si standardul de
viata din UE.
In acest context, guvernatorul s-a referit si la politicile de
investitii angajate de stat: “Exista in Romania peste 40.000 de
proiecte de investitii neterminate, finantate de stat, de la scoli
la poduri si drumuri. Ele costa nazuinte, sperante, unele dintre
ele bani irositi. Daca aceste proiecte neterminate nu se inchid
intr-o pierdere clara, pierderea se reflecta in inflatie – taxa pe
care o platim toti.”
Anul trecut, dezinflatia a fost intrerupta de majorarea TVA, care
putea fi evitata daca ajustarile fiscale s-ar fi facut mai din
timp. Ea a indus tensiuni in mediul de afaceri, insa in urmatoarele
luni, “daca nu apar si alte corectii” (modificari de taxe si
impozite), atunci sunt sanse ca inflatia sa descreasca destul de
rapid spre 6%, pentru ca pana la sfarsitul anului sa se indrepte
spre 4%.
LECTIA 2: CUM PLATIM PENSIILE
Pe de alta parte, trebuie luate masuri pentru restabilirea unui
echilibru rezonabil intre numarul de contribuabili si cel de
beneficiari ai sistemului de pensii. Daca echilibrul s-a stricat in
20 de ani prin seriile de pensionari anticipate si reducerea
populatiei active platitoare de impozite, sistemul ar avea nevoie
probabil de circa 10 ani pentru a redeveni sustenabil, estimeaza
guvernatorul BNR.
“Raportul intre numarul de contribuabili si numarul de beneficiari
trebuie redresat fizic inainte de a se oferi solutii financiare”, a
spus Isarescu, evocand intentia sa esuata din 2000 de a propune
Parlamentului oprirea pensionarilor anticipate. “M-a durut atunci
ca am fost huiduit chiar de colegii mei de coalitie. M-a durut si
am inghitit galusca”, a povestit guvernatorul, explicand insa ca
problema a reaparut si se reflecta in capacitatea in scadere a
statului de a plati pensiile in conditiile in care sunt prea putini
contribuabili.
LECTIA 3: CUM AJUNGEM LA STANDARDUL EURO
In sfarsit, este nevoie de disciplina fiscala, care include atat
limitarea deficitului bugetar, dar si rezolvarea problemei
arieratelor, intrucat Romania nu ar putea fi acum in zona euro, la
care aspira sa adere in 2015-2016, decat in conditiile in care isi
reduce deficitul bugetar structural (cel independent de evolutia
ciclurilor economice) si continua reforma astfel incat sa castige
credibilitate in fata investitorilor si a pietelor
financiare.
“Fenomenele de criza vor continua si in 2011, avandu-si originea in
Europa in problema datoriilor suverane, iar riscurile de contagiune
pentru Romania pot oricand sa apara”, considera Isarescu. Or, ceea
ce penalizeaza pietele sunt tocmai dovezile de indisciplina
fiscala. De aici si necesitatea acordului cu FMI, care functioneaza
ca o “unda verde, sau ştampila, daca vreti”, ca avem politici
credibile. “Ne trebuie asa ceva mai mult decat banii”, apreciaza
guvernatorul, pentru ca “din pacate, Romania este intr-un con de
umbra de credibilitate externa in acest moment”, din cauza
fluctuatiilor mari din politica fiscala, care au permis cresterea
rapida a deficitelor externe in ultimii ani dinainte de
criza.
Disciplina fiscala este si problema zonei euro, considera oficialul
bancii centrale – anume ca proiectul politic al uniunii monetare
s-a construit pe un pilon solid, cel monetar (Banca Centrala
Europeana), dar si pe alti doi piloni slabi – cooperarea politica
insuficienta si consolidarea fiscala inegala. Zona euro nu va
disparea, insa acesti doi piloni slabi va trebui sa fie
consolidati, apreciaza Mugur Isarescu.
In 2010, in medie, bancile au avut un excedent de bani de circa
250 de milioane de euro in fiecare zi. Cifra reprezinta valoarea
depozitelor pe o zi facute de bancheri la BNR anul trecut, de 387
de miliarde de lei, de peste sapte ori mai mari decat cea din 2009,
conform datelor bancii centrale citate de Mediafax. Dat fiind
nivelul in scadere al creditarii in lei, bancile au fost, practic,
obligate sa puna banii la BNR, contra unei dobanzi simbolice,
pentru a nu “sta cu ei degeaba”. O alta dovada ca motivul lipsei
creditarii nu este lichiditatea scazuta este si ca bancile au
imprumutat de la BNR, pe termen scurt, doar 1,86 miliarde de lei in
2010. In 10 din cele 12 luni de anul trecut bancile nu au apelat
deloc la BNR pentru credite pe termen scurt.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Creditul face parte din Facilitatea pentru Eficienta Energetica,
un program comun de finantare al Comisiei Europene si al BERD
pentru Romania, si va finanta investitiile de eficienta energetica
derulate de catre companiile romanesti cu imprumuturi pe termen
lung, in valoare de pana la 2,5 milioane euro fiecare. Proiectul va
permite sectorului industrial privat sa isi maximizeze economia de
energie si sa isi imbunatateasca competitivitatea.
Fondurile BERD vor fi completate de o componenta nerambursabila
oferita de Uniunea Europeana pentru finantarea unui program de
asistenta tehnica, precum si pentru acordarea unor stimulente
directionate catre sub-debitori pentru promovarea investitiilor in
sectorul energiei durabile.
“Proiectul va avea un impact pozitiv asupra eforturilor
intreprinse in Romania pentru atenuarea schimbarilor climatice,
oferind sectorului industrial local acces la finantare pe termen
lung si incurajand investitii de energie durabila in cadrul
companiilor private, ajutandu-le sa devina mai competitive si sa
atenueze impactul cresterii pretului la energie”, considera Claudia
Pendred, director al BERD pentru Romania.
“Vedem un imens potential de afaceri in sectorul energetic si de
eficienta energetica din Romania si consideram ca acesta va fi unul
dintre factorii care vor ajuta Romania sa iasa din criza si sa
contribuie la cresterea stabila pe termen lung”, a declarat Laszlo
Diosi, CEO al OTP Bank Romania.
BERD, detinuta de 61 de tari si doua institutii
interguvernamentale, sprijina dezvoltarea economiilor de piata si a
democratiei in tarile din Europa Centrala pana in Asia Centrala. De
la inceputul activitatii sale in Romania, BERD a investit peste 4,8
miliarde euro in diferite sectoare ale economiei si a mobilizat
investitii suplimentare de peste 9 miliarde de euro.
OTP Bank Romania este subsidiara a OTP Bank, cel mai mare grup
bancar independent din Europa Centrala si de Est. OTP Bank ofera
servicii universale in Ungaria, Romania, Muntenegru, Croatia,
Bulgaria, Rusia, Ucraina, Slovacia si Serbia, pentru mai mult de 12
milioane de clienti, prin intermediul unei retele teritoriale de
aproape 1.500 de unitati, prin intermediul reţelei de ATM-uri si
prin sistemul de canale electronice.
IFC (fost actionar al Bancpost) a anuntat ca, in paralel cu
finantarea pentru Bancpost, filiala romaneasca a grupului financiar
elen EFG Eurobank Ergasias, a acordat si un credit de 38 de
milioane de dolari catre Eurobank EFG a.d. Beograd, subsidiara EFG
Eurobank Ergasias din Serbia.
“Creditul va putea asigura un flux continuu de imprumuturi
pentru companiile mai mici, intr-o vreme cand firmele din economia
reala se confrunta cu dificultati in obtinerea de fonduri pentru
dezvoltare”, a declarat Dimitris Tsitsiragos, director al IFC
pentru Orientul Mijlociu, Africa de Nord si Europa de Sud.
“Parteneriatul cu EFG Group demonstreaza sustinerea noastra pentru
economia romaneasca.”
Creditul a fost acordat in virtutea programului de coordonare
intre institutiile financiare convenit in martie 2009 la Viena
(initiativa de la Viena), in urma caruia marile grupuri bancare
europene au acceptat sa nu-si reduca expunerea in tarile emergente
de pe continent, urmand sa fie sprijinite de institutiile
financiare internationale (Fondul Monetar International, Banca
Mondiala, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, Banca
Europeana de Investitii). La intelegere au aderat Erste Bank,
Raiffeisen, Societe Generale, Volksbank, UniCredit, EFG Eurobank,
National Bank of Greece, Alpha Bank, Piraeus Bank.
Conform planului de la Viena, Banca Mondiala, BERD si BEI s-au
angajat sa furnizeze 24,5 miliarde de euro in curs de doi ani
pentru sustinerea economiilor est-europene prin intermediul
sectorului bancar. Pana in august 2010, finantarea totala ajunsese
deja la 27 de miliarde de euro.
Bancpost a aderat in martie 2010 la programul IFC de finantare a
comertului global in calitate de banca emitenta, pentru a-si
extinde operatiunile de finantare a comertului, pe masura ce
România isi revine de pe urma crizei financiare globale. Bancpost a
devenit astfel prima banca româneasca emitenta din cadrul
programului. Anul trecut, Bancpost a contractat un credit de 80 de
milioane de euro de la BEI, tot pentru finantarea companiilor mici
si mijlocii, iar anul acesta a primit un imprumut de 95 de milioane
de euro de la BERD, folosibil in aceleasi scopuri.
Investitiile si finantarile nou-acordate ale IFC in sectorul
privat din tarile in tranzitie si in curs de dezvoltare au
totalizat 18 miliarde de dolari in anul fiscal 2010, in crestere de
la 14,5 miliarde in anul fiscal precedent.
CEC Bank si Agentia de Plati pentru Interventii in Agricultura
(APIA) au semnat la 13 decembrie o conventie in acest scop. Platile
nationale directe complementare (PNDC) in sectorul zootehnic la
speciile ovine si caprine reprezinta prima pe cap de animal, in
suma de 40 lei/cap, conform HG 1175/2010.
Categoriile de clientii eligibili care pot accesa aceste credite
sunt producatorii agricoli individuali, societatile agricole
private, respectiv asociatiile agricole cu personalitate juridica,
asociatiile agricole familiale, asociatii de producatori agricoli,
grupuri de producatori, societati comerciale si cooperative
agricole.
Creditele pot fi garantate cu un bilet la ordin in alb, garantie
pe conturile clientului deschise la banca si cesiune de creanta pe
care beneficiarii le au fata de APIA, constand in sumele cuvenite
beneficiarilor de plati nationale directe complementare (PNDC)
pentru sectorul zootehnic la speciile ovine si caprine, conform
adeverintelor eliberate de APIA.
Rambursarea creditelor se va face integral la data primirii
sumelor cuvenite beneficiarilor in cadrul PNDC, dar nu mai tarziu
de data stabilita in conventia incheiata de banca cu APIA.
Clientii CEC Bank beneficiaza de consultanta gratuita in ceea ce
priveste pregatirea documentatiei de obtinere a creditului.
Initial, lansarea programului era anuntata pentru ultimul
trimestru din 2010, a explicat Dragoi pentru Bloomberg, insa momentul a fost amanat din
cauza procesului de selectie a firmelor care urmeaza sa acorde
asistenta juridica statului pentru vanzarea de titluri.
In aceasta saptamana, Finantele au anuntat ca au selectat pentru
asistenta juridica un consorţiu format din casele de avocatura Radu
Tărăcilă Pădurari Retevoescu SCA si Allen&Overy, in urma celei
de-a doua licitatii organizate in acest sens. Prima a avut loc in
octombrie si a dat castig de cauza casei Bulboacă & Asociaţii
în consorţiu cu Slaughter and May, însă rezultatul a fost contestat
de un alt participant la licitatie, DLA Piper.
Impactul asupra datoriei publice estimat de Ministerul Finantelor pentru urmatorii patru
ani este de 3,16 miliarde de lei, din care 11,7 milioane de lei
cheltuieli cu comisioanele, se arata in hotararea de guvern din 26
noiembrie ce aproba lansarea programului de finantare. La sfarsitul
lui august, Ministerul Finantelor a selectat Erste Group Bank si
Societe Generale in calitate de aranjori ai programului de
finantare.
Ultima emisiune de titluri in valuta lansata de statul roman a avut
loc la sfarsitul lui noiembrie, cand au fost vandute pe piata
interna obligatiuni pe trei ani in valoare de 1,3 miliarde de euro,
cu o dobanda de 4,8% pe an, cu scopul refinantarii imprumutului de
1,6 miliarde de euro contractat in 2009 tot de la bancile de pe
piata interna.
Anul acesta, Romania s-a imprumutat de pe piata externa o singura
data, in martie, cand a vandut obligatiuni pe cinci ani in valoare
de 1 miliard de euro, cu dobanda de 5% pe an.
Fostul ministru de finante Sebastian Vladescu spunea in vara ca
programul de indatorare externa prin titluri de stat pe termen
mediu (medium term notes) va incepe cu o emisiune in valoare de cel
putin 1 miliard de euro, iar planul statului pentru finantarea
deficitului bugetar in 2010 si 2011 prevede evolutia spre o
finantare echilibrata, atat de pe piata interna, cat si de pe piata
externa, si spre scadente mai lungi, de la un an sau trei ani la
mai mult de cinci ani.