BusinessMagazin

Tag: cheltuieli

  • Am scăpat cu bine şi de 2013

    Pentru anul curent, ţinta de deficit asumată cu FMI este de 2,5% din PIB. “Ne aşteptăm ca Guvernul să evite derapaje fiscale majore în 2014 şi să menţină deficitul sub 3% din PIB, conform cu angajamentele externe”, notează analiştii Raiffeisen, adăugând că e de aşteptat ca principalul punct de interes al investitorilor să se deplaseze însă acum spre aplicarea reformelor structurale şi folosirea fondurilor europene, factori de bază în ameliorarea potenţialului de creştere a economiei şi în menţinerea sănătăţii finanţelor publice pe termen mediu şi lung.

    Analiştii Raiffeisen se aşteaptă ca exporturile, consumul privat, investiţiile private şi cele publice cu fonduri europene să fie mai mari în 2014, astfel încât creşterea economică ar urma să se situeze în jur de 2,4%.

  • JO de la Soci costă cât ultimele 13 Olimpiade la un loc

    Fiecare eveniment din cadrul Jocurilor Olimpice de la Soci va costa peste 500 milioane dolari, de aproape patru ori mai mult decât în cazul ediţiei de acum şase ani, de la Beijing. Bugetul iniţial a fost de 12 miliarde dolari, iar creşterile exagerate ale costurilor au fost puse pe seama corupţiei şi a risipei, notează qz.com. Suma totală cheltuită este mai mare decăt costurile combinate ale ultimelor treisprezece Jocuri Olimpice.

    O analiză derulată de Bent Flyvbjerg şi Allison Stewart, din cadrul Oxford, a arătat că la toate Jocurile Olimpice din 1960 şi până în prezent organizatorii au estimat un buget iniţial care a fost depăşit. În medie, evenimentele au costat de trei ori mai mult decât anticipaseră organizatorii.

    Jocurile Olimpice de iarnă vor avea loc la Soci în perioada 7-23 februarie 2014. Învăluit într-o aură de nesiguranţă, evenimentul va fi boicotat de o serie impresionantă de sportivi care protestează astfel împotriva unor legi de la Kremlin.

  • Deficit bugetar de 2,5% la finele anului. Veniturile şi cheltuielile au scăzut ca pondere în PIB

     “Conform datelor operative, execuţia bugetului general consolidat în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2013 s-a încheiat cu un deficit de 15,77 miliarde lei, respectiv 2,5% din PIB, încadrându-se în ţinta stabilită, de 15,9 miliarde lei (2,5% din PIB), ca obiectiv al politicii bugetare pe acest an şi aprobată la ultima rectificare bugetară”, arată Ministerul Finanţelor.

    După primele 11 luni, deficitul a fost de 9,8 miliarde de lei, respectiv 1,56% din PIB, astfel că în luna decembrie cheltuielile au depăşit veniturile cu 6 miliarde de lei.

    Autorităţile române au negociat cu FMI în luna noiembrie o nouă ţintă de deficit pentru acest an, în creştere de la 2,3% la 2,5% din PIB, diferenţă care să se refledcte exclusiv în cheltuieli suplimentare pentru co-finanţarea proiectelor realizate din fonduri europene.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
     

  • Avertismentul Visa către comercianţi: Cardul este moartea evazioniştilor

    Cheltuielile efectuate la comercianţi pe carduri Visa emise în România au crescut cu 16,2%, în timp ce totalul sumelor cheltuite a crescut cu 10,7%, la 19,3 miliarde euro.Valoarea medie a tranzacţiilor la comercianţi a scăzut cu 3,7%, atingând pragul de 35 euro, ceea ce demonstrează că românii îşi folosesc cardurile Visa pentru a face plăţi frecvente şi de valoare mai mică direct la comercianţi. Comparativ, valoarea medie a tranzacţiei cu cardul la comercianţi în Europa este de 48,8 euro. În 2013, portofoliul de carduri Visa emise în România a rămas stabil, la 7,15 milioane de carduri.

    Segmentul cardurilor emise pentru companii a înregistrat pentru al treilea an consecutiv o creştere de două cifre a tuturor indicatorilor. Astfel, s-au emis mai multe carduri Visa pentru companii (plus 13,9%), care au fost folosite pentru a realiza cheltuieli mai mari per total (plus 17,2%, la 4,24 miliarde euro) şi tranzacţii mai multe la comercianţi (plus 20,8%). Un sfert (25%) din totalul cheltuielilor efectuate la comercianţi cu carduri Visa se realizează pe cardurile pentru companii.
    Numărul tranzacţiilor efectuate cu carduri de debit Visa la comercianţi (POS şi online) s-a majorat cu 20,7% în 2013, în timp ce valoarea medie a plăţilor realizate direct la comercianţi a scăzut cu 3,5%. Totodată, valoarea plăţilor la comercianţi cu carduri de debit a avansat cu 16,4%.

    De asemenea, cardurile de credit au înregistrat o evoluţie solidă, întrucât numărul total al tranzacţiilor efectuate direct la comercianţi a urcat cu 20,5%, iar sumele cheltuite au crescut cu 13,4%. Datele Visa Europe arată că românii folosesc tot mai des cardurile de credit pentru articole cu valoare mai mică, valoarea medie a plăţilor realizate cu aceste carduri la comercianţi scăzând cu 5,9%.
    “Comportamentul consumatorilor din România se schimbă rapid, iar acest lucru se reflectă în gradul tot mai ridicat de utilizare a cardurilor la comercianţi. Astfel, 45% din totalul tranzacţiilor pe carduri Visa au loc direct la comercianţi şi ne îndreptăm rapid spre pragul la care una din două tranzacţii cu un card Visa să fie efectuată direct la comercianţi în cazul portofoliului Visa. În anul financiar 2013, s-au realizat aproximativ 628.000 de tranzacţii cu carduri Visa în fiecare zi, cu 60.000 mai multe tranzacţii pe zi faţă de 2012”, spune Cătălin Creţu, director regional pentru România şi Croaţia al Visa Europe.

    Pentru al treilea an consecutiv, veniturile Visa Europe s-au situat peste pragul de un miliard de euro (1,2 miliarde euro), o performanţă solidă în contextul economic actual. Un procent tot mai mare al veniturilor Visa Europe este generat de produsele şi serviciile nou lansate: contactless a devenit o tehnologie de masă cu o creştere remarcabilă, plăţile mobile sunt acum o realitate, comerţul electronic creşte rapid în Europa, iar portofelul electronic V.me by Visa este deja activ pe patru pieţe europene.
    În Europa, totalul sumelor cheltuite de posesorii de carduri a ajuns la 2.000 miliarde de euro, în condiţiile în care  cheltuielile efectuate direct la POS au urcat cu 8,5%, la 1.400 miliarde euro.

    În prezent, Visa Europe reprezintă 15,4% din cheltuielile de consum în Europa – 1€ din fiecare 6,50€ cheltuiţi în Europa este pe un card Visa -, pondere aproape triplă faţă de anul 2000, când compania reprezenta 5,6% din cheltuielile de consum.

  • Mai e posibilă refacerea tandemului franco-german la cârma UE?

    Liderul de la Paris a anunţat un plan de măsuri destinat să revigoreze economia ţării, grevată în mod cronic de stagnare (trim. III 2013 s-a încheiat cu o scădere de 0,1%, iar pentru tot anul 2013 era aşteptată o creştere simbolică de 0,2%) şi de o rată a şomajului de aproape 11%.

    Hollande a iniţiat un “pact de responsabilitate” împreună cu patronatele, prin care guvernul se angajează să scadă cheltuielile companiilor cu forţa de muncă dacă acestea vor înfiinţa locuri de muncă. Taxele pe forţa de muncă plătite de angajatori ar urma să fie reduse treptat cu 30 mld. euro până în 2017, birocraţia pentru firme va fi simplificată, iar cheltuielile publice în ansamblu, inclusiv cele ale autorităţilor locale, vor fi reduse cu 50 mld. euro în perioada 2015- 2017, în timp ce pentru anul în curs sunt prevăzute tăieri de 15 mld. euro.

    Va fi creat un consiliu de supraveghere a cheltuielilor publice, în vederea reducerii deficitului bugetar la 3,6% din PIB în acest an şi sub 3% la anul. Ajutoarele sociale pentru familii, care sunt în prezent finanţate din taxele plătite de companii, nu vor fi însă reduse, urmând să fie finanţate din economiile bugetare proiectate, a explicat preşedintele, dorind să preîntâmpine astfel criticile că din om de stânga a devenit brusc politician de dreapta fiindcă altfel vede că nu poate urni economia.

    În acelaşi timp, Hollande a încercat şi să relanseze tandemul franco-german la cârma UE, după ce partenerul preferat de discuţii strategice al Angelei Merkel a părut să devină în ultimul an premierul britanic David Cameron, mult mai apropiat de vederile de centru-dreapta ale cancelarului german. Propunerea lui Hollande este ca Franţa şi Germania să creeze o companie energetică comună, după modelul Airbus, care să sprijine politicile celor două ţări de reducere a dependenţei de energia nucleară în favoarea energiilor regenerabile.

    Imediat, planul lui Hollande a fost salutat de ministrul german de externe, Frank-Walter Steinmeier, care l-a numit “curajos” şi a conchis că anunţă o “nouă direcţie” în politica franceză, dar şi că “astfel de paşi pot ajuta Europa în ansamblu să iasă mai puternică din criză”.

  • Generaţia Y la hotel. Plus chinezii

    “România a ocupat locul 27 în Europa, în 2010, după contribuţia sectorului ospitalităţii la PIB. Dar, dacă hotelierii români vor lua în calcul din timp faptul că generaţia Y se aşteaptă să reprezinte în 5 ani jumătate din numărul de turişti la nivel mondial, veniturile realizate din turism în România ar putea creşte semnificativ. Trebuie avută în vedere dezvoltarea unor facilităţi care să răspundă aşteptărilor acestei categorii de clienţi, cum ar fi aplicaţii pentru rezervări direct de pe smartphone, posibilitatea de a face comandă la room service de pe tableta disponibilă în camera de hotel, programe extinse de fidelizare pe bază de comision care să prelungească cât mai mult cazarea şi, bineînţeles, prezenţa intensă în social media”, spune Elena Badea, Head of Marketing, EY România.

    Milenialii – sau generaţia Y – reprezintă o treime din piaţă iar estimările arată că, în următorii cinci ani, vor ajunge să reprezinte o jumătate din piaţă. Influenţa exercitată de cheltuielile făcute de ei asupra afacerilor din industria de ospitalitate i-a determinat pe hotelieri să-şi modifice serviciile şi facilităţile pentru a răspunde mai bine cerinţelor acestora în privinţa valorii, a inovaţiei, a accesului rapid, a comodităţii şi a mobilităţii, arată studiul EY.

    Cheltuielile făcute de turiştii chinezi le-ar putea eclipsa chiar şi pe cele ale milenialilor. Potrivit United Nations World Tourism Organization (UNWTO), cheltuielile făcute de turiştii chinezi în 2012 le-au depăşit pe cele făcute de germani şi americani, ajungând la peste 100 de miliarde de dolari şi clasându-i pe primul loc la nivel global în privinţa cheltuielilor cu turismul. Turiştii chinezi reprezintă segmentul cu cea mai rapidă creştere din piaţă. Ca urmare, în tot mai multe hoteluri pot fi întâlnite în camere diverse facilităţi care vizează aşteptările oaspeţilor chinezi, cum ar fi papuci, ceaiuri chinezeşti, ziare şi canale TV în limba chineză, precum şi adaptarea meniurilor restaurantelor prin includerea de feluri de mâncare chinezească.

    E de aşteptat ca activitatea de tranzacţionare şi de dezvoltare de noi proiecte în industria hotelieră globală să ia avânt în următoarele 12 luni, încurajată şi de investitorii în căutare de noi oportunităţi de investiţii în acest sector, se arată în raport.

    După ani buni de recuperare lentă şi bugete limitate de investiţii, sectorul hotelier global a dat dovadă de un apetit puternic pentru creştere în 2013, o tendinţă care va continua şi chiar se va intensifica în 2014. Raportul EY Global Hospitality Insights prezintă cele 13 tendinţe-cheie care se aşteaptă să aibă un impact major în industria hotelieră în 2014 şi anticipează o consolidare a fundamentelor economice din sector, ceea ce va sta la baza unor performanţe financiare solide în 2014. Cel mai important, companiile hoteliere au acum acces la o mai mare varietate de credite şi surse de capital, provenind atât din zona publică cât şi din cea privată, făcând posibilă continuarea creşterii.

    “Ne aşteptăm ca 2014 să fie un an de referinţă pentru industria hotelieră”, spune Michael Fishbin, director global EY Hospitality. ”EY anticipează pentru anul acesta o creştere a ratelor medii de închiriere şi a gradului de ocupare a camerelor în mai multe pieţe şi în mai multe segmente din industrie, ceea ce va duce la o consolidare a bazelor economice, atrăgând după sine o creştere a preţurilor de achiziţie a hotelurilor la cheie, în special în oraşele cunoscute ca deţinând importante puncte de conexiune cu alte destinaţii, dar şi în piaţa hotelieră secundară”.

  • Capcanele minimisului

    “Varianta actuală a sistemului ajutoarelor de minimis pentru IMM-uri denotă mai multă responsabilitate atât în ceea ce priveşte selecţia firmelor beneficiare, cât şi direct referitor la aplicanţi. Faptul că se va face o selecţie după criterii foarte clare stimulează competitivitatea, iar cofinanţarea de 10% pe care trebuie să o asigure firmele aplicante le responsabilizează pe acestea să dezvolte proiecte viabile”, a arătat Mirela Şerban, managing partner al companiei care oferă soluţii fiscale şi contabile inteligente,  R&M Audit Contabilitate.Conform noului sistem, ajutoarele de minimis vor putea fi accesate de către IMM-urile ce îndeplinesc o serie de condiţii, printre care: au o vechime de minimum un an, au anumite domenii de activitate (eligibile), obţin un punctaj de minim 60 dintr-un maximum de 100 de puncte etc. Punctajul este împărţit în patru mari categorii: categoria de IMM (maximul de puncte îl obţin microintreprinderile); sectorul de activitate accesat (maximul de puncte se acordă pentru proiectele de producţie); numărul de locuri de muncă nou create prin proiect (maximul de 30 de puncte pentru 5 noi locuri de muncă; se acordă un plus de cinci puncte dacă unul dintre acestea este ocupat de un absolvent universitar promoţia 2013); locaţia proiectului (maximul de puncte pentru cele din mediul rural). Locurile de muncă nou create trebuie menţinute timp de minimum trei ani ani.

    Depunerea proiectelor se va face online, sesiunea fiind deschisă timp de zece zile; ulterior va avea loc evaluarea proiectelor, iar departajarea se va face în funcţie de punctaj. “Noul sistem al ajutoarelor de minimis stimulează producţia, ceea ce constituie un lucru bun pentru economia românească; în acelaşi timp, se “premiază” angajarea absolvenţilor de învăţământ superior, iar acest lucru este din nou pozitiv, având în vedere rata mare a şomajului în rândul tinerilor sub 25 de ani. Dar pentru a fi eligibil unui proiect îi trebuie minim 60 de puncte, aşa încât crearea unui număr de 4-5 locuri de muncă este cumva implicit obligatorie pentru a putea cumula punctajul care să permită obţinerea fondurilor; aici pot să apară capcane pentru unele firme care- dorind atât de mult să primească ajutoarele – nu îşi realizează cum trebuie toate calculele, iar în final ar putea ieşi pe pierdere cu un astfel de proiect”, a precizat Mirela Şerban.

    Ajutorul de minimis poate fi de maximum 100.000 de euro pentru o firmă, iar finanţarea trebuie direcţionată către activele prevăzute în proiect. Ca exemplu de calcul, consultanşii R&M Audit Contabilitate consideră  o firmă care accesează ajutorul de minimis, creează cinci noi locuri de muncă şi are costuri lunare de 2.500 lei pe lună per angajat, costuri care includ salariul, taxele şi cheltuielile de regie aferente; timp de trei ani şi jumătate, acestea cumulează 525.000 lei pentru cei 5 noi angajaţi, adică aproximativ 116.000 Euro. Dacă firma a accesat un ajutor de minimis de 100.000 euro, atunci aceşti bani trebuie investiţi în utilaje sau alte active corporale (banii nu pot fi folosiţi pentru a achita obligaţii faţă de angajaţi şi nici cheltuieli curente); în consecinţă, proiectul aferent trebuie să producă o valoare de minimum 116.000 euro în perioada considerată  în exemplu pentru ca firma să poată achita cheltuielile estimate anterior privind noii angajaţi.

    “În exemplul considerat, abia dacă proiectul produce peste acest plafon putem începe să discutăm măcar şi despre profitul care poate fi obţinut în urma acestui efort… Companiile trebuie să realizeze foarte corect toate proiecţiile financiare şi să aprecieze foarte bine condiţiile de piaţă, de concurenţă etc, altfel ajutorul de minimis poate aduce falimentul “, a precizat Mirela Şerban.

    Pentru a obţine ajutoare de minimis, întreprinderile trebuie să transmită către oficiile pentru IMM-uri mai multe documente, între care planul de investiţii pentru care se solicită finanţarea. “De foarte multe ori însă  acestea iau în calcul doar “scenariul optimist” de business, din dorinţa de a obţine finanţarea şi fără a considera potenţialele urmări în cazul în care de fapt proiectul nu va fi viabil. O soluţie- companiile pot să apeleze la consultanţi; un consultant bun va propune considerarea scenariilor de business realist şi, respectiv, pesimist, cu analiza variaţiilor de cash flow, sezonalitate, optimizarea altor obligaţii financiare (către bănci şi furnizori) sau fiscale etc, iar managerii vor avea “tabloul complet” pentru a lua deciziile corecte privind proiectul aferent ajutorului de minimis”, a arătat Mirela Şerban.


     

  • Schimbarea condiţiilor în care se acordă ajutoarele de minimis poate fi periculoasă

    Finantarea maxima este de 100.000 euro per firma, iar banii trebuie directionati catre activele din cadrul proiectului. Restrictiile se aplica atat asupra cheltuielilor curente cat asupra cheltuielilor cu personalul; in aceasta situatie, o firma trebuie sa produca suficienti bani pentru a acoperi costurile proprii de functionare.

    Exista insa si aspecte negative ale noii scheme de minimis. “Companiile trebuie să realizeze foarte corect toate proiectiile financiare si sa aprecieze foarte bine conditiile de piata, de concurenta etc, altfel ajutorul de minimis poate aduce falimentul “, a precizat Mirela Serban, Managing Partner R&M Audit Contabilitate.

    Perioada de inscriere este intre 15 si 24 ianuarie, iar ordinea in care dosarele sunt depuse nu mai are nicio importanta (spre deosebire de anul trecut, atunci cand serverul Ministerului de Finante a cazut dupa cateva minute pentru ca toata lumea incerca sa depuna cat mai repede proiectul). Este foarte important ca toate formularele si actele necesare sa fie corect completate; trebuie verificate conditiile de eligibilitate precum si concordanta dintre modul in care banii pot fi cheltuiti si cheltuielile declarate eligibile in cadrul proiectului.

  • Congresul SUA a aprobat un buget de 1.000 de miliarde de dolari, dar nu şi majorarea capitalului FMI

     Acordul reprezintă o actualizare a priorităţilor de cheltuieli ale SUA, după mai mulţi ani în care guvernul nu putea, din cauza dezacordurilor din Congres, să realoce fonduri şi va preveni blocarea activităţilor guvernamentale, prin finanţarea activităţilor până în septembrie, relatează Financial Times.

    Reducerea cheltuielilor în cazul multor programe şi refuzul Congresului de a ratifica reforma cotelor de contribuţie a statelor membre ale FMI arată că bugetul strict va limita spaţiul de manevră al preşedintelui Obama, în cel de-al doilea mandat.

    “Suntem mulţumiţi că am ajuns la un acord bipartizan referitor la finanţarea guvernului în 2014”, au declarat într-un comunicat liderii democrat şi republican ai comisiilor însărcinate cu negocierile.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Divizia aeriană a grupului TUI ar putea muta o parte dintre posturile de mentenanţă în România

     Grupul TUI vrea să scadă anual costurile Tuifly cu 65 de milioane de euro prin reducerea serviciilor gratuite şi a cheltuielilor cu salariaţii, scrie publicaţia germană Sueddeutsche Zeitung, citând surse.

    TUI vrea să obţină economii de 35 de milioane de euro din diminuarea costurilor cu forţa de muncă şi negociază începând din noiembrie cu angajaţii pentru atingerea acestui obiectiv.

    “Ne aflăm în negocieri, pe care intenţionăm să le finalizăm în săptămânile următoare”, a afirmat directorul general al Tuifly, Dieter Nirschl.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro