BusinessMagazin

Tag: anaf

  • Vezi aici ce avere are Nicolae Gavrila, consilierul superior ANAF retinut de DNA

    Conform celei mai recente declaratii de avere depuse de Adrian
    Nicolae Gavrila, acesta are, impreuna cu sotia, un teren de aproape
    157 de metri patrati in Capitala. El are “drept de folosinta cu
    titlu oneros” asupra respectivului teren din anul 2010. Tot in
    2010, consilierul retinut marti a cumparat si o casa in Capitala,
    in suprafata de 110 metri patrati.
    Nici el, nici sotia nu au masina si nici bani in conturi, credite
    bancare, bijuterii, colectii de arta sau ceasuri, rubricile
    aferente din declaratia de avere fiind barate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Spaga de 1.800.000 de euro la ANAF

    “Procurorii din cadrul Directia Nationala Anticoruptie
    efectueaza cercetari penale fata de inculpatii Marius Catalin
    Stancescu, avocat in Baroul Bucuresti si consultant financiar, si
    Nicolae Adrian Gavrila, consilier superior in cadrul Agentia
    Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) – Directia Generala
    Coordonare Inspectie Fiscala, in sarcina carora s-au retinut trei
    infractiuni de trafic de influenta in forma continuata”, informeaza
    DNA.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Scandalul vamilor: ce vrea sa spuna cimilitura prezidentiala cu “Regina”

    Dar in dezlegarea unei anume cimilituri prezidentiale, cea
    referitoare la “regina” la care ar fi ajuns banii colectati de
    vamesi, s-ar putea sa se afle si explicatia pentru momentul ales ca
    sa fie declansata campania de arestari de vamesi si politisti de
    frontiera. Ca exista conexiuni politice in cel putin unul dintre
    cazuri o spun si procurorii anticoruptie, care intr-un referat cu
    propunere de arestare au scris ambiguu ca o parte din mita ajungea
    “la un partid politic”, sintagma rapid speculata de opozitie si de
    mai multi analisti ca facand referire la partidul de
    guvernamant.

    O alta coincidenta e si pomenirea tot mai frecventa – mai ales dupa
    schimbul taios de replici prin ziare cu presedintele Basescu – a
    numelui lui Vasile Blaga, fost ministru al Administratiei si al
    Internelor, dar promovat in politica din sistemul vamal. Iar dupa
    ce seful Vamilor – numit de Blaga pe cand era ministru – a fost
    demis si pus sub acuzare de DNA pentru fapte de coruptie, iar
    numele sefului ANAF, Sorin Blejnar, a fost si el evocat in aceleasi
    dosare, nu au fost multi care sa considere ca ancheta a ajuns chiar
    pana la varful piramidei.

  • Vorba lui Jeffrey Franks: operatia a reusit

    Veniturile incasate la bugetul general consolidat au fost in
    suma de 168,6 miliarde lei, cu 7,2% mai mari, in termeni nominali,
    fata de anul precedent, conform Ministerului Finantelor. Cresterea
    incasarilor s-a inregistrat in principal la impozitele pe bunuri si
    servicii, respectiv TVA (+14,3%) si accize (+11,5%), precum si la
    venituri nefiscale (+18,5%). Discrepantele fata de anul precedent,
    desi pe o tendinta descendenta, au inregistrat valori importante la
    impozitul pe venit (- 3,2%), impozitul pe profit (- 4,9%), si
    contributii de asigurari sociale (- 4,5%). Sumele primite de la
    Uniunea Europeana in contul platilor efectuate au inregistrat o
    crestere cu 181% fata de aceeasi perioada a anului precedent,
    respectiv 5,4 miliarde lei fata de 1,9 miliarde lei.

    Cheltuielile bugetului general consolidat, in suma de 201,9
    miliarde lei, au crescut in termeni nominali cu 4,2% fata de anul
    precedent. Cresterea s-a inregistrat in principal la proiectele cu
    finantare UE (+170%), dobanzi (+20%) ca urmare a finantarii
    deficitelor bugetare acumulate din anii precedenti, asistenta
    sociala (+7,3%) ca urmare a cresterii cheltuielilor cu ajutorul de
    somaj. Cheltuielile cu bunuri si servicii au crescut cu 5,2% fata
    de anul 2009, in principal ca urmare a majorarii cheltuielilor
    bugetului Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate
    pentru plata arieratelor. Cheltuielile de personal au fost mai mici
    cu 8,6% fata de anul precedent, iar cheltuielile pentru investitii
    care includ cheltuielile de capital, precum si programe de
    dezvoltare finantate din surse interne si externe au fost de 33,7
    miliarde lei, respectiv 6,6% din PIB.

    In schimb, cifra arieratelor ajunse la plata confirma
    constatarile repetate ale FMI ca la acest capitol statul ramane
    mereu in urma. ANAF a anuntat ca a restituit TVA in valoare de 557
    de milioane de lei la 24 ianuarie, iar pentru 28 ianuarie a fost
    programata o a doua transa, de 556,5 milioane, astfel incat
    restituirile vor ajunge la 1,359,4 miliarde de lei, ceea ce
    inseamna cea mai mare valoare a lichidarilor de arierate anuntate
    pana acum de fisc. Institutia a informat ca in selectia lunii
    ianuarie au fost cuprinse in ordinea vechimii toate deconturile de
    TVA, solutionandu-se prin restituire deconturile a caror vechime
    era de pana la data de 3 decembrie 2010.

  • Premierul cere inspectii fiscale si o noua analiza a Consiliului Concurentei la distribuitorii de carburanti

    Premierul a primit de la ANAF un raport preliminar cu privire la
    pretul carburantilor, care arata ca in cursul anului 2010 a aparut
    o crestere de aproximativ 20% a pretului carburantilor la
    pompa.

    “S-a spus ca aceasta majorare a pretului la carburanti se datoreaza
    poverii fiscale puse de catre Guvern pe umerii Petrom si ai
    celorlalte companii. Din analizele efectuate rezulta foarte clar
    ca, in pretul carburantilor, ponderea taxelor este, pentru anul
    2010, de 49,8%”, a explicat Boc. Pe parcursul anului, ponderea
    taxelor in pretul final al carburantilor a scazut de la 52,5% cat
    era la inceputul anului la 49,8% la sfarsitul anului, chiar in
    conditiile in care s-a majorat TVA de la 1 iulie, astfel incat nu
    se poate justifica majorarea pretului la carburanti pe seama
    poverii fiscale impuse de Guvern.

    Pe de alta parte, in 2009, pretul petrolului s-a dublat, de la 470
    dolari/tona la inceputul anului la 850 de dolari la sfarsitul
    anului, dar cresterea pretului la carburanti la pompa a fost de
    doar 50 de bani pe litru. In schimb, in 2010, pretul petrolului
    creste de la 850 dolari SUA pe tona, la inceputul perioadei, la 980
    de dolari la sfarsitul anului, deci doar cu 15%, insa pretul la
    pompa a fost majorat cu 1 leu pe litru.

    In aceste conditii, premierul cere ANAF sa initieze inspectii
    fiscale generale la producatorii si distribuitorii de produse
    petroliere, pentru a vedea daca veniturile realizate din cresterea
    preturilor la combustibili sunt reflectate in profiturile firmelor
    si, implicit, in impozite si taxe platite la bugetul de stat. De
    asemenea, Emil Boc cere Consiliului Concurentei o analiza
    suplimentara pentru a determina daca a existat sau nu o practica de
    monopol, avand in vedere faptul ca toate societatile din domeniu au
    majorat concomitent aproximativ cu acelasi procent pretul
    carburantilor. Precedenta analiza a Consiliului, ale carei
    concluzii au fost publicate de curand, sustine ca nu a constatat
    practici de monopol in domeniu.

    “Astept aceasta analiza pentru a putea vedea, din perspectiva
    Guvernului si in limita atributiilor pe care le are, alte solutii
    pe care le putem avea in vedere”, a spus Boc, fara a preciza la ce
    se refera.

    In replica, Petrom a explicat ca aproape jumatate din
    pretul la pompa reprezinta efectul componentei fiscale, adaugand ca
    pretul final este influentat de concurenta, de cotatiile
    internationale si de cursul de schimb, precizand ca nu comenteaza
    modul cum ANAF a interpretat datele oferite institutiei de
    companiile petroliere.

    Ceilalti distribuitori importanti de pe piata sunt Rompetrol,
    Lukoil, MOL si OMV.

  • Patronii bogati de firme sarace vor fi reperati de Fisc si impozitati cu 16% pe venitul nedeclarat

    Guvernul a introdus in acest sens conceptul de impozitare a
    veniturilor nedeclarate a caror natura nu este cunoscuta in
    momentul controlului. “Organul fiscal trebuie sa demonstreze prin
    probe ce cheltuiala a facut contribuabilul. Deci nu mergem pe
    cheltuieli plafonate, asa cum era inainte, cu ilicitul, ca omul
    trebuie sa traiasca”, a explicat ministrul. “Avem veniturile
    declarate si situatia fiscala personala: daca diferenta este mai
    mica de 10%, dar mai mare de 50.000 de lei, atunci se trece la
    impozitare; daca nu, atunci procedura s-a inchis.”

    De exemplu, o persoana incadrata cu contract de munca in ianuarie,
    februarie, martie pleaca in aprilie intr-o excursie, Fiscul a
    descoperit acea cheltuiala si compara ce venituri a avut persoana
    respectiva cu cheltuiala efectuata, iar persoana are dreptul sa
    dovedeasca cu documente ca acea cheltuiala provine dintr-un venit
    impozabil.

    Pentru determinarea venitului, fiscul va utiliza mijloace indirecte
    – metoda cheltuielilor efective (orice persoana care a facut
    cheltuieli si nu are venituri va fi impozitata), metoda fluxurilor
    financiare (orice persoana care face incasari si plati si nu are
    venituri va fi impozitata), precum si metoda patrimoniului
    (“elementele de crestere de avere” vor fi luate in considerare de
    catre organele fiscale la stabilirea venitului impozabil).

    BIJUTERIILE SI IAHTURILE LA CONTROL

    Sorin Blejnar, presedintele ANAF, a anuntat ca va fi creat un
    departament specializat in cadrul ANAF care va face monitorizarea
    pe un grup tinta de contribuabili. In Romania, spune el, exista
    foarte multe firme sarace, cu datorii, dar cu patroni foarte
    bogati, care in decursul ultimilor ani au omis in mod deliberat
    sa-si inregistreze veniturile pe societate, producand evaziune
    fiscala, iar cu acei bani sustrasi din evaziune “si-au construit
    case, si-au platit excursii, si-au cumparat bijuterii, iahturi,
    elicoptere sau avioane de lux. Acesti oameni sunt tinta noastra, pe
    acesti oameni intentionam noi sa-i impozitam in perioada urmatoare,
    utilizand aceasta metoda de control indirect”. Blejnar estimeaza ca
    sunt 200-300 de persoane aflate in aceasta situatie in
    prezent.

    “Daca aveti 100.000 de euro cheltuieli intr-un an si venituri zero,
    veti plati 16% din 100.000”, a explicat Sorin Blejnar.

    “Nu vom fi nici mai buni, nici mai rai decat colegii din alte tari
    membre ale UE care aplica acest impozit”, afirma seful Fiscului,
    precizand ca departamentul nou-creat din ANAF va avea acces la
    toate bazele de date ale cadastrului fiscal, astfel incat sa
    repereze persoanele fizice care fac achizitii si vanzari
    semnificative de bunuri imobile. Procedura va fi stabilita prin
    hotarare de guvern, “probabil ca pana la sfarsitul lunii
    ianuarie”.

    MICROINTREPRINDERILE POT PLATI 3% IMPOZIT PE VENIT

    Ministrul Ialomitianu a anuntat si ca de la 1 ianuarie se va
    introduce impozitarea microintreprinderilor cu 3% asupra
    veniturilor obtinute. Conditiile sunt ca microintreprinderile sa
    aiba o cifra de afaceri echivalenta cu 100.000 de euro in anul
    precedent si un numar de salariati intre 1 si 9.
    Microintreprinderile pot opta sa plateasca insa tot 16% impozit pe
    profit, in special cele care obtin venituri din activitati bancare,
    asigurari, jocuri de noroc, consultanta si management.

    “O sa vedeti ca in perioada urmatoare o sa apara simplificari si in
    domeniul contabilitatii pentru intreprinderile mici”, a adaugat
    Ialomitianu.

    Impactul bugetar daca toate microintreprinderile ar opta pentru
    sistemul cu 3% va fi de circa 100 milioane lei, estimeaza
    ministrul.

  • Fiscul trage tare sa aduca la buget bani din amenzi

    Prin organele sale de control – inspectia fiscala, Garda
    Financiara si Autoritatea Nationala a Vamilor – ANAF a stabilit, in
    primele 11 luni ale anului, obligatii suplimentare de plata la
    bugetul de stat de 10,5 miliarde lei (circa 2,453 miliarde euro),
    cu 70% mai mult comparativ cu aceeasi perioada din anul precedent.
    “Acest rezultat obtinut pe linia combaterii evaziunii si fraudei
    fiscale a fost atins in conditiile scaderii numarului de inspectii
    cu 1,17%, urmare unei planificari mai eficiente si a unei analize
    de risc mai riguroase”, precizeaza institutia.

    Valoarea amenzilor aplicate pentru abaterile de la legislatia
    financiar-contabila a totalizat 380 milioane lei, cu 20% mai mult
    decat perioada similara a anului precedent, iar valoarea estimata a
    bunurilor si a sumelor de bani numerar confiscate s-a ridicat la
    suma de 521,3 milioane lei.

    Organele de inspectie fiscala si de control din cadrul ANAF au
    intocmit peste 9.200 de sesizari penale (cu 22,5% mai mult decat in
    primele 11 luni din anul 2009), pentru care au stabilit prejudicii
    de 6,3 miliarde lei.

    Pentru cresterea colectarii creantelor fiscale, organele de
    inspectie fiscala si control ale ANAF au dispus peste 3.000 de
    masuri asiguratorii pentru suma de 5,1 miliarde lei.

    Un exemplu pentru modul cum a actionat institutia este seria de
    controale din septembrie facute la centrele comerciale angro din
    Capitala. La complexul comercial Dragonul Rosu din Bucuresti au
    fost verificate 251 de societati comerciale, cu toate cele sase
    divizii ale Garzii Financiare Bucuresti, respectiv o medie de 26 de
    echipe de control pe zi. S-au urmarit legalitatea functionarii
    comerciantilor, provenienta marfurilor aflate la vanzare si
    respectarea legislatiei financiar-fiscale. Au fost aplicate amenzi
    in valoare de 620.500 de lei, din care s-au incasat 514.000 lei, si
    s-au confiscat marfuri si bani numerar in valoare totala de 16.088
    de lei.

    In cadrul ANAF se organizeaza si functioneaza Garda Financiara,
    Autoritatea Nationala a Vamilor, directiile generale ale finantelor
    publice judetene, Directia Generala a Finantelor Publice a
    Municipiului Bucuresti si Directia Generala de Administrare a
    Marilor Contribuabili.

  • ANAF va rambursa catre companii TVA de 1,3 miliarde de euro in decembrie

    Acest total reprezinta deconturile cu compensare partiala sau
    integrala, astfel incat in urma compensarilor rezulta o suma de
    plata efectiva de 1,034 miliarde de lei. Plata a fost esalonata in
    trei transe – 9 decembrie (193 milioane de lei), 24 decembrie
    (324,3 milioane de lei) si 30 decembrie (517 milioane de lei).

    Plata datoriilor statului catre companiile private a fost pe
    parcursul intregului an un punct spinos in discutiile cu FMI,
    Guvernul fiind nevoit sa ceara pana acum mai multe derogari de la
    criteriul arieratelor pentru a putea obtine transele de imprumut.
    Romania s-a incadrat in tinta de deficit convenita cu FMI nu numai
    prin reducerea investitiilor, ci si prin cresterea restantelor de
    plata catre companii, releva la jumatatea anului Consiliului
    Fiscal, care “recomanda cu tarie plata cat mai rapida a arieratelor
    catre mediul privat, chiar cu prioritate in fata altor
    cheltuieli”.

    Recent, Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, aprecia la randul sau
    ca arieratele sunt una dintre explicatiile principale pentru care
    in Romania se manifesta coexistenta intre inflatia ridicata si
    perpetuarea recesiunii, fiind din acest punct de vedere chiar mai
    rele decat deficitele din economie.

  • ANAF discuta cu brokerii o metoda de a accesa direct conturile clientilor aflati in executare silita

    ANAF a prezentat reprezentantilor pietei de capital o schita de
    proiect de act normativ, potrivit careia firmele de brokeraj ar
    trebui sa comunice bilunar institutiei situatia conturilor deschise
    de clientii acestora, care sa cuprinda lista de actiuni, numarul
    titlurilor, existenta sau inexistenta unui drept de gaj asupra lor,
    precum si sumele de bani disponibile in contul clientilor. Fiscul a
    propus sa fie transmise informatii despre toti clientii, prin
    mijloace electronice, insa SSIF-urile au sugerat ca ANAF sa aiba
    acces la situatia clientilor prin solicitare, intrucat portofoliile
    se pot schimba imediat dupa transmiterea raportului bilunar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De la 1 ianuarie, firmele pot depune declaratie unica la fisc in format electronic

    “Va fi posibil ca aceste declaratii sa fie depuse de
    acasa, in format electronic, astfel incat persoana juridica sa nu
    mai fie obligata sa mearga nici macar la Finante pentru a le depune
    fizic intr-un singur loc”, a precizat prim-ministrul.

    Contributiile aferente lunii ianuarie se vor
    plati pana in 25 februarie 2011, astfel incat sa existe timp
    suficient pentru implementarea inclusiv in formula electronica a
    acestei noi declaratii.

    “Este un pas important pe calea
    debirocratizarii si simplificarii procedurilor administrative din
    Romania, in vederea sprijinirii mediului de afaceri”, a comentat
    Emil Boc, socotind ca o persoana juridica va economisi in acest fel
    36 de ore pe an pe care nu le va mai pierde stand la coada –
    “aproximativ cate o ora la sanatate, o ora la somaj, o ora la
    pensii, in fiecare luna – trei ore”.