BusinessMagazin

Tag: activitate

  • A împrumutat 5000 de dolari de la un prieten şi a pornit o afacere. Acum are 120 de angajaţi şi venituri de 2,8 milioane de dolari

    Constănţeanca Magda Bei a crescut în 18 ani o afacere plecând la drum cu un împrumut de 5.000 de dolari, iar Graphtec Design a ajuns la 120 de angajaţi, afaceri de 11 milioane de lei în 2015 şi o creştere previzionată pentru anul în curs de 15%. Urmează pasul peste hotare, povesteşte antreprenoarea.

    La 24 de ani, pentru mine nu existau cuvintele eşec şi noroc, ci doar eu pot şi nimic nu mă descurajează să fac asta“, rezumă Magda Bei începuturile carierei sale ca femeie de afaceri. Magda Bei, fondatoare şi CEO al afacerii Graphtec Design, a visat încă de pe vremea când era studentă să ia drumul antreprenoriatului. În urmă cu 18 ani, proaspătă licenţiată în studii economice şi mama unui copil de patru ani, a împrumutat 5.000 de dolari de la un prieten şi a pariat pe instinctul său de antreprenoare.

    După cinci ani şi cinci încercări de a-şi găsi drumul profesional, dorinţa de a avea „independenţă“ şi „visul din liceu de a deveni antreprenoare“ au cântărit mai greu decât confortul financiar pe care i-l oferea ultimul job, acela de directoare de vânzări în publicitate. Ideea de a pune bazele propriei afaceri a venit de la un prieten, care s-a oferit să-i explice ce presupune o afacere şi cum se conduce; i-a dat detalii despre domeniul construcţiilor metalice, cel care avea să constituie prima activitate a familiei înfiinţată de antreprenoarea constănţeancă şi soţul său.

    Trei luni mai târziu înfiinţase, pe hârtie, Graphtec Design, povesteşte Magda Bei, care completează că acest lucru n-ar fi fost posibil fără sprijinul „unui prieten drag care ne-a împrumutat (ei şi soţului) 5.000 de doari pe care puteam să-i înapoiem în cinci ani“. A pornit activitatea cu doi salariaţi, într-o casă aflată în proprietatea părinţilor săi, spaţiu care a constituit sediul companiei timp de cinci ani, „fără niciun plan de afaceri sau obiectiv financiar clar“, detaliază fondatoarea afacerii. „Acum îmi dau seama cât de nepotrivit a fost debutul meu“, acesta fiind şi motivul pentru care de cinci ani se implică voluntar în dezvoltarea tinerilor prin diverse programe. Vrea să-i înveţe „să nu pornească orbeşte într-o afacere, pentru că în orice piaţă şi în orice activitate este important să ştii, să cunoşti, ca să poţi vedea oportunităţile“.

    Pe drumul în aventuira antreprenoriatului a susţinut-o încă de la început soţul său, care s-a implicat în afacere după cinci luni de la înfiinţare, dar nu şi în acte, Magda Bei fiind unicul acţionar al firmei. „Când am deschis compania, soţul meu era reprezentant de vânzări şi pentru că aveam deja un băieţel de patru ani, am decis să nu murim de foame până când compania ar fi putut demonstra cu mine în frunte că este o afacere de perspectivă. Soţul meu a venit în Graphtec Design din a cincea lună, nu şi-a dorit să fie inclus în documente, însă amândoi ne-am implicat 100% în procesul de dezvoltare“, povesteşte antreprenoarea.

    Compania Graphtec Design a crescut organic şi a intrat pe profit, ca rezultat financiar anual, începând cu al treilea an de funcţionare, perioadă în fondatoarea spune că entuziasmul şi vârsta nu i-au permis să vadă pericolul. A trecut de-a lungul timpului prin situaţii „cumplite din punct de vedere financiar“, adaugă ea, determinate de lipsa de experienţă şi a unui plan de afaceri. „Am avut de încasat 25.000 de lei şi de plătit 150.000. Asta a fost pentru noi prima lecţie de cash-flow, în care am fost pur şi simplu încremeniţi când am văzut că nu aveam nici bani personali cu care să ajutăm afacerea.“

    A reuşit să treacă peste acest impediment în câteva luni, cu ajutorul clienţilor companiei, de la care au încasat avansuri pentru toate proiectele viitoare, şi al furnizorilor, care i-au creditat, pe încredere. Însă această încercare a fost „o învăţare de minte“, deoarece imediat după redresare a pornit „un tur de forţă cu un lector universitar cu specialitate pe menţinerea de cash, timp de şase luni, câte şase ore pe zi“. 

  • Povestea româncei care a pornit afacerea în urmă cu 18 ani cu o investiţie de 5.000 de dolari, iar azi a ajuns la 120 de angajaţi şi afaceri de 2,8 milioane de dolari

    Constănţeanca Magda Bei a crescut în 18 ani o afacere plecând la drum cu un împrumut de 5.000 de dolari, iar Graphtec Design a ajuns la 120 de angajaţi, afaceri de 11 milioane de lei în 2015 şi o creştere previzionată pentru anul în curs de 15%. Urmează pasul peste hotare, povesteşte antreprenoarea.

    La 24 de ani, pentru mine nu existau cuvintele eşec şi noroc, ci doar eu pot şi nimic nu mă descurajează să fac asta“, rezumă Magda Bei începuturile carierei sale ca femeie de afaceri. Magda Bei, fondatoare şi CEO al afacerii Graphtec Design, a visat încă de pe vremea când era studentă să ia drumul antreprenoriatului. În urmă cu 18 ani, proaspătă licenţiată în studii economice şi mama unui copil de patru ani, a împrumutat 5.000 de dolari de la un prieten şi a pariat pe instinctul său de antreprenoare.

    După cinci ani şi cinci încercări de a-şi găsi drumul profesional, dorinţa de a avea „independenţă“ şi „visul din liceu de a deveni antreprenoare“ au cântărit mai greu decât confortul financiar pe care i-l oferea ultimul job, acela de directoare de vânzări în publicitate. Ideea de a pune bazele propriei afaceri a venit de la un prieten, care s-a oferit să-i explice ce presupune o afacere şi cum se conduce; i-a dat detalii despre domeniul construcţiilor metalice, cel care avea să constituie prima activitate a familiei înfiinţată de antreprenoarea constănţeancă şi soţul său.

    Trei luni mai târziu înfiinţase, pe hârtie, Graphtec Design, povesteşte Magda Bei, care completează că acest lucru n-ar fi fost posibil fără sprijinul „unui prieten drag care ne-a împrumutat (ei şi soţului) 5.000 de doari pe care puteam să-i înapoiem în cinci ani“. A pornit activitatea cu doi salariaţi, într-o casă aflată în proprietatea părinţilor săi, spaţiu care a constituit sediul companiei timp de cinci ani, „fără niciun plan de afaceri sau obiectiv financiar clar“, detaliază fondatoarea afacerii. „Acum îmi dau seama cât de nepotrivit a fost debutul meu“, acesta fiind şi motivul pentru care de cinci ani se implică voluntar în dezvoltarea tinerilor prin diverse programe. Vrea să-i înveţe „să nu pornească orbeşte într-o afacere, pentru că în orice piaţă şi în orice activitate este important să ştii, să cunoşti, ca să poţi vedea oportunităţile“.

    Pe drumul în aventuira antreprenoriatului a susţinut-o încă de la început soţul său, care s-a implicat în afacere după cinci luni de la înfiinţare, dar nu şi în acte, Magda Bei fiind unicul acţionar al firmei. „Când am deschis compania, soţul meu era reprezentant de vânzări şi pentru că aveam deja un băieţel de patru ani, am decis să nu murim de foame până când compania ar fi putut demonstra cu mine în frunte că este o afacere de perspectivă. Soţul meu a venit în Graphtec Design din a cincea lună, nu şi-a dorit să fie inclus în documente, însă amândoi ne-am implicat 100% în procesul de dezvoltare“, povesteşte antreprenoarea.

    Compania Graphtec Design a crescut organic şi a intrat pe profit, ca rezultat financiar anual, începând cu al treilea an de funcţionare, perioadă în fondatoarea spune că entuziasmul şi vârsta nu i-au permis să vadă pericolul. A trecut de-a lungul timpului prin situaţii „cumplite din punct de vedere financiar“, adaugă ea, determinate de lipsa de experienţă şi a unui plan de afaceri. „Am avut de încasat 25.000 de lei şi de plătit 150.000. Asta a fost pentru noi prima lecţie de cash-flow, în care am fost pur şi simplu încremeniţi când am văzut că nu aveam nici bani personali cu care să ajutăm afacerea.“

    A reuşit să treacă peste acest impediment în câteva luni, cu ajutorul clienţilor companiei, de la care au încasat avansuri pentru toate proiectele viitoare, şi al furnizorilor, care i-au creditat, pe încredere. Însă această încercare a fost „o învăţare de minte“, deoarece imediat după redresare a pornit „un tur de forţă cu un lector universitar cu specialitate pe menţinerea de cash, timp de şase luni, câte şase ore pe zi“. 

  • Valoarea milenialilor în ecuaţia Philips

    Am stat de vorbă cu executivul român de 37 de ani într-o atmosferă relaxată, în spatele unei dubiţe în care compania pe care o reprezintă prezenta ultimele modele de aparate de făcut sucuri naturale; era primul interviu acordat presei de business. Doru Rusănescu s-a alăturat echipei Philips la începutul anului, ocupând poziţia de general manager al diviziei de sănătate personală pentru Europa de Sud-Est. Divizia pe care o conduce de la începutul acestui an are în jur de 100 de oameni, România fiind un hub pentru sud-estul Europei din care sunt coordonate zece ţări. „Pe harta mondială, România e la fel de importantă ca alte state, aşa că începând de anul viitor vom începe să aducem toate produsele prezentate la IFA pe piaţă. România are o poziţie de lider în ce priveşte domeniul de activitate Philips; avem de asemenea o foarte bună conectivitate la internet şi multă lume care este digitally aware, iar toată strategia Philips care presupune în primul rând digitalizare se va implementa şi în România.“

    Un alt executiv român, Alexandru Popescu, director general pentru divizia Health Systems în sud-estul Europei (SEE), a preluat începând cu 1 februarie 2016 funcţia de CEO Philips România precum şi pe cea de CEO Philips SEE. Alexandru Popescu şi Doru Rusănescu îl succed pe Robin van Rozen, care a îndeplinit cele trei roluri din 2013 şi care, începând cu luna ianuarie a acestui an, a devenit vicepreşedinte şi director general al Philips Personal Health în Marea Britanie şi Irlanda. Ambii lideri vor activa din România.

    Rusănescu crede că motivul pentru care România a ajuns hub regional are foarte mare legătură cu populaţia, în sensul că este cea mai mare din regiune. Şi este încredinţat că România devine din ce în ce mai cunoscută pe harta globală din punct de vedere a specialiştilor în marketing sau business management. „Ştiu mulţi români care lucrează în companii internaţionale şi percepţia faţă de români în mediul de afaceri este foarte bună. Chiar faptul că eu urmez unui manager olandez arată încrederea companiei în români.“ Rusănescu a absolvit cursurile Academiei de Studii Economice, pe care le-a completat apoi cu o diplomă în comunicare obţinută la Charted Institute of Marketing din Londra. Şi-a construit întreaga carieră în FMCG, lucrând pentru Coca-Cola Hellenic şi Coca-Cola Company. În mod natural, prima întrebare a fost cum a perceput trecerea către zona produselor de sănătate. „Mi s-a părut că un pas înainte, am vrut să fac schimbarea pentru că simt mereu nevoia să evoluez; am vrut să merg în cu totul alt domeniu unde să am posibilitatea să învăţ mai multe şi am vrut să aleg o companie relevantă pentru timpurile moderne. Trecerea a fost ceva mai dificilă la început, pentru că era un domeniu nou, dar este şi o satisfacţie personală destul de mare“, spune executivul Philips. De folos a fost în luarea deciziei de a face acest pas, povesteşte el, faptul că la fel ca şi cultura olandeză, cultura companiei este „destul de flexibilă, adică se adaptează unor specificuri locale. Sunt foarte interesaţi de performanţă, corectitudine, de calitate, valori care sunt uşor de împrumutat şi implementat. În general nu apar diferenţe culturale, suntem similari din punctul de vedere al valorilor. Avem foarte mulţi tineri care au studiat o facultate prin străinătate şi s-au întors, sunt deja nişte cetăţeni ai Uniunii Europene care au fost peste graniţe şi s-au adaptat la mediul de acolo.“

    Am discutat despre importanţa tehnologiei în procesul medical şi de rolul aceastai într-o societate precum România. În opinia lui Rusănescu, există un trend de îmbătrânire în societate deoarece creşte speranţa de viaţă, iar în aceste condiţii prevenţia devine din ce în ce mai importantă. A doua trendinţă vizibilă este aparţia a tot mai multor boli moderne, legate de dezvoltarea unei societăţi: oamenii sunt stresaţi, devin mai sedentari, nu mănâncă produse sănătoase. „Dacă românii sunt sau nu conştienţi de aceste două trenduri rămâne de văzut. Noi ne propunem să educăm societatea în privinţa unui stil de viaţă sănătos, echilibrat într-un mediu sănătos acasă. În România e importantă educaţia, pentru că generaţia tânără e mult mai deschisă, avem deja o generaţie care s-a născut cu internet. Aceştia doresc acces la informaţie, îşi doresc să fie în control al datelor.“

    Prin mesaje sale, Philips ţinteşte generaţiile tinere, 25-35 de ani cu familii, pentru că vorbeşte pe înţelesul lor, explică Rusănescu.

  • A inceput afacere intr-un birou unde erau două scaune şi trei oameni iar acum este cunoscut pe orice şantier din Bucureşti

    Da, are un proiect: la 37 de ani, Cezar Gămulescu a amenajat 1.200 de sedii de birouri şi este cunoscut şi recunoscut pe orice şantier din Capitală. În urmă cu doi ani a intrat în antreprenoriat şi îşi propune să îşi dezvolte compania firesc, într-o activitate cu reguli care unora le pot suna ciudat: trei sferturi dintre proiectele din ultimii 6-7 ani s-au desfăşurat noaptea sau în weekend.

    Un alt detaliu interesat al activităţii lui Cezar Gămulescu este faptul că lucrează fără ţintă de cifră de afaceri; spune că este stresat până în momentul când ajunge să îşi acopere cheltuielile companiei. „Dacă îţi propui să faci un milion de euro şi realizezi doar 700.000 de euro, ajungi să crezi că nu eşti suficient de bun. Şi atunci am zis să gândim altfel, să ne propunem să facem întâi 400 – 450.000 de euro, ca o primă ţintă. Ce facem după aceea se va răsfrânge atât asupra firmei, cât şi asupra oamenilor, ca salarizare, sau asupra acţionarilor.” Recunoaşte că îi este destul de simplu să depăşească nivelul propus iniţial, pentru că suma poate reprezenta două contracte de amenajare sau mobilier pentru cinci sau şase sedii de birouri.

    Are sediul undeva în zona Compozitorilor, pe o stradă cu sens unic; şoferul m-a lăsat, desigur, la capătul greşit, aşa că am luat pieptiş arşiţa verii bucureştene. Sediul i-a fost recomandat de un prieten care şi-a făcut birouri în clădire şi l-a angajat pentru amenajare; a rămas şi el acolo. A început afacerea forFITOUT în 2013, cu trei oameni şi două scaune. Provine dintr-o familie de medici şi s-a pregătit pentru medicină dar a dat la ASE. Era o perioadă în care la modă erau marketingul sau agenţiile de publicitate, aşa că a mers pe marketing.

    N-a ştiut în ce se bagă, pentru că alesese o facultate cu dublă specializare, marketing şi comerţ exterior, specializări care i-au folosit mult mai târziu; în perioada studiilor, însă, a muncit. Pentru a evita armata şi-a continuat studiile; spune că a fost o perioadă mai tumultuoasă, cu cinci slujbe în patru ani, iar în cele din urmă a ajuns la prima firmă serioasă, de echipamente electrice, Moeller. A lucrat la departamentul de marketing, într-o perioadă în care nu multă lume ştia ce este marketingul. A colaborat şi cu un prieten care avea o firmă de amenajări interioare, a mai avut un job temporar la Budapesta, iar în cele din urmă a încercat să îşi facă o firmă de amenajări, undeva în 2008. După şase luni şi nicio lucrare şi nicio perspectivă, a constatat că voinţa nu este de ajuns; îi lipsea experienţa. „Sunt mulţi care aleargă înainte de a învăţa să meargă şi cad şi îşi rup gâtul; găsesc scuze, dar nu găsesc o idee pentru a reclădi totul.”

    A revenit la condiţia de angajat într-o firmă de dezvoltări imobiliare, Cascade, implicată în unele din primele proiecte de birouri din Bucureşti. Spune că a fost cea mai bună şcoală de afaceri pe care a făcut-o, la cel mai ridicat nivel al intensităţii. „Făceam şi contabilitate, eram şi project manager, urmăream şi execuţia, mă certam cu constructori, am achiziţionat şi terenuri.” Din al doilea an al jobului a început un MBA, pentru că simţea nevoia să urce. S-a despărţit de Cascade şi a trecut la Corporate Office Solutions, companie americană. Iniţial project manager, a primit patru luni mai târziu şefia departamentului de project management; câteva luni mai târziu se înfiinţa COS antrepriză generală, departament care executa lucrări de construcţii şi instalaţii pentru companie. Iniţial lucrările de construcţii nu aveau o pondere forte mare în cifra de afaceri a companiei, dar în timp au ajuns să crească foarte mult, inclusiv în perioda de criză. În şase ani de activitate la COS a semnat 962 de contracte, care înseamnă 962 de sedii de firme, de la Bucureşti la Sofia. „Am semnat câte 10 – 15 sedii pe lună, era inimaginabil.”

    A simţit nevoia să mai facă un pas, întrebându-se dacă poate avea aceeaşi performanţă de unul singur. După multe nopţi nedormite, a luat decizia să îşi reactiveze proiectul antreprenorial, la începutul anului 2013, şi doar în luna ianuarie a semnat proiecte în valoare de 150.000 de euro. Spune că a beneficiat de multele relaţii pe care le-a dobândit la cele două firme mari pentru care a lucrat, unde a venit în contact cu mulţi parteneri, clienţi sau executanţi, a învăţat lucruri şi a lăsat loc de bună ziua. „Experienţele mele au fost destul de antreprenoriale, chiar în interiorul corporaţiei. La COS AG aveam libertatea de a crea, pentru că eram şi partener.” Crede că în marile companii, unde sunt mulţi angajaţi, poţi învăţa cum să lucrezi în echipă, cum să te comporţi cu oamenii, cum să comunici cu ei, şi acesta este cel mai bun antrenament.

  • Bayer ar putea prelua Monsanto pentru 66 de miliarde de dolari

    Bayer, compania germană cu activitate în industria chimică şi farmaceutică, este pe cale să preia firma americană Monsanto, pentru 66 de miliarde de dolari.

    Potrivit presei germane, Bayer şi-a crescut oferta la 129 de dolari pe acţiune, în timp ce agenţia de presă Reuters susţine că înţelegerea va fi anunţată miercuri.

    Tranzacţia ar crea cea mai mare companie de seminţe şi pesticide din lume, lider de piaţă în America, Europa şi Asia, potrivit BBC.

    Bayer produce seminţe şi chimicale pentru combaterea buruienilor şi a insectelor, dar este recunoscută şi pentru medicamente precum antiacidul Alka-Seltzer.

    Monsanto este furnizor de seminţe modificate genetic de porumb, boabe de soia, bumbac, grâu şi trestie de zahăr, care au atras numeroase critici din partea activiştilor de mediu.

    Pe 5 septembrie, Bayer a oferit 127,50 de dolari per acţiune. Monsanto a respins oferta, dar a susţinut că este implicată în „negocieri constructive” cu firma germană.

    Ultima ofertă de 66 de miliarde de dolari, care ar fi cea mai mare achiziţie cash înregistrată, vine pe fondul mai multor fuziuni în sectorul agricol. Rivali precum Dow Chemical, DuPont şi Syngenta au anunţat recent asocieri, deşi unele încă trebuie să fie clarificate de organismele de supraveghere.

    Mai mulţi fermieri nu susţin aceste fuziuni, care ar putea duce la mai puţine opţiuni şi preţuri mai mari, mai scrie site-ul citat.

    Preluare Monsanto de către Bayer ar atrage o cercetare atentă a organismelor anti-trust, din cauza mărimii companiei şi a controlului pe care l-ar avea asupra unor pieţe, cum este cea a seminţelor.

  • Mai puţin zgomot, mai multă culoare

    „Câteva milioane de euro“, este răspunsul pe care îl oferă Ravinder Takkar, CEO şi preşedinte al Vodafone România, întrebat de investiţia în noul sediu, când a prezentat noile birouri ale companiei. Takkar nu a mai oferit niciun detaliu pe marginea sumei investite, dar a precizat că „este pentru prima oară când am reuşit să aducem aproape toţi angajaţii într-un singur loc“. Conform reprezentanţilor companiei, conceptul de design, intitulat Vodafone City, este inspirat din aspectul şi diversitatea oraşului; amenajarea noului sediu a durat circa patru luni, iar mutarea propriu‑zisă circa o lună. La mezanin este amenajată, pe o suprafaţă de 1.000 mp, o zonă extinsă pentru traininguri (Vodafone Learning Center), iar accesul la etajele superioare este asigurat cu nouă lifturi şi trei rânduri duble de scări (două interioare şi una exterioară), ce asigură evacuarea simultană pe şase fluxuri. Dincolo de explozia de culori şi spaţiile luminoase, în realizarea amenajării sunt elemente care au jucat, în mod surprinzător poate, un rol important. De pildă mocheta, care nu are doar un rol estetic, în amenajare, aşa cum ar crede un profan. În acest caz, mocheta a fost aleasă şi după un alt criteriu, iar Ravinder Takkar spune: „Am plătit foarte mult pe această mochetă. Pare normală dar de fapt este una specială, care absoarbe zgomotul, iar zgomotul afectează nivelul de concentrare“. Şi pentru că eficienţa angajaţilor se leagă strâns de nivelul de stres, clădirea are o serie de dotări care să ajute la relaxarea celor care doresc pauze: cameră cu bibliotecă digitală, o zonă cu masă de ping-pong, biliard şi air hockey; la fiecare etaj se găsesc scaune de masaj, terase, bucătărie complet echipată şi duşuri.

    Mocheta specială este doar unul din elementele din cadrul sistemului de mascare a zgomotului, o premieră pe piaţa românească. În plus, toate etajele sunt prevăzute cu sistem centralizat de management al temperaturii şi al aportului de aer proaspăt. În noul sediu se păstrează sistemul de lucru în zonă open-space, pus în practică în timpul mandatului fostului şef, Inaki Berroeta, în care angajaţii nu au locuri proprii la birouri, ci se aşază unde găsesc loc liber şi eliberează masa la plecare. Fiecare angajat se poate aşeza unde vrea, dar există o organizare pe etaje a departamentelor, care ocupă zone prestabilite. Nivelurile închiriate de Vodafone reunesc 94 de săli de şedinţă, care pot fi rezervate de orice angajat, dar dacă întârzierea este mai mare de câteva minute, sala este considerată liberă şi poate fi folosită de altcineva. Mobilierul folosit la amenajarea birourilor cântăreşte 37 de tone, iar pentru instalaţii s-au folosit 233 km de cablu.

    Clădirea în care îşi desfăşoară acum activitatea angajaţii operatorului de telefonie mobilă, pe o suprafaţă de 17.800 mp dintr-un total de 58.000 mp, este clasificată ca „imobil verde“, fiind proiectată şi executată conform standardului LEED Platinum. Astfel, clădirea plasată la intersecţia a trei artere importante din Bucureşti – calea Floreasca, şoseaua Pipera şi bulevardul Barbu Văcărescu – dispune de parcare pentru maşini electrice, permiţând şi alimentarea lor, parcare subterană şi supraterană pentru biciclete şi pentru motociclete, foloseşte apa de ploaie reciclată, asigură un consum eficient al energiei electrice prin sistemul automat de control al facilităţilor şi de iluminat. Sistemul de iluminat funcţionează automat, pe primele două linii de la faţadă, pe senzori de lumină (cerinţă pentru acreditarea de clădire verde) şi sistem de închidere automat după o anumită oră (zonele sunt setate în sistem în funcţie de departament, la nivel de etaj).

    „Suntem o companie cu activitate în domeniul tehnologiei, de aceea folosim tehnologiile noastre, dar şi tehnologii inovatoare, pentru că vrem ca angajaţii noştri să aibă încredere în aceste tehnologii şi beneficiile pe care le aduc aceste tehnologii“, a declarat Takkar, cu ocazia turului de prezentare al clădirii. Compania pe care o conduce a raportat la finalul trimestrului încheiat la 30 iunie venituri din servicii de 173,9 milioane de euro, în creştere cu 4,2% faţă de perioada similară a anului trecut, pe bază organică. În acelaşi interval, consumul de date mobile a crescut cu 105,3% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, iar Vodafone a raportat un număr total de 9,159 milioane de clienţi ai seviciilor mobile, de voce şi m2M.

  • Doi fraţi au clădit un imperiu plecând de la un împrumut mai mic de 400 de dolari. Acum sunt miliardari în dolari

    Doi fraţi indieni sunt cei mai nou intraţi în clubul miliardarilor. Pe vremea când abia împinise 16 ani, Divyank Turakhia deja fondase o firmă în domeniul tehnologiei, împreună cu fratele său, Bhavin Turakhia, mai mare cu numai doi ani, relatează Quartz.

    În 1998, când internetul era la primii paşi în India, cei doi fraţi, care se recomandau drept “tocilarii tech”, au luat cu împrumut 25.000 de rupii (circa 372 de dolari) de la tatăl lor, contabil de profesie, pentru a înfiinţa o companie care avea ca activitate crearea de nume de domenii. De-a lungul celor două decenii care au urmat, cei doi au construit un imperiu, Directi ajungând la rulaje de 1,4 miliarde de dolari; grupul reuneşte companii cu activităţii în domenii diverse, între care se numără servicii de plată în mediul virtual, aplicaţii de mesagerie, tehnologie de advertising.

    Pe 22 august, cei doi fraţi şi-au mai adăugat o victorie în palmaresul personal. La o vârstă de până în 40 de ani, cei doi fraţi indieni sunt cei mai proaspeţi membri ai clubului select al miliardarilor la nivelul globului. Pe 21 august au vândut una dintre companiile pe care le-au înfiinţat Media.ner, care dezvoltă produse pentru companiile de publicitate, unui consorţiu de investitori chinezi, pentru suma de 900 de milioane de dolari. Tranzacţia a fost a treia ca valoare în domeniul tehnologiei pentru advertiseri.

    “Cele două exituri ale noastre de până acum au depăşit, cumulat, valoarea de un miliard”, spune Divyank Turakhia. În 2014 cei doi fraţi au vândut o parte din Directi către Endurance International Group, pentru 160 de milioane de dolari. “De aceea probabil suntem numiţi nou intraţi în clubul miliardarilor, adaugă tot el”.

    Fondată în 2010, de Divyank Turakhia, Media.net este printre cele mai mari cinci companii din domeniul tehnologiei pentru advertising, la nivel global. Compania a devenit partener al Yahoo, afacerea fiind similară cu Google Adsense. În 2015, Media.net a avut venituri de 232 milioane de dolari. 90% din încasări se datorează pieţei din SUA, 5% clienţilor din UK şi Canada, iar diferenţa de 5% sunt încasări din restul lumii.

    Divyank şi Bhavin au început afacerea ce avea să devină un imperiu lucrând în camera din casa părintească, în Andheri, o suburbie a Mumbai-ului.
     

  • Alimente fără elemente de identificare depozitate la peste 30 de grade Celsius, în Mamaia

    Potrivit ANPC, comisarii din cadrul Comandamentului Litoral au verificat mai multe terase, autoserviri şi restaurante din staţiunea Mamaia şi au decis oprirea temporară a activităţii în trei terase, unde au găsit alimente fără elemente de identificare, fără a se putea stabili data până la care pot fi consumate sau modul de depozitare recomandat.

    De asemenea, au fost descoperite alimente depozitate la temperatura mediului, respectiv peste 30 de grade Celsius.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Allianz-Ţiriac: Din zece camioane de transport aflate în circulaţie, patru provoacă daune

    Companiile deţinătoare de autoutilitare de peste 18 tone asigurate RCA la Allianz-Tiriac au plătit în prima jumătate a anului, în medie, o primă anualizată de 7.500 de lei.

    Din acestă categorie, cele care au activităţi de transport au avut prima medie de aproximativ 9.300 de lei, în timp ce pentru cele cu activităţi de construcţie, producţie sau pentru alte regii autonome prima medie a fost în jur de 5.500 de lei, potrivit unui raport al companiei cu privire la activitatea Allianz-Tiriac pe clasa de asigurari RCA.

    “(…), la nivelul portofoliului Allianz-Tiriac pentru camioane de mare tonaj, prima medie anualizată aferenta perioadei ianuarie-iunie a.c. a fost de 7.500 de lei, în condiţiile în care acestea înregistrează cea mai mare frecvenţă şi cea mai ridicată severitate a daunelor”, a spus Remi Vrignaud, directorul general al Allianz-Tiriac.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine sunt proprietarii agenţiei de turism Genius Travel, oamenii care au păgubit zeci de români

    Fondatorii Genius Travel, agenţia de turism care şi-a anunţat insolvenţa prin  e-mailuri trimise clienţilor, au acordat un interviu Business Magazin legat de administrarea unui hotel în Delta Dunării în luna mai  a anului trecut. 

    Bogdan Ştefan şi Ionuţ Costea, proprietarii agenţiei de turism, au povestit în interviul acordat anterior că au renunţat la munca în IT şi, în baza unei inspiraţii de moment, au pus bazele firmei Genius Travel. După şase ani de activitate, pe parcursul cărora au fost nevoiţi să renunţe la mai bine de jumătate de angajaţi, au reorganizat activitatea agenţiei şi ţinteau venituri de patru milioane de euro cu aceasta. Cei doi antreprenori s-au extins cu afaceri şi în imobiliare, iar în 2014 au preluat administrarea unui hotel în Delta Dunării, cu care ţinteau afaceri de jumătate de milion de euro pe seama unui concept inedit, de vacanţe low-cost.

    Bogdan Ştefan şi Ionuţ Costea au lucrat în anii 2000 ca agenţi de vânzare pentru servicii de internet şi au pus bazele agenţiei de turism în 2008. „Atunci s-a stricat piaţa de internet şi am decis să intrăm într-un alt domeniu;  aveam 25 de ani, iar conjunctura ne-a adus la turism.” Au investit în agenţie 150.000 de euro şi au avut la început 14 angajaţi, însă până în 2010 au redus numărul acestora la patru şi au fost nevoiţi să reorganizeze afacerea, din cauza crizei, potrivit declaraţiilor de atunci ale fondatorilor Genius Travel.

    Dacă iniţial începuseră să vândă pachete de vacanţă pentru destinaţiile Bulgaria şi Croaţia, după 2010 s-au axat pe mai multe destinaţii. „Noi am încercat în 2009-2010 să promovăm Croaţia, dar, cel puţin la nivel de Bucureşti, nu am avut succes.” Anul trecut, agenţia avea trei sedii, în Bucureşti, Piteşti şi Ploieşti, lucra cu aproximativ 20 de angajaţi şi vindea de la city break-uri în Europa cu preţuri de 150 de euro până la vacanţe în insulele exotice de peste 2.000 de euro.

    Cei doi au precizat că, în toţi anii de antreprenoriat, nu au contractat niciun credit bancar şi s-au autofinanţat, atât din afacerile în turism, obţinute prin Genius Travel, cât şi din partea de dezvoltare imobiliară, activitate în care au intrat în 2010. Până la momentul interviului acordat Business Magazin, au dezvoltat trei blocuri de până în 20 de apartamente în Bucureşti, cu preţuri cuprinse între  850 euro/mp şi 1.200 de euro/mp, în funcţie de zona unde sunt construite. Tot atunci au declarat că investiţia în fiecare dintre acestea a fost de circa 500.000 de euro şi blocurile au fost vândute în totalitate.

    Cei doi au bifat în 2014 o cifră de afaceri de 3,2 milioane de euro pentru agenţia de turism, investiţii în imobiliare de 1,5 milioane de euro şi venituri de 250.000 de euro realizate de hotelul din delta, potrivit informaţiilor acordate de ei la  momentul interviului. Ei au declarat atunci că hotelul din Delta Dunării era închiriat pentru o perioadă de cinci ani, iar în prezent surse din piaţă spun că acesta este administrat de o altă firmă.

    Planurile de dezvoltare  ale celor doi antreprenori de anul trecut vizau administrarea unor unităţi hoteliere şi în afara ţării. De altfel, ei au declarat la momentul interviului că au primit o propunere pentru administrarea unui hotel din Thasos, dar au decis să mai aştepte pentru a se familiariza cu modul de conducere a afacerii din Delta Dunării, mai ales că „experienţele costă”.

    Experienţele i-au costat şi pe clienţii agenţiei, care au trimis mailurile primite din partea Genius Travel către media.

    ”Relativ la pachetele turistice achiziţionate de dumneavoastră vă anunţăm că începând din 16.08.2016, societatea Genius Travel se află în stare de insolvenţă de fapt, urmând ca până la data de 19.08.2016 să depunem la Tribunalul Bucureşti o cerere de deschidere a procedurii insolvenţei. Sumele plătite de dumnevoastră vor fi înscrise în listele cu creditori ale societăţii şi veţi fi citat ulterior de către administratorul judiciar, pentru a vă înscrie la masa credală. Totodată, va rugăm sa nu mai efectuaţi călătoria aferentă pachetului turistic pentru că aceasta nu a mai putut fi plătită din motivele descrise mai sus. Ne cerem scuze pentru situaţia creată!” – este mesajul dintr-un email trimis de agenţia de turism Genius Travel unui client care a cumpărat o vacanţă în Bulgaria pentru luna august. Acesta este însă al treilea email primit de turistul care a direcţionat mesajul către ZF.

    La Tribunalul Bucureşti nu figura nicio cerere pentru intrare în insolvenţă până ieri. Primul mesaj, din data de 12 august, transmitea clientului să nu mai plece în vacanţă pentru că agenţia va intra în insolvenţă, fiind similar cu cel de sus, în timp ce al doilea, transmis la o zi distanţă, menţiona că situaţia s-a rezolvat şi încuraja efectuarea călătoriei, potrivit ZF. 

     “Vă rugăm sa ignoraţi notificarea anterioară (cea prin care agenţia menţiona că nu a plătit călătoria-n.red) şi vă informăm că situaţia a fost remediată şi că vă puteţi efectua vacanţele achiziţionate prin Genius Travel în condiţiile contractului pe care l-aţi încheiat cu societatatea noastră”. Contactat de ZF, Ştefan Bogdan, acţionar al agenţiei Genius Travel, nu a dorit să lămurească situaţia, menţionând că “este o problemă internă”. Datele de la Registrul Comerţului arată că Ştefan Bogdan deţine 20% din acţiunile Genius Travel, iar un pachet de 80% este controlat de Ionuţ Costea.

    Potrivit informaţiilor publice disponibile, compania a înregistrat anul trecut afaceri de circa 2,3 milioane de lei şi a avut o pierdere netă de aproximativ 500.000 de lei; totodată, compania a raportat un număr mediu de 29 de salariaţi.