BusinessMagazin

Tag: turism

  • Criza cerne fără milă firmele din comerţ

    Bucureşti şi Bihor conduc în topul judeţelor cu cele mai multe insolvenţe anul trecut, cu 3.759 (în creştere cu 5,44% faţă de 2012), respectiv 1.826 (plus 39,5%), urmate de Galaţi cu 1.509 (plus 18%). Cele mai puţine insolvenţe au fost consemnate în judeţul Călăraşi – 217 de cazuri – şi Olt – 244 de cazuri în acest an.

    Cele mai multe firme care s-au confruntat cu dificultăţi financiare sunt în continuare cele din comerţ, cu 10.436 intrate în insolvenţă, în creştere de la 9.329 în 2012, dar şi cele din construcţii – 3.889 (faţă de 6.152 în 2012), hoteluri şi restaurante – 3.418 (faţă de 3.168 în 2012) – şi industria prelucrătoare – 3.162 (faţă de 2.983 în 2012). De altfel, aceste domenii au fost cele mai afectate de problemele legate de lichidităţi de la declanşarea crizei financiare.

    În aceeaşi perioadă au fost înfiinţate 124.816 firme noi, cu 0,63% mai puţine comparativ cu intervalul similar al anului 2012. Cele mai multe firme au fost înfiinţate în comerţ (36.000) şi agricultură, silvicultură şi pescuit (22.000). La sfârşitul lunii decembrie erau active circa un milion de firme.

  • La schi în China: resort de lux cu grădini suspendate şi parc acvatic (GALERIE FOTO)

    Noua destinaţie, staţiunea de schi Dawang, se construieşte în apropiere de Changsha, capitala provinciei Hunan, pe locul unei foste cariere de ciment, scrie The Telegraph. Complexul principal va cuprinde un hotel de cinci stele cu vedere la Muntele Dawang şi la Lacul Tongxi, precum şi o pistă de schi acoperită.

    Pentru relaxare va fi prevăzut şi un parc acvatic, un parc de distracţii şi grădini suspendate. Construcţia staţiunii este programată să înceapă anul acesta şi să se încheie în 2016.

  • CEC acordă IMM-urilor credite pentru investiţii cu dobândă de 3,65% pe an, din fonduri elveţiene

     La suma virată de statul elveţian prin “Programul Româno-Elveţian pentru IMM-uri”, CEC va contribui cu echivalentul a 8,5 milioane de franci elveţieni, astfel că suma totală disponibilă se va ridica la echivalentul a 28,5 milioane franci elveţieni.

    Fiecare IMM va putea accesa un credit de cel mult 100.000 de franci elveţieni (366.330 lei), din care 70% este transferat de la buget şi ulterior rambursat din grantul elveţian.

    Beneficiarii pot accesa şi o garanţie emisă de Fondul Naţional de Garantare a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, care să acopere 80% din valoarea împrumutului, iar 20% va fi acoperit de împrumutat.

    Nu sunt eligibile firmele producătoare de tutun, cocs, produse rafinate din petrol şi metale de bază.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Turismul autohton, amendat cu peste trei milioane de lei

    În urma acţiunilor de control, inspectorii ANT au retras 38 certificate de clasificare şi 16 licenţe de turism şi au fost aplicate amenzi contravenţionale de 3.392.300 lei. De asemenea, ANT a eliberat în ultimele şapte luni peste 1400 de certificate de clasificare structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare şi alimentaţie publică , peste 1200 de autorizaţii provizorii de funcţionare pentru structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare şi alimentaţie publică, peste 700 de licenţe de turism, aproximativ 1200 de brevete de turism, peste 250 de atestate şi ecusoane de ghid de turism, 11 certificate de omologare pârtii de schi, 90 autorizaţii de plajă şi 553 de avize de specialitate pentru construcţii în domeniul turismului.

    În luna decembrie 2013, inspectorii Autorităţii Naţionale pentru Turism au efectuat peste 80 de acţiuni de control în cadrul cărora au fost verificate unităţi de cazare, de unităţi de alimentaţie publică şi 23 de pârtii de schi. În urma controalelor au fost retrase opt certificate de clasificare şi au fost aplicate 6 amenzi contravenţionale în valoare totala de peste 132.000 lei şi 40 de sancţiuni cu avertisment.

    Deficienţele constatate de inspectorii ANT au constat în funcţionarea fără deţinerea autorizaţiei provizorii de funcţionare sau a certificatului de clasificare, funcţionarea cu o altă structură a spaţiilor decât cea înscrisă în anexa certificatului de clasificare, neasigurarea funcţionării la categoria şi/sau tipul de structură de primire turistică menţionate în certificatul de clasificare, nerespectarea obligaţiei de completare a fişelor de anunţare a sosirii şi plecării turiştilor. În cazul pârtiilor de schi s-a constatat neasigurarea indicatoarelor de semnalizare, a balizelor şi a mijloacelor de protecţie în locurile şi la obstacolele periculoase şi nerespectarea criteriilor minime obligatorii de omologare.

  • Gustaţi câteva noutăţi din bucătăria medievală

    Aceştia apelează la cărţi de bucate de demult, pe care le folosesc în modificarea meniurilor localurilor la care activează.Un astfel de exemplu este Adam Leonti, care a devenit şef peste bucătăria celebrului restaurant Vetri din Philadelphia în urmă cu câţiva ani, unde a introdus reţete inspirate de lucrări cum ar fi cartea de bucate a lui Marcus Gavius Apicius din secolul al V-lea, “De Re Coquinaria” ori “Opera di Bartolomeo Scappi” din 1570.

    Mai mult, Leonti merge frecvent în Italia, unde discută cu localnicii şi caută atent prin arhivele primăriilor din diverse localităţi reţete vechi de secole, găsind, de exemplu, una de pâine fără sare creată în Toscana în secolul al XIII-lea pentru a protesta împotriva birului pe sare.

    Jori Jayne, coproprietară a restaurantului Fish&Game din Hudson, New York, apelează la cărţi vechi scrise pentru a le învăţa pe femei cum să fie bune gospodine, una dintre cele mai importante fiind “The Martha Washington Cookbook”, carte de bucate care conţine culegerea de reţete din familia soţiei primului preşedinte al SUA, George Washington.

    La rândul său, Shane McBride, colecţionar pasionat de vechi cărţi de bucate, s-a inspirat din colecţia sa, mai precis din nişte lucrări scrise în urmă cu câteva zeci de ani despre vinurile şi mâncărurile provinciale franţuzeşti pentru a stabili meniul unui local pe care a fost solicitat să-l transforme.

    Motivul pentru care toţi aceşti maeştri bucătari îşi caută inspiraţia în trecut este simplu: credinţa că, în domeniul culinar, metodele verificate în timp sunt mai bune decât inovaţia.

  • REVELION 2014:TOPUL oraşelor din străinătate preferate de români pentru Revelion

    Alături de cele cinci oraşe de mai sus, printre destinaţiile din afara ţării preferate de români în acest an se mai numără Lisabona, Dubai, Praga, Milano şi Berlin.

    “Roma conduce în topul preferinţelor pentru că este o destinaţie ieftină, atât datorită curselor low cost, cât şi a tarifelor accesibile practicate de hoteluri. Viena este preferată atât pentru oraşul în sine, cât şi pentru reducerile pe care le fac magazinele în acea perioadă. Parisul este în top în orice perioadă a anului, iar Istanbulul este o destinaţie destul de ieftină. O destinaţie nouă pentru 2013 este Dubai”, se arată într-un comunicat al portalului de turism vola.ro.

    Perioada medie a unui sejur de Revelion este de 4 nopţi, iar tariful mediu este 450 euro/persoană/sejur, astfel că o scurtă vacanţă în străinătate devine, în perioada sărbătorilor de iarnă, comparabilă ca preţ sau chiar mai ieftină decât în multe dintre staţiunile montane româneşti, potrivit sursei citate.

    “Cred că vom asista la o creştere a vacanţelor externe de Revelion în următorii ani. Mulţi dintre clienţii noştri văd această perioadă ca un moment bun de a pleca într-o vacanţă scurtă într-un oraş european. Datorită reţelei extinse de rute ale companiilor low cost şi continuării acestei extinderi, din ce în ce mai mulţi turişti vor prefera vacanţele de tip City Break, deoarece nu necesită folosirea multor zile de concediu, iar preţul atractiv al acestor pachete nu va afecta drastic bugetul turiştilor. Observăm că din ce în ce mai mulţi clienţi preferă vacanţe scurte şi mai frecvente în detrimentul unor vacanţe lungi”, a declarat Daniel Truică, managing partner şi fondator vola.ro.

    Românii care aleg un Revelion într-un oraş din străinătate sunt în general tineri, cu vârste între 27 şi 37 de ani, cu venituri medii şi peste medie şi care preferă călătoriile mai scurte în oraşele europene mari, datorită timpului limitat de concediu pe care îl au.

    În ceea ce priveşte hotelurile, turiştii românii aleg în special unităţile de 3 şi 4 stele.

    Vola.ro a fost înfiinţată în 2007 de Daniel Truică, care avea atunci 27 de ani, şi de doi tineri polonezi. La sfârşitul anului 2012, pentru agenţie lucrau 52 de persoane, iar cifra de afaceri era de 92,8 milioane de lei.

  • Guvernul va autoriza jocuri de noroc temporare în staţiuni turistice, numai în sezonul estival

    Jocurile de noroc “temporare” vor fi astfel legiferate drept acele jocuri specificate care sunt desfăşurate în staţiunile turistice în perioada sezonului estival, pentru care un organizator a obţinut licenţă de organizare şi autorizaţie de exploatare pentru o perioadă de 3 luni, cu posibilitate de prelungire de maximum 3 luni.

    Documentul va fi aprobat de Guvern în perioada imediat următoare.

  • Data la care se va redeschide cea mai frumoasă staţiune de iarnă din România

    “Ski Resort Transalpina se va deschide în data de 14 decembrie, până acum nu s-a anunţat o dată oficială din cauza lipsei zăpezii.  Acum putem spune că a nins suficient şi prognoza meteo este în continuare bună”, a declarat Horia Brănescu, administratorul site-ului şi paginii de Facebook ale staţiunii Voineasa. Dacă totuşi precipitaţiile vor lipsi, vor compensa instalaţiile de zăpadă artificială pentru care personalul de întreţinere va lucra atât ziua, cât şi noaptea pentru noul sezon de schi.

    Aflată la 30 de km de Petroşani şi circa 100 km de Râmnicu-Vâlcea: Vidra Transalpina este unul dintre cele mai noi domenii schiabile din România, fiind inaugurat în decembrie anul trecut. Acesta conţine pârtii de peste 9 km pornind de la o altitudine de 2000 de metri, telegondole, teleschi şi telescaun.

    Un skipass de o zi pentru adulţi, valabil pe toate instalaţiile disponibile în ziua respectivă, va costa 100 de lei, iar pentru un copil cu vârsta de până la 14 ani, va costa 60 de lei. După ora 13:30, skipassurile vor putea fi cumpărate cu 60 de lei pentru adulţi şi cu 40 de lei pentru copii. Administratorii staţiunii oferă şi posibilitatea cumpărării de abonamente: pentru şapte zile, spre exemplu, skipassul costă 420 de lei, iar pentru copii, 250 de lei.

    Întregul proiect a fost de demarat în 2010 şi se află în continuare printre obiectivele Autorităţii Naţionale pentru Turism. Instituţia a început să sprijine financiar Consiliul local Voineasa în implementarea proiectului de dezvoltare a infrastructurii de agrement în staţiunea Voineasa începând cu anul 2010. Valoarea totală a contractului este de circa 147 mil. lei(cca. 30 mil. euro), iar până acum a fost alocată o sumă de aproximativ 95 mil.lei., în trei tranşe: în 2010, 4,7 mil.lei, 2011 – 52,4 mil.lei, iar în 2012, 37 mil. lei.

    La acestea s-a adăugat o contribuţie a Consiliului local Voineasa în valoare de 107.000 lei, iar suma necesară finalizării proiectului este de 52,4 mil. lei.”Ţinând cont de gradul avansat de realizare al proiectului, de potenţialul turistic pentru sporturi de iarnă, dar şi de rezultatele pozitive înregistrate până în prezent, Autoritatea Naţională pentru Turism intenţionează să continue sprijinirea financiară a proiectului, dar acest lucru este condiţionat de alocările financiare de la bugetul de stat”, a declarat pentru Business Magazin Răzvan Filipescu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Turism(Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului).

    Lacul de acumulare, instalaţiile electrice de la 2.000 de metri altitudine şi pârtiile cu diferite grade de dificultate ar putea transforma domeniul schiabil din Vidra într-unul dintre cele mai importante din Europa de Est. Circa 2.000 de turişti au ajuns în medie zilnic la Vidra după inaugurarea domeniului schiabil, gradul de ocupare a zonei Voineasa-Vidra-Obârşia Lotrului fiind aproape total în iarna 2012, în creştere cu 70% faţă de anul anterior.

  • Topul turiştilor străini care au vizitat România anul acesta. Din ce ţări provin

    Astfel, sosirile au însumat 6,84 milioane, iar înnoptările 16,77 milioane.

    Sosirile turiştilor români reprezentat 78,1% din numărul total, pondere apropiată de cea din 2012.

    Durata medie a şederii a fost de 2,6 zile pentr turiştii români şi de 2 zile la cei străini.

    Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare a fost de 25,8%, în scădere cu 0,9 puncte procentuale.

    Cei mai mulţi turişti străini, din totalul de 1,49 milioane, provin din Germania (202.546), Italia (154.974) şi Franţa (103.355).

    Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost de 6,98 milioane, în creştere cu 1,2%. Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în perioada analizată de 9,82 milioane, mai mari cu 2% comparativ cu intervalul ianuarie-octombrie 2012.

    În octombrie, comparativ cu aceeaşi lună din 2012, sosirile în structurile de primire turistică au avansat cu 1,2%, iar înnoptările cu 1,5%.

  • Sosirile în unităţi turistice au crescut în primele zece luni cu 2,9%. Din ce ţări provin cei mai mulţi turişti străini

    Astfel, sosirile au însumat 6,84 milioane, iar înnoptările 16,77 milioane.

    Sosirile turiştilor români reprezentat 78,1% din numărul total, pondere apropiată de cea din 2012.

    Durata medie a şederii a fost de 2,6 zile pentr turiştii români şi de 2 zile la cei străini.

    Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare a fost de 25,8%, în scădere cu 0,9 puncte procentuale.

    Cei mai mulţi turişti străini, din totalul de 1,49 milioane, provin din Germania (202.546), Italia (154.974) şi Franţa (103.355).

    Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost de 6,98 milioane, în creştere cu 1,2%. Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în perioada analizată de 9,82 milioane, mai mari cu 2% comparativ cu intervalul ianuarie-octombrie 2012.

    În octombrie, comparativ cu aceeaşi lună din 2012, sosirile în structurile de primire turistică au avansat cu 1,2%, iar înnoptările cu 1,5%.