BusinessMagazin

Tag: roman

  • A transformat fotografiile unui român în opere de artă inedite

    Proiectul “The Dancing wih Costică” a pornit ca un exerciţiu de retuşare al lui Jane Long. “După ce am găsit arhiva lui Costică Acsinte am devenit fascinată de imaginile şi de subiecţii din fotografii.”, a spus ea. 

    Astfel portretele româneşti realizate de fotograful român Costică Acsinte au fost prelucrate de artista australiană Jane Long, care le-a colorat şi le-a adăugat câteva elemente suprarealiste.

    Fotografiile vintage fac parte din arhiva Costică Acsinte, ce cuprinde multe dintre imaginile realizate din perioada  Primului Război Mondial. Costică Acsinte s-a înrolat voluntar ca fotograf de război, iar experienţele trăite în această perioadă au fost imortalizate.

    După decesul său, au fost descoperite aproximativ 5.000 de negative fotografice pe plăci de sticlă, dar şi planfilme şi printuri fotografice. În 2013 a fost iniţiat un proiect de digitalizare a operei acestuia, aflată în domeniul public, potrivit site-ului colectiacosticaacsinte.eu.

    Vezi aici fotografiile unui român transformate în opere de artă inedite

  • Românul care conduce un business de 5 miliarde de euro şi 27.000 de angajaţi în Rusia, Ucraina şi CIS

    La începutul lunii august, Silviu Popovici a devenit expatul român cu cel mai mare business în administrare: este director general al Pepsico pentru Rusia, Ucraina şi CIS, adică pentru 12 pieţe unde grupul are 36 de fabrici, 27.000 de angajaţi şi peste 300 de milioane de consumatori.

    În dimineaţa zilei când a fost promovat, pe 1 august 2015, Silviu Popovici nu şi-a făcut nodul la cravată pentru a se prezenta la birou în noua sa funcţie, care este una dintre cele mai importante poziţii de la vârful Pepsico (Rusia fiind a doua piaţă ca business după Statele Unite pentru producătorul de băuturi).

    La ora 5.00, era într-un feribot care îl ducea, alături de alţi 238 de participanţi, către linia de start a unuia dintre cele mai grele triatloane din lume, Isklar Norseman Xtreme Triathlon. „În aceeaşi zi în care am fost promovat am participat la cel mai dificil triatlon din lume, Norseman. Am terminat cei 1,9 km înot, 180 km ciclism cu 3.000 m urcare şi cei 42 km alergat cu 1.500 m urcare pe locul 45 din 239 în 12 ore şi 38 minute“, rezumă Silviu Popovici performanţa care l-a bucurat pe 1 august cel puţin la fel de mult ca promovarea într-o poziţie cheie în cadrul Pepsico.

    „Până la mine, numai un singur român mai terminase această competiţie“, precizează managerul – celălalt român finalist al Norseman, Cristian Boştină (director de vânzări în cadrul SICK), a fost şi în acest an pe lista de participanţi şi finalişti ai competiţiei, şi a povestit anul trecut pe blogul său de ce Norseman este un triatlon nu greu, ci „dus cu pluta“: „Cursa asta nebună începe cu saltul în apa de 15 grade de pe un ferry în mijlocul unui fiord, unde adâncimea este de 400 de metri, urmează un traseu de bicicletă care te urcă în primii 40 de kilometri de la cota 0 la 2.100 metri altitudine şi apoi mai are încă trei urcări de-ţi sare inima doar când le vezi pe hartă, iar la final urmează maratonul care urcă de la 300 de metri la 1.880“.

    Silviu Popovici s-a întors la birou după Norseman simţind că „poate face orice“. Noul său job presupune coordonarea a 12 pieţe, unde locuiesc şi consumă peste 300 de milioane de oameni şi unde Pepsico are 27.000 de angajaţi şi 36 de fabrici.

    Pe cele mai mari două pieţe pe care le are în coordonare, Rusia şi Ucraina, Pepsico este lider de piaţă în segmentul său, iar CIS este o regiune în curs de dezvoltare unde toţi marii producători luptă pentru podium. În Rusia, Pepsico a avut anul trecut afaceri de 4,9 miliarde de dolari (cu o cotă de piaţă de 40% din piaţa de băuturi răcoritoare, fiind urmat de Coca‑Cola cu 24,1% cotă de piaţă, conform Euromonitor). În Ucraina, Pepsico este tot lider de piaţă, la fel cum este şi în unele dintre statele CIS, pentru care Pepsico nu publică cifra de afaceri, dar despre care Silviu Popovici spune că „sunt mult peste cea din Rusia“ (de aproape 5 miliarde de dolari).

    Ascensiunea lui Silviu Popovici, a cărui carieră a început ca profesor de fizică într-un sat din Suceava, ţine şi de CV-ul său şi de modul cum a evoluat şi a învăţat pieţele de la est din România. Experienţa sa rusească a început în 1998, când a preluat un post de director de vânzări la Coca‑Cola Molino, un îmbuteliator al mărcii din Novosibirsk (în Siberia), şi a continuat cu alte funcţii de conducere până la preluarea poziţiei de country operations manager al Coca‑Cola în Rusia în 2002. Din 2004, Silviu Popovici a preluat conducerea Coca‑Cola în Ucraina (un business de 150 de milioane de dolari cu 2.000 de angajaţi),  iar în 2006 s-a întors în Rusia la conducerea WIMM-BILL-DANN, un business local de băuturi şi produse alimentare în valoare de 600 de milioane de dolari.

    În 2008, când l-am cunoscut într‑un restaurant din Moscova, Silviu Popovici povestea că a părăsit fără regrete sistemul Coca‑Cola deoarece piaţa rusească este foarte diferită de pieţele occidentale, iar un producător ca WIMM-BILL-DANN, dispus să ofere consumatorilor exact produsele de care au nevoie (piureuri de fructe în loc de sucuri acidulate sau băuturi pe bază de iaurt gras) îi oferă oportunitatea de a face mult mai multe lucruri ca director general. În 2011, când Pepsico a achiziţionat WIMM-BILL-DANN, într-o tranzacţie de 3,8 miliarde de dolari, Silviu Popovici a fost cea mai bună opţiune pentru a conduce noua entitate.

    Succesul adus în portofoliul Pepsico de produsele WIMM-BILL-DANN, dar şi de cele ale Sandora (companie lider pe piaţa băuturilor din Ucraina, cumpărată de Pepsico în 2006) a făcut Pepsico lider de piaţă în Rusia şi Ucraina, pieţe pe care Popovici le cunoaşte şi în care s-a dezvoltat din punct de vedere professional.

  • Românul de 47 de ani care are pe mână un business de 5 miliarde de euro şi se bate cu Coca-Cola

    Silviu Popovici (47 de ani) a preluat la începutul acestei luni conducerea businessului PepsiCo în Rusia, Ucraina şi statele CSI, în total 12 pieţe cu afaceri cumulate de peste 5 mld. dolari.

    Popovici deţine poziţia de preşe­din­te al PepsiCo pe regiune şi este unul dintre cei mai impor­tanţi ex­paţi români raportat la di­men­siu­nea businessului pe care-l con­du­ce, estimat de ZF la 5 mld. dolari. 

  • Cum a reuşit un tânăr de 24 de ani din România să câstige peste 200.000 de dolari jucându-se

    Nimic din înfăţisarea lui Armand Pittner nu trădează faptul că la 24 de ani a strâns o mică avere, de 260.000 de dolari, doar din câştigurile de la turnee de jocuri video.

    În spatele meu, pe perete, se află panouri cu eroi desenaţi, creaturi fantastice cu arme impresionate şi cu puteri nebănuite, iar el este unul dintre cei care-i controlează, le înhămează puterile şi le pune în folosul echipei. Este ceva mai înalt decât mine, să aibă 1,80-90 m înălţime, şi poartă o pereche de blugi albaştri şi un tricou pe care scrie „Come and join the universe”. Îi urmez îndemnul şi vă invit în galaxia sportului electronic, în universul Dota, în microcosmosul lui Armand „b0ne7” Pittner.

    Armand Pittner este cel mai bine plătit român jucător profesionist de jocuri video, cu câştiguri de până la 260.000 de dolari, doar din turnee. Joacă de mic, iar Dota (Defence of the Ancients) încă de la începuturi. Părinţii au strâmbat din nas când vedeau că petrecea atât de mult timp în faţa calculatorului, dar nu i-au interzis să se joace. Odată cu primul turneu la care a participat în străinătate, părinţii s-au deschis mai mult spre jocurile video. Acum îi urmăresc meciurile pe internet de fiecare dată când au ocazia, şi, chiar dacă nu înţeleg total fenomenul, se bucură pentru fiecare victorie a fiului lor.

    Nu a existat un moment precis în viaţa lui Armand când a luat decizia de deveni jucător profesionist. „Pur şi simplu s-a întâmplat. Nu era nimic planificat. Totul a început ca un hobby.”  A jucat din ce în ce mai mult şi a devenit mai bun. Primul LAN (concurs local ce se joacă în reţea) l-a jucat într-o sală de jocuri din Bucureşti. Pe atunci nu erau spectatori, doar tineri entuziaşti ce iubeau jocul. „Am jucat şi într-un mall şi era distractiv cum oamenii se opreau şi se uitau la noi în calculatoare să vadă ce facem”, îşi aminteşte zâmbind b0ne7.

    Pare un tânăr obişnuit abia ieşit de pe băncile facultăţii, dar banii pe care i-a câştigat în turnee (aproximativ 260.000 de dolari) îl plasează pe locul 69 în topul celor mai bogaţi jucători profesionişti de jocuri video. Asta făcând abstracţie de salariul său lunar. Deşi nu-mi poate dezvălui câţi bani primeşte de la Cloud9, organizaţia la care este angajat, Pittner spune că salariul unui jucător dintr-o echipă de top variază între 2.000 şi 6.000 de dolari pe lună. Nu pare să-i pese foarte mult de banii câştigaţi, nu are de gând să-i investească deocamdată sau să-şi înceapă un business: „Banii aceia există şi apelez la ei dacă am nevoie de ceva”, mărturiseşte Armand Pittner. Ochii albaştri i se aprind când vorbim mai mult despre Dota şi intrăm în detalii, ceea ce arată că şi-a păstrat entuziasmul şi plăcerea de a juca, chiar dacă acum participă la turnee cu premii substanţiale şi îl urmăresc mii de fani.

    Drumul nu a fost uşor. Armand Pittner povesteşte că a trecut prin multe încercări şi a schimbat mai multe echipe până să ajungă la Cloud9, unde avea să-şi facă o casă. Dota este un joc de echipă foarte competitiv. „Trebuie să ştii când să renunţi la un jucător slab care trage echipa în jos. E important să nu ai relaţii puternice de prietenie cu coechipierii. Am întâlnit multe echipe care nu au evoluat tocmai pentru că nu voiau să renunţe la jucătorii mai slabi”, explică Armand din secretele jocului care i-a adus confortul financiar înainte de a împlini 25 de ani.

  • Un român i-a înnebunit pe americani cu shaorma de pui. Acum vrea să deschidă tot mai multe restaurante

    Bogdan Tarasov a plecat în Detroit, Statele Unite, în urmă cu opt ani. Iniţial el a deţinut o companie în construcţii, dar a reuşit apoi să pună bazele unui restaurant de tip fast-food ce vinde shaorma.

    Dacă în 2007 puţină lume auzise de Bucharest Grill, el este astăzi unul dintre cele mai populare localuri din Detroit, fiind inclus de eater.com în topul celor mai bune restaurante ieftine din oraş.

    Tarasov a povestit în cadrul unui interviu acordat eater.com că ideea i-a venit în timp ce căuta un loc unde să se poată relaxa seară de seară. Românul spune că a vrut ca Bucharest Grill să vândă numai produse de calitate, astfel că i-a luat trei luni de zile doar pentru a perfecţiona reţeta shaormei cu pui.

    Restaurantul este astăzi unul dintre cele mai apreciate din Detroit iar Tarasov se pregăteşte să deschidă al treilea local. Primul Bucharest Grill onorează peste 1.000 de comenzi zilnic, astfel că succesul pare garantat.

    “Evident, suntem în această afacere pentru a face bani”, a mai spus Tarasov. “Dar satisfacţia clienţilor este de asemenea extrem de importantă. Dacă avem posibilitatea de a deschide mai multe restaurante fără să afectăm în vreun fel calitatea produselor, o vom face. Dacă nu, ne vom concentra în continuare pe cele existente.”

  • Presa bulgară: Islamist ROMÂN suspectat de legături cu reţeaua teroristă Stat Islamic, căutat în Bulgaria. MAE: Informaţiile nu corespund realităţii. Ministerul bulgar de Interne a dezminţit şi el informaţiile – FOTO

    UPDATE 07:00 Bulgaria dezminte informaţiile de presă cu privire la căutarea a doi presupuşi terorişti afiliaţi SI

    Ministerul bulgar de Interne a dezminţit informaţii de presă potrivit cărora autorităţile caută doi presupuşi terorişti care ar avea legături cu gruparea jihadistă Statul Islamic (SI), potrivit ediţiei de duminică a ziarului 24 Ceasa, relatează site-ul Novinite.com.

    Informaţia publicată duminică de presa bulgară duminică, anterior, este “o interpretare greşită a măsurilor adoptate de către Ministerul de Interne”, a anunţat ministerul într-un comunicat, potrivit cotidianului.

    Între măsurile greşit interpretate se află consolidarea securităţii în oraşul Burgas, la Marea Neagră, în legătură cu festivalul de muzică Spiritul Burgasului, dar şi îndreptate împotriva migraţiei ilegale şi punerii în circulaţie a unor documente false, potrivit Novinite.

    Presa a scris că poliţia l-ar fi căutat pe Mimo Popescu, un cetăţean român, şi pe Ezida Elham, o franţuzoaică de origine iraniană, a scris 24 Ceasa anterior, citând surse din cadrul poliţiei.

    Cărţile de identitate românească şi franceză ale celor două persoane postate pe site-urile unor publicaţii sunt false, a declarat ministerul duminică seara, citat de 24 Ceasa.

    Persoanele şi activităţile citate de presă au fost legate de presupuse activităţi infracţionale implicând producerea unor false documente de identitate, a mai precizat 24 Ceasa.

    Agenţii bulgare în domeniul securităţii caută două persoane suspectate că ar avea legături cu gruparea Statul Islamic, anunţa duminică postul bTV, citând surse. Potrivit unor informaţii citate de postul de televiziune, “acele persoane sunt mai degrabă predicatori care au venit în Bulgaria să recruteze luptători pentru jihad decât terorişti care pregătesc un atac”, potrivit bTV.

    UPDATE MAE 00:20: Informaţiile din presa bulgară privind suspecţi de activităţi teroriste nu corespund realităţii

    MAE transmite că informaţiile vehiculate de presa din Bulgaria cu privire la doi suspecţi de activităţi teroriste nu corespund realităţii şi că informaţiile respective ar fi “consecinţa unei interpretări denaturate a unor ample măsuri de securitate dispuse de forţele de ordine din ţara vecină”.

    “Potrivit unui comunicat oficial dat publicităţii astăzi de Ministerul de Interne bulgar, precum şi datelor obţinute de la autorităţile bulgare competente prin intermediul Ambasadei României la Sofia, informaţiile vehiculate de către presa din Bulgaria cu privire la doi suspecţi de activităţi teroriste nu corespund realităţii. Conform aceleiaşi surse, informaţiile respective reprezintă consecinţa unei interpretări denaturate a unor ample măsuri de securitate dispuse de forţele de ordine din ţara vecină, atât în contextul unui eveniment public de anvergură din oraşul Burgas, cât şi în cadrul strategiei interne de combatere a migraţiei ilegale şi a activităţii infracţionale vizând falsificarea documentelor de identitate”, precizează MAE, într-un comunicat.

    “Referitor la cărţile de identitate ale căror fotocopii au fost publicate în mass-media locală, aceeaşi sursă precizează că documentele în cauză nu sunt autentice”, menţionează Ministerul de Externe.

    UPDATE 17:15 – MAE: Autorităţile bulgare au introdus CONTROALE SUPLIMENTARE la punctele de trecere a frontierei, din motive de securitate

    Autorităţile bulgare au introdus, din motive de securitate, controale suplimentare la toate punctele de trecere a frontierelor sale, informează MAE, ministerul avertizând cetăţenii români care tranzitează Bulgaria asupra posibilităţii prelungirii duratei de aşteptare la traversarea frontierelor.

    Potrivit serviciilor de securitate bulgare, P.M., un român în vârstă de 24 de ani, şi E.E., o tânără franceză de 29 de ani de origine iraniană, s-ar afla de câteva zile la Sofia, fiind căutaţi activ de autorităţi.

    Presa bulgară prezintă o fotografie a cărţii de identitate a cetăţeanului român, dar prima cifră a Codului Numeric Personal este pară, ceea ce ar putea indica un document fals.

    Autorităţile nu ştiu cu certitudine pe unde au intrat cei doi presupuşi terorişti în Bulgaria.

    Procurorul general din Bulgaria, Sotir Ţaţarov, a fost informat despre situaţie. Potrivit postului tv BNT, autorităţile bulgare au fost informate de servicii secrete străine despre prezenţa celor doi suspecţi pe teritoriul Bulgariei.

     

  • Google prezintă “O zi din viaţa lui Homo Smartphonicus”: Românul trece printr-o metamorfoză

    Aceasta este imaginea de ansamblu pe care o creionează studiul Google “Internetul mobil în viaţa de zi cu zi”, realizat în rândul utilizatorilor de internet mobil din patru ţări din Europa Centrală şi de Est: România, Ungaria, Cehia şi Slovacia. Folosind concluziile acestui studiu, Google a recreat o zi din viaţa lui “Homo Smartphonicus” din România: utilizatorul unui dispozitiv mobil – smartphone, în general – conectat la internet.

    Obiceiuri matinale – Accesarea internetului de pe smartphone este un obicei intrat în rutina matinală a lui “Homo Smartphonicus”. Aproape 60% dintre utilizatorii de internet mobil fac acest lucru dimineaţa, până să plece de acasă. Mai mult, o treime îşi verifică smartphone-ul imediat după ce se trezesc.

    “Homo Smartphonicus” a luat micul dejun şi pleacă de acasă. Telefonul este asistentul fără de care nu iese din casă. Smartphone-ul, portofelul şi cheile sunt, în această ordine, cele mai importante trei lucruri pe care “Homo Smartphonicus” verifică să nu le fi uitat acasă. Nu aceleaşi sunt obiceiurile în Ungaria, Cehia şi Slovacia: aici portofelul, nu smartphone-ul, este pe locul întâi între lucrurile fără de care oamenii nu pleacă de acasă. Şi dacă, totuşi, aceştia uită smartphone-ul acasă? “Nu este posibil”, au răspuns 56% dintre românii din categoria “Homo Smartphonicus”, în timp ce 11% au spus că, chiar dacă s-ar întâmpla acest lucru, s-ar întoarce de oriunde după el.

    Ziua în ritm de ringtone – “Homo Smartphonicus” îşi începe ziua pe telefon şi continuă la fel, dependent de conexiunea de internet mobil şi instrumentele pe care i le oferă smartphone-ul. 43% spun că utilizează smartphone-ul (în alt scop decât a telefona) oricând în timpul zilei, în timp ce aproape jumătate (47%) spun că verifică smartphone-ul de câteva ori pe zi. Ponderea celor care utilizează smartphone-ul doar în timpul liber este foarte mică: doar 5%.

    Smartphone-ul este întotdeauna uşor accesibil: cei mai mulţi oameni îl ţin în buzunar sau în geantă (54%) sau la îndemână (42%) – pe birou sau pe masa pe care mănâncă. 51% dintre respondenţi verifică orice notificare a telefonului sau, dacă nu pe toate, cel puţin pe cele mai importante (44%). Cele mai importante aplicaţii/ funcţii cu alerte sonore de pe telefonul lui “Homo Smartphonicus” din România sunt: SMS-ul (84%), aplicaţia de Facebook (64%), e-mail-ul (59%), aplicaţiile de comunicare, precum Skype şi WhatsApp (52%), şi jocurile (22%).

    Social media este distracţia principală a lui “Homo Smartphonicus” din România. Dacă luăm ca reper alertele sonore, Facebook este a doua aplicaţie/ funcţie ca importanţă de pe telefonul lui, după SMS. În cazul reprezentanţilor “Homo Smartphonicus” din Ungaria, Cehia şi Slovacia, Facebook este de doar pe locul al treilea, după SMS şi e-mail. Mai mult, cele mai utilizate tipuri de aplicaţii de către “Homo Smartphonicus” din România sunt cele pentru social media. Nu la fel stau lucrurile la omologii săi din zonă: aplicaţiile de prognoză a vremii sunt cele mai utilizate în Ungaria, în timp ce pentru cehi şi slovaci aplicaţiile dedicate fotografiilor sunt pe primul loc.

    Cu prietenii, dar conectat – După-amiaza “Homo Smartphonicus” iese cu prietenii la bar sau la restaurant. Chiar şi aici, “Homo Smartphonicus” nu poate sta departe de telefon. Cei mai mulţi dintre românii utilizatori de internet mobil (36%) spun că verifică smartphone-ul de fiecare dată când primesc o notificare, atunci când sunt la întâlnire cu prietenii. Mai puţin de o treime (31%) îşi verifică smartphone-ul o dată sau de două ori (când ajung şi când pleacă), în timp ce aproape un sfert (23%) nu se ating de smartphone când ies cu prietenii. În alte ţări, obiceiurile “Homo Smartphonicus” diferă. Colegii lui din Ungaria, Cehia şi Slovacia procedează diferit când ies cu prietenii: cea mai mare parte a celor din Ungaria nu-şi verifică smartphone-ul deloc, în timp ce în Cehia şi Slovacia obiceiul cel mai întâlnit este să verifici smartphone-ul când ajungi şi când pleci.

    Înainte de culcare – “Homo Smartphonicus” se desparte de prieteni şi ajunge acasă. Trei sferturi dintre reprezentanţii “Homo Smartphonicus” spun că locul smartphone-ului este chiar lângă pat, în primul rând pentru că acesta joacă rolul de ceas deşteptător (81%). Însă aproape jumătate (44%) intră pe internet de pe smartphone sau tabletă înainte de a adormi – pentru a-şi citi mailurile, să se joace, să verifice statusurile de pe social media etc.

    “Homo Smartphonicus” vrea să se culce, dar nu poate să adoarmă şi îşi tratează insomnia tot cu smartphone-ul. Majoritatea (51%) reprezentanţilor “Homo Smartphonicus” din România spun că atunci când nu pot dormi îşi folosesc smartphone-ul. Acesta este principalul “medicament” împotriva insomniei, peste televizor (47%), stat în pat (29%) şi citit (20%). Nu la fel “se tratează” restul reprezentanţilor genului “Homo Smartphonicus” din celelalte ţări. În Ungaria, “medicamentul” preferat pentru insomnie este televizorul, iar cehii şi slovacii stau întinşi în pat, aşteptând să adoarmă.

    Studiul Google “Internetul mobil în viaţa de zi cu zi” a fost realizat de IQS Online, în luna mai 2015, pe 800 de utilizatori de internet mobil, cu vârste peste 15 ani, din România, Ungaria, Cehia şi Slovacia. 95% dintre aceştia utilizează smartphone-ul, iar 54% tableta. Majoritatea (79%) utilizatorilor de internet mobil se conectează atât prin Wi-Fi, cât şi prin servicii de internet mobil de la furnizorul de servicii de telecomunicaţii la care sunt clienţi. Doar 8% se conectează la internet de pe dispozitive mobile doar prin reţele Wi-Fi gratuite, în timp ce doar abonamentul de date mobile este utilizat de 12%. Potrivit studiului “Consumer Barometer”, 46% dintre români au smartphone, iar 23% au tabletă.

    Fondat în 1998, de absolvenţii Universităţii Stanford Larry Page şi Sergey Brin, motorul de căutare Google este în acest moment o companie prezentă pe toate marile pieţele globale. Google are sediul central în Silicon Valley şi birouri în America de Nord şi de Sud, Europa şi Asia.

    Google a deschis, pe 1 noiembrie 2010, un birou în Bucureşti, echipa din România fiind coordonată de Dan Bulucea.

  • O fotografie făcută într-un sat din Braşov, printre câştigătoarele National Geographic Traveler Photo Contest – GALERIE FOTO

    În competiţie au fost înscrise peste 17.000 de imagini, fiind desemnaţi trei mari câştigători, în timp ce alte şapte fotografii (între care şi a românului Eduard Guţescu) au primit menţiuni speciale.

    Competiţia este împărţită în patru categorii: Portrete de călătorie, Peisaje, simţul locului şi momente spontane.

    GALERIA FOTO

    Marele premiu a fost câştigat de “Whale Whisperers”, o imagine realizată de Anuar Patjane din Mexic. Pe locul al doilea s-a situat fotografia “Gravel Workmen”, realizată de Faisal Azim din Bangladesh, iar, pe locul al treilea, s-a clasat imaginea “Camel Ardah”, de Ahmed Al Toqi din Oman.

    Eduard Guţescu a primit menţiune specială pentru fotografia ce descrie un peisaj al satului braşovean Peştera, intitulată “Land of Fairy Tales”.

     

     

  • O fotografie făcută într-un sat din Braşov, printre câştigătoarele National Geographic Traveler Photo Contest – GALERIE FOTO

    În competiţie au fost înscrise peste 17.000 de imagini, fiind desemnaţi trei mari câştigători, în timp ce alte şapte fotografii (între care şi a românului Eduard Guţescu) au primit menţiuni speciale.

    Competiţia este împărţită în patru categorii: Portrete de călătorie, Peisaje, simţul locului şi momente spontane.

    GALERIA FOTO

    Marele premiu a fost câştigat de “Whale Whisperers”, o imagine realizată de Anuar Patjane din Mexic. Pe locul al doilea s-a situat fotografia “Gravel Workmen”, realizată de Faisal Azim din Bangladesh, iar, pe locul al treilea, s-a clasat imaginea “Camel Ardah”, de Ahmed Al Toqi din Oman.

    Eduard Guţescu a primit menţiune specială pentru fotografia ce descrie un peisaj al satului braşovean Peştera, intitulată “Land of Fairy Tales”.

     

     

  • Copil român de cinci ani, ucis într-un accident rutier la Paris. Autorităţile au deschis o anchetă pentru “omucidere involuntară agravată”

    UPDATE 14:00 – Anchetă pentru “omucidere involuntară agravată”, în urma accidentului de la Paris

    Parchetul din Paris a deschis miercuri o anchetă pentru “omucidere involuntară agravată de un delict de fugă”, după ce un copil român a fost ucis marţi în capitala franceză într-un accident de camionetă, al cărui şofer este fugar, relatează postul France Info în pagina electronică.

    Serviciul Judiciar pentru Accidente din cadrul Prefecturii de Poliţie a Parisului a fost însărcinat cu această anchetă, deschisă de către Parchetul Parisului, potrivit postului.

    Accidentul a avut loc la ora locală 14.30 (15.30, ora României), în Arondismentul 11. Copilul a fost izbit de o camionetă şi a murit pe loc, sub ochii mamei şi mătuşii sale.

    Cele două femei au traversat primele o trecere de pietoni protejată, după care i-au făcut semn copilului să le urmeze. În timp ce traversa, copilul a fost izbit de o camionetă, a anunţat Prefectura de Poliţie din Paris.

    Copilul a murit pe loc, în pofida eforturilor salvatorilor.

    Potrivit primelor elemente ale anchetei, şoferul şi pasagerul camionetei au fugit, pe jos, după ce au abandonat camioneta nu departe de locul accidentului. Camioneta nu era dată ca furată, potrivit unei surse apropiate anchetei.

    Primarul Parisului a transmis “sincere condoleanţe” familiei copilului

    “Cei doi ocupanţi ai vehiculului au fugit după accident. Am încrede în serviciile de poliţie să-i reţină rapid, să-i identifice şi să-i audieze, pentru ca să fie stabilite cât mai rapid circumstanţele exacte ale acestei drame”, a declarat Anne Hidalgo, citată într-un comunicat, în care a transmis condoleanţe familiei victimei.

    Însă altă sursă din cadrul poliţiei subliniază că mai multe mărturii cu privire la accident sunt contradictorii, unii martori afirmând că furgoneta nu ar fi implicată în accident.

    De asemenea, prefectura de poliţie a dezminţit că copilul fugea de o intervenţie a poliţiei vizând să disperseze vânzători stradali, aşa cum a scris presa. “Nu era nicio operaţiune de evacuare în curs”, iar “copilul nu fugea, ci se deplasa către locul unde se aflau vânzătorii”, a precizat serviciul de presă al prefecturii.

    Ancheta a fost încredinţată Serviciului judiciar pentru accidente din cadrul prefecturii de poliţie.