BusinessMagazin

Tag: propunere

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 23 februarie 2015

    COVER STORY:  Mic ghid 
de creştere a IQ-ului casei tale

    Conceptul de casă inteligentă a ieşit demult din zona science fiction, dar nici nu a devenit ceva obişnuit. Posibilitatea de a controla de pe telefon becurile de acasă, frigiderul, aparatul de cafea sau apa de la duş este acum mult mai ieftină decât ar crede cei mai mulţi proprietari de locuinţe şi creează o piaţă din care câţiva antreprenori au decis să facă bani.

    SERVICII FINANCIARE: Eterna luptă cu inflaţia: de aproape 300% pe an, a coborât la mai puţin de 1%. 

    După ce s-a luptat aproape un sfert de secol cu preţurile prea mari, BNR poate să ajungă în situaţia paradoxală de a încerca să evite deflaţia, care planează ameninţător asupra întregii Europe.

    COMERŢ: Gama produselor sănătoase ocupă tot mai mult spaţiu şi pe rafturile altor magazine

    Peste jumătate dintre români spun că sunt dispuşi să plătească mai mult pentru alimente sănătoase, care să nu conţină E-uri, iar numărul celor care fac sport este în continuă creştere. Gradul crescut de atenţie pentru sănătate este şi motorul de creştere al afacerilor care îşi construiesc oferta de bunuri şi servicii pe nişa acestui tip de consumator, iar raioanele cu alimente bio se înmulţesc. La fel şi numărul sălilor de sport, dar şi al celor care le trec pragul.

    TINERI MANAGERI DE TOP: Parcursul unui angajat Petrom până la funcţia de county manager

    În 2006, Marian Dinu avea 32 de ani şi era corporate affairs director în cadrul OMV Petrom. Zece ani şi câteva decizii mai târziu, este country manager al DLA Piper România şi are planuri mari pentru filiala locală a businessului de avocatură cu cea mai importantă creştere din ultimii ani la nivel mondial.

    LIFESTYLE: Fiicele celui mai mare antreprenor din Buzău vor să pună o fostă cabană a lui Nicolae Ceauşescu pe harta turismului de lux

    Cel mai mare antreprenor din Buzău a lăsat pe mâna fiicelor sale un domeniu de 60 de hectare de pădure în munţii Buzăului, unde se află şI fosta cabană de vânătoare a lui Nicolae Ceauşescu. Oana şi Adriana Toma vor să pună în aplicare cunoştinţele de turism învăţate la Londra, Paris, New York şi Buenos Aires şi să facă din Hadar Chalet refugiul managerilor sufocaţi de 
deadline-uri şi locul unde se iau decizii pentru businessuri de milioane de euro.

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Planurile Skoda pentru întinerirea clienţilor: noua Fabia se pliază perfect pe profilul clientului de Prima Maşină

    Clientul Skoda din prezent este familist, are de cele mai multe ori între 35 şi 45 de ani şi un venit mediu sau de cele mai multe ori peste media naţională, dar acest lucru se va schimba în următorii ani, este de părere Vlad Rusu, brand managerul mărcii în cadrul Porsche România: „Odată cu lansarea noilor modele, reducem media de vârstă şi atragem clientela tânără. Din acest motiv, Fabia vine cu o întreagă paletă de culori şi un nou sistem multimedia. După Fabia deja lansată pe piaţă venim luna aceasta cu noua Fabia Combi; noua generaţie a Superb va fi prezentată în martie, în cadrul Salonului Auto de la Geneva, iar în România o vom lansa în iulie“.

    În acest context, pentru Fabia se doreşte ca noua generaţie a modelului de clasă mică să reprezinte 11% din vânzările mărcii în acest an, faţă de 9% cât a reprezentat generaţia anterioară anul trecut. Cele mai mari procente se vor întâlni la modelele Octavia şi Rapid, cu 45% respectiv 32-33%.

    „Am pornit vânzările Fabia încă de la finalul anului trecut, din decembrie, însă am realizat acum lansarea. Decembrie este de obicei o perioadă încărcată marcată de închiderea de an, aşa încât am realizat evenimentul de lansare în ianuarie“, a spus Rusu.

    Anul trecut Skoda a vândut pe piaţa locală aproape 7.800 de maşini noi, în creştere cu 41% faţă de anul anterior, avansul fiind de două ori mai accelerat decât cel al pieţei totale.

    „Creşterea a venit în contextul unor oferte bune în segmentul compact, cu Rapid şi cu Octavia. Rapid a mers bine atât pe varianta limuzină, cât şi Spaceback, iar Octavia a fost pentru cel de-al patrulea an consecutiv cel mai bine vândut model de import. Aceasta este o maşină spaţioasă, cu tehnologie de ultimă generaţie, care a venit cu oferte pe pachete de dotări, astfel încât nu am redus preţul maşinilor, dar am oferit o echipare cât mai bună“, a spus Vlad Rusu.

    În 2014 segmentul compact a reprezentat 45,5% din piaţă şi a crescut cu aproape 20% faţă de anul anterior, conform datelor Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA).

    „În 2014 vânzările Skoda au crescut cu peste 40% datorită unui cumul de factori. Pe lângă modelele compacte, am vândut puternic prin programul Remat la care s-au adăugat atât flote mici, cât şi flote mari livrate companiilor. Am avut inclusiv o flotă de peste 100 de maşini livrate“, a subliniat directorul de marcă.

    În cadrul programului Rabla, Skoda a vândut 1.800 de maşini, faţă de 992 în 2013, fiind numărul doi după Dacia în cadrul programului cu o cotă de 9% din totalul livrărilor prin Remat. „Ne-am propus ca obiectiv în Remat să atingem 10% din totalul vânzărilor, pentru a menţine aceeaşi cotă de piaţă“, a spus Vlad Rusu. În total, Skoda a vândut în ianuarie 520 de maşini, în creştere cu 22% faţă de perioada similară a anului trecut, în condiţiile în care prima lună din an este de obicei cea mai slabă.

    „Anul acesta nu ne-am propus o creştere absolută faţă de 2014, ci ne-am propus ca ţintă o cotă de piaţă de 10% din piaţa autoturismelor. În funcţie de cum va evolua piaţa, vom avea sau nu o creştere de două cifre“, a subliniat Rusu.

    În ceea ce priveşte piaţa totală, directorul mărcii Skoda se aşteaptă la o creştere de 5% în 2015, faţă de aproximativ 81.000 anul trecut. „Nu vedem o creştere spectaculoasă a vânzărilor. Desigur, se estimează creştere economică, însă noi am calculat o creştere ponderată a pieţei.“

    Totodată, anul trecut preţul mediu al maşinilor vândute de Skoda pe piaţa locală a crescut uşor faţă de 2013, în cea mai mare parte datorită pachetelor de opţionale.

    În total, persoanele fizice au reprezentat anul trecut circa 25% din vânzări, iar restul au venit dinspre companii, firme de taxi, rent-a-car sau alte vânzări speciale.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 16 februarie 2015

    COVER STORY:  Sfaturi pentru mine tânăr. Cei mai puternici manageri români răspund

    „Ce sfaturi mi-aş da mie însumi/însămi dacă aş avea din nou 20 de ani, dar cunoştinţele şi experienţa de astăzi?“. Cei mai admiraţi antreprenori şi executivi din România răspund în premieră la această întrebare şi vorbesc despre lucrurile pe care le-ar fi putut face diferit.

     

    MANAGEMENT: Depăşirea crizei şi goana cu care femeile încep să cumpere rujuri

    2015 este cumva un an de hotar pentru Coty România. Compania plănuieşte ca în următorii trei ani să dubleze vânzările de cosmetice decorative, iar anul acesta cifra de afaceri să crească cu un procent de două cifre, ca şi în anii trecuţi. În plus, hub-ul de la Bucureşti ar putea să înglobeze în anii urmætori operaţiunile din mai multe ţări vecine.

     

    AUTO: Goana Skoda după clienţi tineri interesaţi de maşini noi

    Cu noua linie de design a Skoda, marca doreşte să atragă şi pe piaţa locală clienţi mai tineri, care nu aleg un automobil după preţ şi specificaţii, ci şi după design. Strategia Skoda se potriveşte cum nu se poate mai bine cu profilul clientului care va accesa programul Prima Maşină.

    SPECIAL: Contrastul dintre curăţenia elveţiană şi banii murdari: 
cum a ascuns HSBC peste 100 de miliarde de dolari aparţinând unor traficanţi, vedetelor şi politicienilor corupţi

    Unda de şoc provocată de liberalizarea cursului francului elveţian de cætre  Banca Elveţiei nu s-a disipat încă, dar iată că un nou scandal uriaş loveşte industria financiară internaţională. Divizia elveţiană a HSBC, a doua mare bancă din lume, a ajutat la ascunderea de fisc a peste 100 de miliarde de dolari, aparţinând unor organizaţii criminale, traficanţi de arme şi diamante, lista deponenţilor incluzând şi familii regale, miliardari influenţi, precum şi clienţi din România.

     

    STRATEGIE: Trecerea ERP 
din zona „aşa spune 
manualul“ în „aşa spune 
clientul“

    Alin Ivan este consultant în management, pasionat de muzică, matematică şi ştiinţa economică, se ocupă şi de afaceri de 
familie, dar şi de Opera din Viena; acum vrea să schimbe paradigma aplicaţiiilor ERP, totul într-un produs testat deja. Pe scurt, „Management 2.1“.

     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Ponta: Vom propune pentru CCR o persoană care nu este parlamentar

    “Imediat ce se declanşează procedura, cu siguranţă vom propune o persoană, nu un om politic, adică nu un parlamentar. Vom porpune o persoană care sper să întrunească votul întregului Senat şi să avem şi la Curte componenţa completă”, a spus Ponta.

    Întrebat dacă persoana propusă va fi din afara PSD, Ponta a răspuns: “Am spus că nu va fi un membru al Parlamentului”.

    Judecătorul Curţii Constituţionale Toni Greblă şi-a prezentat demisia din funcţie, în 4 februarie, în Plenul CC, invocând presiunile exercitate asupra instituţiei în legătură cu exercitarea atribuţiilor sale, după ce DNA a început urmărirea penală în cazul său, pentru fapte de corupţie.

    Plenul Curţii Constituţionale a luat act de demisia lui Toni Greblă, iar preşedintele CC a constatat încetarea mandatului acestuia.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 9 februarie 2015

    COVER STORY:  Antreprenorii care nu au ţinut cont de criză

    Plusuri în vânzări, ale profitabilităţii, creşterea capacităţii de producţie, a numărului de angajaţi, a cotelor de piaţă, achiziţii şi investiţii sunt la ordinea zilei pentru câţiva antreprenori din România. Şi pentru ei ultimii ani au fost grei, tumultuoşi, dar au reuşit să-şi sporească afacerile. 

    COMPANII: Un antreprenor vorbeşte despre lecţia dură a afacerilor cu statul 

    Un antreprenor care îşi derula în totalitate afacerile cu parteneri din mediul privat a decis în 2014 că vrea să lucreze şi cu instituţii publice. A învăţat în ultimele şase luni mai mult decât la UN MBA. 

    ANTREPRENORIAT: Veteranii industriei de jocuri made in România

    Andrei Lopată a făcut parte din primele echipe ale marilor producători de jocuri care au intrat pe piaţa din România, iar acum se luptă cu ei pe nişa jocurilor pe mobil, în care a crezut încă dinainte de era Apple.

     

    STRATEGIE: Consultanţii din Big Four povestesc cum au trecut prin criză

    Criza economică a ajuns în birourile consultanţilor nu numai odată cu dosarele clienţilor din business, ci şi prin probleme specifice companiilor care s-au dezvoltat accelerat mizând pe creştere economică. Lecţia trecerii prin criză a companiilor din Big 4 a presupus noi strategii şi luciditate, deoarece şi specialiştii în consultantă trebuie să se adapteze la piaţă.

     

    CONSUM: 150 de motive de optimism în industria auto

    2015 se anunţă a fi un an foarte bun pentru industria luxului din România, unde peste 150 de automobile de peste 100.000 de euro urmează a fi livrate, dar şi pentru Republica Moldova, unde este aşteptat, printre altele, un Mercedes-Benz de peste 450.000 de euro.

     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 2 februarie 2015

    COVER STORY:  Explozia cardului de credit

    3,5 milioane de români datorează băncilor 1,5 miliarde de euro prin carduri de credit şi descoperiri de cont. Cifrele sunt de trei ori mai mari decât în 2008, iar criza pare să fi avut cel mai greu cuvânt de spus în transformarea cardului de credit în cel mai de succes produs bancar din România.

    STRATEGIE: Omul care aduce Nobelul

    MANAGEMENT: Investitor de cursă lungă

    ANTREPRENOR: Ascensiune pe harta luxului

    IT: Libertatea de exprimare în viziunea Facebook

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 26 ianuarie 2015

    COVER STORY:  A reparat Hidroelectrica. Acum ar vrea să dreagă toată România

    Remus Borza, fondatorul Euro Insol, este avocatul care s-a luptat cu 500 de băieţi deştepţi şi care răspunde de 300 de directori şi de 27.000 de angajaţi. După restructurarea Hidroelectrica, Borza a căpătat şi ambiţii politice.

    TEHNOLOGIE: De ce s-au spart ochelarii Google?

    AUTO: Ce poate face în vremuri tulburi o marcă auto care vrea să crească?

    AFACERI: Puterea de a-ţi schimba traseul

    IDEI DE AFACERI: Doi fraţi antreprenori vor să schimbe percepţia românilor despre exerciţiile fizice

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Predoiu: Pacea şi consensul căutate de Ponta sunt biletele lui către salvarea politică

    “La schimb cu incompetenţa administrativă, proasta guvernare şi prăbuşirea economică a României, domnul Ponta ne oferă pacea şi consensul politic. Victor Ponta nu mai vrea bătălii politice, însă uită că cea mai importantă bătălie politică pe care a pierdut-o este aceea a credibilităţii“, a scris, pe Facebook, prim-vicepreşedintele PNL Cătălin Predoiu, după ce preşedintele PSD, premierul Victor Ponta, a cerut, luni, în BPN, mandat pentru a-i invita la dialog pe copreşedinţii PNL, Alina Gorghiu şi Vasile Blaga, asupra a cinci teme: legislaţia financiară, revizuirea Constituţiei, sistemul electoral, Masterplanul pe Transport şi legile siguranţei.

    Predoiu notează că în ultimii trei ani de zile, Victor Ponta a nenorocit “mii de companii şi de familii prin multele decizii aberante şi abuzive precum taxa pe stâlp, hărţuirea firmelor cu ANAF, acciza la combustibil şi alte 59 de noi taxe, multe luate la presiunea baronilor, care sunt şi stăpânii lui politici”.

    “Pacea şi consensul pe care le caută acum domnul Ponta sunt doar biletele lui către salvarea politică. Însă viitorul României şi al românilor nu pot face obiectul unui troc pentru salvarea viitorului politicianului Victor Ponta“, a mai scris Cătălin Predoiu.

    Preşedintele PSD, premierul Victor Ponta, a cerut, luni, în BPN, mandat pentru a-i invita la dialog pe copreşedinţii PNL, Alina Gorghiu şi Vasile Blaga, asupra a cinci teme: legislaţia financiară, revizuirea Constituţiei, sistemul electoral, Masterplanul pe Transport şi legile siguranţei.

    “Azi ( luni, nr) vă voi propune – sper să am sprijinul în acest sens, să adresez şi în calitate de preşedinte al PSD şi de prim-ministru, o invitaţie, o scrisoare către conducerea PNL-PDL, doamna preşedintă Gorghiu şi domnul Blaga, pentru ca în cel mai scurt timp să avem o întâlnire pe cele cinci teme esenţiale”, a spus Ponta în debutul şedinţei BPN a PSD, la care presa a avut acces.

    El a arătat că prima temă de discuţie vizează revizuirea Constituţiei.

    A doua temă, potrivit lui Ponta, se referă la sistemul electoral, unde, dacă nu există nişte decizii politice, discuţiile nu au cum să progreseze.

    A treia temă priveşte Masterplanul pe Transport. Ponta a arătat că miniştrii Rus, Teodorovici şi Vâlcov trebuie să stabilească dacă se va merge mai departe cu Masterplanul de transport, aşa cum a fost convenit cu CE.

    Ponta a spus că a patra temă de discuţie se referă la legile siguranţei naţionale. “Eu cred că discutăm în presă şi fiecare vorbeşte separat. Trebuie să ne aşezăm toţi la masă, să vedem decizia CCR şi să luăm o decizie legislativă clară“, a spus Ponta despre legile siguranţei.

    El a arătat că a cincea temă se referă la a vedea în ce măsură Parlamentul şi Executivul pot interveni în legislaţia financiar-bancară, pentru ca a preveni viitoare crize “care, din păcate, vor apărea de fiecare dată”.

    “Acum au de suferit 75.000 de oameni care au credite în franci elveţieni. Însă, dincolo de ceea ce se poate sau nu se poate face pentru ei, vreau să ştim dacă la nivel legislativ România îndeplineşte toate criteriile legislative pe plan european în aşa fel încât posibile alte crize pe plan internaţional financiar să afecteze cât mai puţin populaţia din România”, a spus Ponta.

    El a arătat că dacă va primi un mandat pozitiv de la BPN, va transmite această invitaţie la discuţii şi UDMR şi PPDD.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 19 ianuarie 2015

    COVER STORY:  Valoarea clientului din România. Cine şi de ce calculează acest indice

    Ce este valoarea în timp a clientului? Cine şi de ce o calculează? Cui îi foloseşte? Care sunt factorii care o influenţează? În ce fel variază în timp şi de la o industrie la alta, de la individ la individ? Sunt doar câteva din întrebările la care am invitat să răspundă reprezentanţi din toate domeniile. Valoarea unui client este un indicator folosit mai degrabă în pieţele avansate şi sofisticate, prea puţin folosit pe piaţa locală. Cert este însă că firmele care l-au adoptat îşi cresc şi veniturile, şi profitabilitatea.

    STRATEGIE: Shimon Galon predă lecţia de utilizare a brandului personal

    AUTO: Arta de a vinde maşinile care se vând singure

    ANTREPRENORI: Inventarea berii artizanale româneşti Zăganu

    INTERNAŢIONAL: Masacrul de la Charlie Hebdo. Un război între două lumi

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • OTP Bank scade temporar dobânda clienţilor cu credite în franci elveţieni, după ce în urmă cu trei luni îi sfătuia să nu le schimbe în lei pentru că “nu se poate mai rău”

    Începând cu data de 16 ianuarie 2015, în urma unei analize care vizează istoricul clientului şi condiţiile actuale ale acestuia, clienţii OTP Bank România vor putea beneficia de o reducere temporară cu până la 1.5 puncte procentuale a marjei ratei de dobândă la creditele în CHF cu dobândă variabilă, pentru o perioadă de trei luni, informează OTP.

    „Evenimentele recente care au condus la aprecierea record a francului elveţian ne determină să reacţionăm rapid şi să adoptăm o măsură imediată de susţinere a clienţilor noştri care au contractat credite în această monedă. Eforturile noastre se îndreaptă către protecţia clienţilor faţă de consecinţele unui mediu economic volatil. Vom analiza constant evoluţia pieţei şi vom adopta măsuri suplimentare, în cazul în care va fi necesar.” a declarat László Diósi, CEO OTP Bank România.

    Acelaşi şef al OTP Bank recomanda în octombrie 2014 clienţilor cu credite în franci elveţieni să le păstreze în această monedă, întrucât cursul valutar pentru CHF va coborî în circa doi ani, pe parcurs ce economia europeană se va întări, iar francul nu va mai acţiona ca o monedă de refugiu, potrivit ZF.

    “Creditele în CHF sunt pe termen lung şi cred că de acum, când cursul este fix la 1,2 CHF/euro, potenţialul va fi mai bun când economia europeană se va îmbunătăţi. Sincer, cred că în doi ani va fi 1,35-1,4 CHF/euro. Recomand clienţilor să-şi păstreze creditele în CHF pentru că nu poate fi mai rău de atât, dar există un mare potenţial pentru îmbunătăţire”, a declarat Diosi în Ziarul Financiar.

    În perspectiva unei alte crize economice care ar putea apărea după o perioadă de creştere, şi, având în vedere că împrumuturile imobiliare sunt contractate pe o perioadă de cel puţin 20-25 de ani, Diosi apreciază că situaţia clienţilor nu s-ar putea deteriora mai mult decât în criza începută în 2008, în timp ce aprecierea cursului valutar pentru francul elveţian nu ar fi mai mare: “Nu cred că va fi mai rău. Chiar şi în acest an paritatea CHF/euro ar fi fost 1,3 dacă nu ar fi fost criza din Ucraina. Cursul de CHF a crescut mult după ce a început criza pentru că este o valută de refugiu, dar nu va mai dura mult. Când a fost cursul sub 1,1 CHF/euro a fost o mare panică, am avut nişte clienţi care au vrut să schimbe în lei, dar i-am convins să nu facă această transformare şi a fost o decizie bună, pentru că după nişte zile cursul a revenit la 1,2-1,24 CHF/euro”, a spus directorul băncii, citat de ZF.

    Potrivit Asociaţiei Române a Băncilor, Raiffeisen, Piraeus, OTP Bank, Volksbank şi Banca Românească sunt principalele bănci care au dat credite în franci elveţieni.