Google a anuntat cu aceasta ocazie ca, incepand de luni, va
incepe sa isi promoveze suita online la nivel global pe pietele din
Franta, Japonia si Marea Britanie, pentru a atrage clienti de la
suitele unor companii importante precum Microsoft si IBM.
Cititi mai multe despre Google pe www.zf
,ro
Cifra bruta de afaceri a companiei a urcat cu 7%, la aproape
sase miliarde de dolari, comparativ cu al doilea trimestru si
perioada iulie-septembrie 2008, ceea ce reprezinta cel mai puternic
avans trimestrial al indicatorului din ultimul an.
Cititi mai multe despre compania Google pe www.zf.ro
Ei coordoneaza un business care ajunge anual la cateva milioane de dolari, conform estimarilor realizate de mai multi jucatori de pe piata locala de publicitate online, scrie Ziarul Financiar.
Piata locala de publicitate online a atins anul trecut valoarea de 19 mil. euro, fata de 12 mil. euro cu un an in urma, conform datelor IAB si PricewaterhouseCoopers – valoare care nu include afacerile Google.
Cititi mai multe pe www.zf.ro.
In luna iulie a acestui an, Google detinea un procent de 64.7% din totalul cautarilor pe Internet efectuate in Statele Unite, in timp ce Yahoo avea un procent de 19.3% si Microsoft unul de 8.9%, potrivit companiei de cercetare de piata comScore.com .
Astfel, ultimele doua vor sa incheie un parteneriat in urma caruia Microsoft spera sa se apropie mai mult de popularul motor de cautare Google.
Inainte de acest lucru insa, Yahoo- care a incheiat in uram cu noua luni parteneriatul pe care il avea cu Google – si Microsoft, trebuie sa se organizeze pentru a nu dauna publicitatii online si consumatorilor.
Microsoft nu va plati nicio suma in avans catre Yahoo!, iar acordul vizeaza impartirea veniturilor intre cele doua companii, a aratat sursa citata.
Reprezentantii celor doua companii au refuzat sa comenteze informatiile.
Microsoft si Yahoo! au purtat in ultimele luni discutii si negocieri privind cooperarea pe piata de cautari si publicitate pe internet, dominata de Google.
Microsoft a incercat, anul trecut, sa preia intergral Yahoo!, insa oferta de 47,5 miliarde de dolari a fost respinsa.
Pe de alta parte, Yahoo! a incercat sa incheie o intelegere pe segmentul publicitatii prin cautari online cu Google, care insa nu a obtinut avizul autoritatilor de concurenta.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Imbunatatirile serviciului de e-mail Gmail al Google au obligat Microsoft sa tina pasul si sa relanseze vechiul Hotmail, integrat in gama Windows Live; tehnologia de reprezentare spatiala din Google Maps si Google Earth Live si-a gasit o replica spectaculoasa in Microsoft Live Search Maps. Patru sunt insa terenurile de baza pe care se desfasoara razboiul dintre cei doi giganti online: cautarea pe internet, browserele, publicitatea si, mai nou, sistemele de operare. Cautare online Cautarea pe internet a devenit sinonima cu Google.
Impactul cultural al lui Google Search a fost atat de mare incat americanii au introdus verbul "to google" in dictionare. Numai in iunie, 78,5% din cautarile efectuate pe internet in SUA au fost realizaze prin intermediul Google, informeaza Wired. Aceasta nu pare sa intimideze insa compania lui Bill Gates: dorinta Microsoft de a recupera terenul pierdut a culminat cu recenta lansare a motorului de cautare Bing. Compania a investit serios in noul sau proiect, numai campaniile de promovare inghitind o suma de 100 milioane de dolari.
Dar poate Bing sa tina piept popularului Google? Un lucru e cert: cel putin va incerca. Serviciul oferit de Microsoft face mai mult decat sa caute linkuri relevante: colecteaza, proceseaza datele, dupa care le returneaza intr-o maniera pe cat posibil mai logica. Bing retine istoria cautarilor pentru fiecare utilizator si pare bine pozitionat pentru cautarile cu scop practic, de pilda cele locale, de restaurante, rezervari la avion sau magazine. Plus – noutate anuntata la inceputul lui iulie – motorul afiseaza si ultimele postari pe Twitter ale personalitatilor care au cont pe aceasta retea si al caror nume e cautat pe Bing.com, urmarind astfel sa integreze experienta "live" a retelelor de socializare online.
Mashable.com noteaza insa ca noutatea nu e chiar asa de spectaculoasa cum pare, avand in vedere ca o cautare de genul "nume plus twitter" se poate face si pe Google, si pe Twitter. Browsere Situatia sta diferit in domeniul browserelor: aici, Microsoft pare sa detina avantajul. Desi din ce in ce mai multi competitori vor sa muste din piata Internet Explorer, nici unul nu a reusit sa ii puna prea multe probleme. Internet Explorer inca detine 70% din piata, in timp ce urmatorul clasat, Firefox, isi adjudeca doar 20%, conform Wired.
Exista, totusi, un paradox: in ultimii cinci ani, rivali ca Firefox, Safari, Opera au pus accent pe inovatie, aducand imbunatatiri sensibile experientei de navigare pe net, spre deosebire de Internet Explorer, care in ciuda problemelor si a slabiciunilor tehnice pe care le reclama multi dintre utilizatorii IE7 sau IE8, se mentine totusi in pozitia de lider detasat. In ianuarie, Uniunea Europeana a denuntat "abuzul" Microsoft de a incorpora browserul Internet Explorer in sistemul de operare Windows, acuzatie de pe urma careia compania lui Bill Gates s-a ales cu o amenda de peste 2 miliarde de dolari. Monopolul IE ramane insa greu de invins cu argumente administrative. Cat despre nou-nascutul Google Chrome, considerat de multi mai vioi si mai aspectuos decat batranul IE, acesta are doar 2% din piata. Are insa o scuza: e la inceput de drum. Publicitate Google Search nu este numai cel mai folosit motor de cautare, ci si principala sursa de profit pentru compania-mama, prin vanzarea de publicitate.
In 2008, Google a inregistrat venituri in valoare de 22 miliarde de dolari, 97% provenind din reclamele AdWords, cumparate in functie de cuvinte-cheie si plasate langa rezultatele cautarilor. Or, Microsoft a avut in 2008 pierderi de 1,2 miliarde de dolari din activitatea de publicitate online, de doua ori mai mult decat in anul anterior. In schimb, numai aplicatiile de business din gama Office au adus Microsoft in ultimele noua luni venituri de 14,3 miliarde de dolari, cu un profit de 9,3 miliarde. In 2007, CEO-ul Microsoft, Steve Ballmer, prezicea ca in urmatorii 4-10 ani, un sfert din veniturile companiei vor proveni din publicitate.
Google a anuntat ca va oferi gratuit noul sistem de operare Google Chrome Operating System (OS) ce va fi lansat in a doua jumatate a lui 2010, o miscare ce ar putea declansa un razboi al preturilor intre acesta si Microsoft, informeaza Reuters.
Desi Windows este sistemul de operare instalat pe 90% dintre calculatorele lumii, Microsoft nu va ignora initiativa Google, au declarat analistii.Noul sistem de operare Windows 7 va fi disponibil din luna octombrie a acestui an.
“Strategia Microsoft va fi aceea de a concura la pret”, a declarat analistul Brent Williams .”Se afla in fata unui competitor cu putere si recunoastere mondiala. Si acesta e Google”.
Google a declarat ca noul Chrome OS, un sistem de operare de tip “open source” (ceea ce le permite utilizatorilor externi sa modifice programul), va putea fi folosit pe orice computer, dar pentru inceput exclusiv pe netbook-uri. Este de inteles ca gigantul Google se lanseaza in prima faza pe aceasta nisa, a netbook-urilor, unul dintre putinele segmente ce inregistreaza o crestere pe piata PC-urilor, o piata ce se contracta din ce in ce mai mult.
Analistul Shaw Wu a atras atentia asupra faptului ca in timp ce preturile pentru majoritatea componentelor sunt in scadere, singurul ce nu a suferit o micsorare a pretului este sistemul de operare, lucru ce ar putea pune presiune asupra Microsoft.
In acelasi timp, analistul Gartner sustine ca miscarea Google nu prezinta nici un risc pentru Microsoft, aratandu-se sceptic in privinta unei eventuale scaderi bruste de pret din partea Microsoft.
“Microsoft va raspunde la acest lucru, daca il vor considera o amenintare. Dar netbook-urile se livreaza deja de multa vreme avand instalat Windows XP si chiar se comporta mai bine in comparatie cu Linux, chiar daca are un pret mai mare”.
Sistemul de operare va fi compatibil cu procesoarele fabricate de Intel şi ARM. Programul va fi de tipul “open source” ceea ce le va putea permite utilizatorilor externi sa modifice programul.
"Viteza, simplitatea şi securitatea sunt principalele caracteristici ale Chrome OS. Proiectăm sistemul de opearare în aşa fel încât să fie rapid şi uşor de folosit, pentru a oferi acces la Internet în câteva secunde", au afirmat doi oficiali ai Google.
Google Chrome Operating System va fi de mici dimensiuni si va fi lansat la sfarsitul anului.Google Chrome OS se adreseaza persoanelor ce folosesc extrem de des internetul pentru informatii, mail, stiri, shopping sau doar pentru a fi in legatura permanenta cu prietenii.
Google se diferentiaza de Android. Acesta din urma a fost special conceput pentru a putea fi folosit pe o varietate mare de aparate de la telefoane mobile la netbook-uri.
În viziunea Google, aplicaţiile vor rula direct în programele de navigare pe Internet şi nu vor avea nevoie de un sistem de operare.
Mi-l amintesc pe Spock repornind sistemul de computere de pe Enterprise, iar pe urma verificand prin comanda vocala inteligenta artificiala a computerului”, a comentat cineva pe Youtube la un film despre noul motor de cautare Wolfram Alpha. “Sa introduci recunoasterea vocala in sistemul asta e usor, si pe urma o sa avem o baza de date gigant care o sa poata fiinterogata de Wolfram.”
N-a fost rau, pentru o prezentare postata pe Youtube inainte cu cateva saptamani de lansarea motorului de cautare. Unii au strambat din nas la nume, spunand ca denumirea e “sinucigasa”, altii au replicat ironic ca nu-i intereseaza PIB-ul Frantei, ci cum sa gaseasca filme porno pe internet, altii s-au intrebat cand o sa vina Google cu o oferta de cumparare, iar altcineva a scris entuziasmat “Tocmai am vazut viitorul. Intr-o zi o sa intrebam Motorul Wolfram <cine a fost Google?> si o sa ne spuna cine a fost.”
Autorul lui Wolfram, un fizician englez de 49 de ani, cu chelie, suficient de orgolios ca sa-si boteze inventia cu propriul lui nume, s-a marginit sa declare ca lucrurile sunt abia la inceput, dar ca avem de-a face deja cu “un start rezonabil” la nivelul a 90% din fondul de dictionare si enciclopedii al unei biblioteci tipice. “Am vrut sa fac asa incat cunoasterea pe care civilizatia noastra a acumulat-o sa fie procesabila pe computer. Nu eram sigur ca e posibil. Sunt un pic surprins ca a mers asa de bine”, a spus Stephen Wolfram. Dupa el, principala calitate a motorului de cautare pe care l-a inventat e capacitatea de a procesa in timp real informatia; daca motorului i se cere sa compare inaltimea Everestului cu lungimea podului Golden Gate sau sa determine ce vreme era afara in ziua cand a fost asasinat Kennedy, va opera instantaneu conexiunile necesare si va oferi raspunsurile. Prin urmare, asa cum l-au prezentat entuziastii, Wolfram (versiunea alfa) nu e un motor de cautare, inca unul in plus care sa vrea sa se masoare cu atotputernicul Google, ci un serviciu web care proceseaza informatia.
Google cauta mecanic in ceea ce deja exista pe internet si ofera liste cu linkuri de-a valma (site-uri, fotografii, filme, bloguri) ordonate in pagina dupa propriii sai algoritmi, pe cand Wolfram raspunde la intrebarile utilizatorului producand el insusi raspunsurile, pentru ca intelege intrebarile si are capacitatea de a prelucra diversele categorii de informatie. In prezentarea facuta la Universitatea Harvard, Stephen Wolfram a spus ca lucrul cu inventia lui “e ca si cum ai interactiona cu un expert: va intelege despre ce vorbesti, va procesa datele si va prezenta rezultatele intr-un fel din care vei putea sa-ti dai seama si care sunt consecintele”. De pilda, cineva poate tasta numele orasului Lexington din Massachusetts si va primi tot felul de scheme si grafice cu statistici despre acesta – amplasarea, populatia, temperaturile medii anuale – dar va putea si sa primeasca pe loc statistici care compara Lexingtonul cu Moscova.
Nu e insa acesta un fel de almanah digital?, s-a intrebat Jonathan Zittrain, profesor de drept la Harvard. “Un asemenea serviciu aspira la profunzimea si la amploarea informatiei unui almanah traditional. Si in plus le permite oamenilor sa asocieze date, sa ia seturi de date si sa le puna in relatie cu altele, in moduri noi. Poti sa compari tendintele demografice cu cantitatea de peste consumata si sa corelezi totul cu rata mortalitatii.” Afirmatia lui Zittrain poate filuata si drept o critica implicita: avem nevoie mai curand de un asemenea procesor infinit de informatie si producator automat de cunoastere sau mai curand ne e utila vechea cautare colorata, la intamplare, dar mai umana oferita de Google si de celelalte motoare de cautare croite dupa acelasi model? Nu ca Google n-ar face pasI in aceeasi directie; la sfarsitul lui aprilie a lansat la randul sau un serviciu de cautare dinamic, care poate sa asocieze date din statistici publice si sa prezinte rezultatele ca grafice (de pilda, cine cauta date despre somajul din California gaseste ultimele cifre publicate si le poate compara imediat cu cele din restul SUA – la fel se intampla si pentru preturile la prajituri, rata scolarizarii, numarul de incendii, frecventa cazurilor de astm si asa mai departe, ca sa folosim exemplele mentionate pe blogul Google).
Diferenta e insa ca informatiile Google sunt statice: Google excaveaza si pune alaturi niste cifre, nu calculeaza altele noi. CNet. com explica, in context, care ar fiavantajele comparative ale Wolfram Alpha:
1) contributia umana (motorul lui Wolfram foloseste date din statistici publice, verificate, procesate automat, dar si cu ajutorul inteligentei umane; motorul ar urma sa aiba nevoie de 1.000 de oameni care sa actualizeze baze si sa selecteze rezultate);
2) algoritmii (e vorba de “cinci sau sase milioane de linii ale codului Mathematica, necesare pentru functionarea tuturor metodelor de sortare si de prezentare a informatiei”; Mathematica este un software de matematici complexe patentat de Wolfram si cunoscut in mediile academice si ale oamenilor de stiinta);
3) sistemul de analiza lingvistica, necesara pentru a intelege ceea ce tasteaza utilizatorul (Wolfram spune ca s-ar fiasteptat ca formulari ambigue de gen “50 cent”, care poate trimite si la moneda, si la rapperul cu acest nume, sa creeze de fapt probleme mai mari decat s-a intamplat in cele din urma);
4) tehnologia de prezentare prin “mii de posibile grafice” (si care diferentiaza net Wolfram Alpha de orice alt motor de cautare, asa cum o foaie unde un student si-a luat notite sintetic, prin scheme cu linii in spatiu, e diferita fundamental de aceleasi notite scrise in fraze complete, care ocupa toata pagina si consuma timp de lectura).
Cu o asemenea abordare, Stephen Wolfram poate fiincadrat lesne in categoria “geek” sau “nerd”, tocilar. Toate biografiile disponibile subliniaza insa ca aplecarea lui spre calcule se explica printr-o inzestrare naturala: nascut la Londra, educat la Eton si Oxford si deja la 20 de ani cu doctorat in fizica particulelor la Caltech, e cunoscut in lumea stiintifica prin softul sau Mathematica si prin cartea “Un nou tip de stiinta” (A New Kind of Science), conceputa ca un studiu al sistemelor de procesare a datelor, despre care sustine ca sunt mai relevante pentru modelarea si intelegerea complexitatii din natura decat matematica traditionala.
Aplicata la mediul online, filozofia lui va produce deci nu un concurent direct al Google sau al unor servicii ca Wikipedia, ci mai curand al unor masini de inteligenta artificiala capabila sa interactioneze cu cea umana, nu doar sa-i reproduca acesteia roadele, precum START, dezvoltat din 1993 de Massachusetts Institute of Technology ca sistem online de furnizare a datelor ca raspunsuri la intrebari formulate in limbaj natural ori ca Watson, un sistem dezvoltat de IBM si care porneste de la acelasi principiu. Toate au in comun un lucru fundamental: faptul ca recunosc sensurile cuvintelor, nu forma lor. Iar aceasta ne duce din nou la conceptul de web semantic, care sa ordoneze informatia din internet dupa sens, s-o poata organiza si s-o poata stapani.
Sa ne aducem aminte de visul din 1999 al lui Tim Berners- Lee, asa de des citat de cei ce i-l impartasesc: “Visez la un internet unde computerele sa analizeze datele din retea – continutul, legaturile si tranzactiile dintre oameni si computere. O retea semantica, de natura sa permita aceasta, n-a aparut inca, dar cand va aparea, mecanismele zilnice din comert, din administratie si din viata noastra cotidiana vor ficonduse de masini comunicand cu alte masini”. Poate sa fie Wolfram Alpha o piatra de temelie a Web 3.0? (Dar ce ar raspunde oare motorul de cautare Wolfram Alpha la aceasta intrebare, daca s-ar gasi utilizatorul care sa o tasteze in fereastra de cautare?)