Dosarul are ca termen de soluţionare data de 29 februarie.
Potrivit datelor disponibile pe pagina Ministerului Finanţelor, firma Taxi Mondial SRL a avut în 2010 o cifră de afaceri de 2,3 milioane de lei şi pierderi nete de aproape 3,7 milioane de lei.
Afacerile firmei au scăzut în ultimii ani, în timp ce pierderile au crescut.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
“Industria de turism şi partenerii noştri au rezervele necesare de produse din care pot dona oamenilor aflaţi în mare nevoie. Avem resursele să putem distribui aceste ajutoare. Împreună trebuie să ne mobilizăm şi să facem un gest de solidaritate, care poate însemna salvarea de vieţi omeneşti”, afirmă Petrescu.
“Vom strânge la minister produse alimentare şi bunuri de primă necesitate pe care oricine din industria turismului le poate dona, apelând numărul telverde de urgenţă al MDRT, 0800.86.82.82. Noi ne vom asigura că aceste produse vor ajunge de îndată la oamenii care acum se luptă pentru viaţă”, a declarat Cristian Petrescu.
Ajutoarele colectate vor fi trimise de MDRT în localităţile sinistrate.
Federaţiile patronale şi lucrătorii individuali din turism care doresc să doneze produse pentru oamenii aflaţi în nevoie sunt rugaţi de ministru să contacteze comandamentul de iarnă al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului la numărul de urgenţă 0800.86.82.82.
“Solicit şi Oficiului Registrului Comerţului, prin Ministerul Justiţiei, să coreleze aceste proceduri, astfel încât, începând de săptămâna viitoare, să putem da o veste bună mediului de afaceri cu privire la simplificarea procedurilor administrative”, a spus Boc, adăugând că procesul va fi supravegheat de consilierul de stat Andreea Paul-Vass.
De asemenea, premierul a cerut Ministerului Finanţelor să pregătească schema nouă de ajutor de minimis pentru sprijinirea IMM pentru crearea de locuri de muncă şi analiza rapidă a tuturor cererilor care vizează investiţii sau locuri de muncă în România.
“Ştiu, de exemplu, că Bosch a înaintat o cerere de ajutor de stat pentru ceea ce înseamnă creare de locuri de muncă şi investiţii la Cluj şi alte firme care vin acolo în locul Nokia. Este vorba de un angajament pe care l-am făcut mai de mult şi trebuie să fie respectat. Repet, nu pentru că este vorba de Cluj, acest lucru trebuie să fie oriunde în ţară, că este vorba de Delphi de la Iaşi sau de Ford de la Craiova sau de Pirelli de la Slatina, nu contează în ce parte a ţării, sunt investiţii care aduc locuri de muncă”, a afirmat Boc.
El a cerut ca până la 15 februarie să fie disponibilă lista cu investiţiile ministerelor în 2012 şi le-a cerut miniştrilor să facă o prioritizare a investiţiilor, în funcţie de faza în care se află lucrările. “Puneţi accent pe lucrările care se află în fază finală de lucru, adică lucrările care pot fi terminate în anul 2012”, a insistat Emil Boc.
În opinia lui, creşterea economică din 2012 trebuie să se bazeze pe fonduri europene (6 miliarde de euro), investiţii publice (38,2 miliarde de lei alocate din bugetul de stat), utilizarea schemelor de ajutor de stat şi de ajutoare de minimis pe care Guvernul le are la dispoziţie pentru sprijinirea firmelor, precum şi continuarea procedurilor de simplificare a procedurilor administrative, de reducere a tarifelor şi taxelor parafiscale şi de simplificare a procedurilor la care sunt supuse firmele.
Cele mai multe insolvenţe s-au înregistrat anul trecut în Bucureşti (1.880) şi în judeţele Bihor şi Constanţa (1.320, respectiv 1.304). La polul opus se situează Suceava, unde anul trecut doar o firmă a intrat în insolvenţă, Mureş – 54 şi Teleorman – 70. În luna decembrie, numărul firmelor în incapacitate de plată a scăzut faţă de noiembrie, de la 2.062 la 1.822.
Cele mai frecvente infracţiuni descoperite au fost de evaziunea fiscală (17), înşelăciuni în relaţiile comerciale (11), delapidare (9) şi fals în înscrisuri (8). Au mai fost constatate 7 fapte de abuz în serviciu, 6 infracţiuni la Legea 86/2006 privind Codul vamal şi tot atâtea la Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, respectiv la Legea 59/1934, a Cecului.
De asemenea, şapte persoane sunt cercetate în cinci dosare complexe, faptele comise având urmări deosebit de grave prin cuantumul prejudiciului sau al numărului mare de persoane implicate, informează Poliţia Română.
Poliţia a continuat în perioada sărbătorilor controalele la societăţi comerciale, verificările în trafic şi acţiunile specifice pentru protejarea mediului de afaceri şi împotriva actelor ilegale care afectează relaţiile concurenţiale. Aceste acţiuni au fost desfăşurate sub coordonarea Direcţiei de Investigarea Fraudelor din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române.
Premierul Emil Boc a cerut, în această săptămână, miniştrilor de finanţe şi de interne să prezinte un set de măsuri şi acţiuni pentru combaterea evaziunii fiscale, cu accent pe marea evaziune. De asemenea, premierul a cerut intensificarea acţiunilor de control realizate cu participarea de echipe mixte, formate din reprezentanţi ai tuturor instituţiilor implicate.
La şedinţa Comitetului interministerial pentru combaterea evaziunii fiscale au participat miniştrii Gheorghe Ialomiţianu, ministru de Finanţe, şi Traian Igaş, ministrul Administraţiei şi Internelor, precum şi reprezentanţi ai Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, ai Autorităţii Naţionale a Vămilor şi ai Inspectoratului General al Poliţiei Române.
Cele mai mari amenzi aplicabile persoanelor fizice vor fi plătite de către acţionarii care nu fac oferte de preluare după ce au depăşit pragul de 33% din titlurile unei societăţi listate. Sancţiunea poate fi avertisment sau amendă de la 1.000 – 25.000 lei la trecerea a 30 de zile de la expirarea termenului în care trebuia lansată oferta.
Compania a intrat pe piaţa locală în 2002 şi de atunci a deschis peste 800 de magazine Fornetti. Fornetti România, care operează magazinele cu acelaşi nume, a obţinut anul trecut afaceri de 90 de milioane de lei (21,5 mil. euro), în scădere de la aproape 120 mil. lei (28,3 mil. euro) în 2009 şi 143 mil. lei (39 mil. euro) în 2008. Mai mult, compania a terminat anul trecut cu pierderi de 2,8 mil. lei (0,67 mil. euro) faţă de un profit de 6,3 mil. lei (1,5 mil. euro) în 2009.
V-aţi întrebat vreodată, când circulaţi pe o şosea sau când vedeţi o fabrică la margine de oraş cine este “creierul” care le-a gândit şi le-a dat formă? Sau, cu alte, cuvinte, cine le-a proiectat? Firmele de proiectare au un rol central în orice lucrare de construcţie, fie că vorbim de autostrăzi, hidrocentrale sau hale industriale, în condiţiile în care se află în spatele soluţiei tehnice şi dau direcţia oricărui pas pe care constructorii îl fac. Cine au fost însă cei mai mari proiectanţi de pe piaţa locală anul trecut, în funcţie de veniturile pe care le-au înregistrat?
Primii zece cei mai mari jucători din industria proiectării în construcţii au consemnat anul trecut cifre de afaceri cumulate de 350 de milioane de lei sau circa 83 de milioane de euro, având în medie o marjă de profit de 10,2%, potrivit IBC Focus, companie specializată în agregarea de informaţii din domeniul construcţiilor şi afacerilor.
În 2010 piaţa construcţiilor nu a dus-o prea bine, continuând să scadă cu 20-25%, astfel că acest declin s-a resimţit şi la nivelul firmelor de proiectare şi consultanţă: cu un an în urmă cifra de afaceri a celor mai mari zece se ridica la 99 de milioane de euro, deci cu aproape 16% mai mult decât în 2010.
Liderul în domeniul proiectării a fost Institutul de Studii şi Proiectări Hidroenergetice (ISPH), cu afaceri de 53,7 milioane de lei (12,8 milioane de euro), în uşoară scădere faţă de anul anterior. Compania, care a fost înfiinţată încă din 1949 şi care a fost privatizată după Revoluţie, s-a implicat în construcţia a numeroase baraje sau hidrocentrale în România, cum sunt amenajarea râului Crişul Repede sau lucrările de reabilitare la hidrocentrala de la Remeţi din judeţul Bihor. Compania a avut anul trecut o marjă de profit de circa 17,5%, obţinând al doilea cel mai mare profit net din rândul celor mai mari zece firme de proiectare ce activează pe piaţa locală. În 2010 ISPH a continuat o serie de proiecte din domeniul hidroelectric, precum studiul de fezabilitate pentru retehnologizarea Centralei Hidroelectrice Slatina sau studiul de prefezabilitate pentru valorificarea potenţialului hidroenergetic al râului Mureş pe sectorul Mureş-Nădlac.
Dacă laurii de premiant au mers în 2010 către un proiectant din domeniul energiei, locul secund a fost ocupat de Search Corporation, firmă controlată de omul de afaceri Michael Stanciu, care are contracte în special în infrastructura rutieră. Compania, cu afaceri de aproape 45 milioane lei (10,7 milioane euro) şi un profit de 1 milion lei (0,3 milioane euro), se ocupă în special de proiecte de autostrăzi în România, astfel că, având în vedere că anul acesta au fost licitate o serie de proiecte de astfel de şosele, şi-ar putea mări considerabil businessul în 2011. “Cifra de afaceri a scăzut în 2010 în principal din cauza încetinirii procesului de lansare de noi proiecte de către autorităţile care gestionează infrastructura rutieră”, spune Mihaela Drăghici, director relaţii publice în cadrul Search Corporation.
V-aţi întrebat vreodată, când circulaţi pe o şosea sau când vedeţi o fabrică la margine de oraş cine este “creierul” care le-a gândit şi le-a dat formă? Sau, cu alte, cuvinte, cine le-a proiectat? Firmele de proiectare au un rol central în orice lucrare de construcţie, fie că vorbim de autostrăzi, hidrocentrale sau hale industriale, în condiţiile în care se află în spatele soluţiei tehnice şi dau direcţia oricărui pas pe care constructorii îl fac. Cine au fost însă cei mai mari proiectanţi de pe piaţa locală anul trecut, în funcţie de veniturile pe care le-au înregistrat?
Primii zece cei mai mari jucători din industria proiectării în construcţii au consemnat anul trecut cifre de afaceri cumulate de 350 de milioane de lei sau circa 83 de milioane de euro, având în medie o marjă de profit de 10,2%, potrivit IBC Focus, companie specializată în agregarea de informaţii din domeniul construcţiilor şi afacerilor.
În 2010 piaţa construcţiilor nu a dus-o prea bine, continuând să scadă cu 20-25%, astfel că acest declin s-a resimţit şi la nivelul firmelor de proiectare şi consultanţă: cu un an în urmă cifra de afaceri a celor mai mari zece se ridica la 99 de milioane de euro, deci cu aproape 16% mai mult decât în 2010.
Liderul în domeniul proiectării a fost Institutul de Studii şi Proiectări Hidroenergetice (ISPH), cu afaceri de 53,7 milioane de lei (12,8 milioane de euro), în uşoară scădere faţă de anul anterior. Compania, care a fost înfiinţată încă din 1949 şi care a fost privatizată după Revoluţie, s-a implicat în construcţia a numeroase baraje sau hidrocentrale în România, cum sunt amenajarea râului Crişul Repede sau lucrările de reabilitare la hidrocentrala de la Remeţi din judeţul Bihor. Compania a avut anul trecut o marjă de profit de circa 17,5%, obţinând al doilea cel mai mare profit net din rândul celor mai mari zece firme de proiectare ce activează pe piaţa locală. În 2010 ISPH a continuat o serie de proiecte din domeniul hidroelectric, precum studiul de fezabilitate pentru retehnologizarea Centralei Hidroelectrice Slatina sau studiul de prefezabilitate pentru valorificarea potenţialului hidroenergetic al râului Mureş pe sectorul Mureş-Nădlac.
Dacă laurii de premiant au mers în 2010 către un proiectant din domeniul energiei, locul secund a fost ocupat de Search Corporation, firmă controlată de omul de afaceri Michael Stanciu, care are contracte în special în infrastructura rutieră. Compania, cu afaceri de aproape 45 milioane lei (10,7 milioane euro) şi un profit de 1 milion lei (0,3 milioane euro), se ocupă în special de proiecte de autostrăzi în România, astfel că, având în vedere că anul acesta au fost licitate o serie de proiecte de astfel de şosele, şi-ar putea mări considerabil businessul în 2011. “Cifra de afaceri a scăzut în 2010 în principal din cauza încetinirii procesului de lansare de noi proiecte de către autorităţile care gestionează infrastructura rutieră”, spune Mihaela Drăghici, director relaţii publice în cadrul Search Corporation.
Perioada analizată este 1 ianuarie-31 octombrie, interval în care numărul insolvenţelor s-a redus, de la 17.360 de firme în 2010 la 16.622 de societăţi în 2011. Cifrele cumulate de afaceri sunt aferente anilor 2009 şi 2010. Firmele în incapacitate de plată din acest an au 93.438 de angajaţi şi datorii de 1,8 miliarde de lei (428 milioane de euro), potrivit datelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) transmise la solicitarea MEDIAFAX.