BusinessMagazin

Tag: familie

  • Fosta reşedinţă a Ceauşeştilor a fost deschisă oficial publicului. Palatul e neschimbat, după 26 de ani – VIDEO

    În Bulevardul Primăverii, la numărul 50, sâmbătă după-amiaza zeci de oameni stau la coadă pentru a vedea fosta reşedinţă a familiei Ceauşescu. Deşi au făcut rezervare înainte pentru a putea vedea casa în care cuplul de dictatori şi cei trei copiii au locuit înainte de ’89, oamenii sunt nervoşi că nu pot intra imediat.

    Vicepremierul Vasile Dîncu şi mai mulţi miniştri din Cabinetul Cioloş au ţinut o conferinţă de presă pentru a marca deschiderea oficială către public a imobilului, lucru care a decalat puţin rezervările. Un domn îmbrăcat cu o haină groasă de lână ţipă la staff-ul de la poartă, nemulţumit că a văzut oficialii intrând fără să stea la rând.

    Palatul Primăverii, aflat în administrarea RAAPPS, este deschis publicului, după 26 de ani de la căderea comunismului în România. Tot după 26 de ani, la reşedinţa foştilor dictatori a venit şi Cristian Gheorghiu, care lucra aici înainte de ’89. Ultima dată când a văzut reşedinţa a fost în 22 decembrie 1989, când oamenii au luat cu asalt “palatul Ceauşeştilor” pentru a vedea dacă au robinete de aur sau nu. Mai târziu s-a dovedit că robineţii din “aur masiv” de fapt erau doar auriţi. O dată pe an venea o persoană care îi aduna pe toţi din casă şi îi ducea la Trezorerie pentru fi suflaţi cu un gram de aur.

    Mai multe pe www.mediafax.ro

  • Face 40.000 de euro din pantofi şi genţi “brodate” cu simboluri româneşti

    Povestea Iutta nu are longevitatea unei legende, încă, dar inspiraţia din spatele ei se bazează pe sute de ani.

    „Am început această poveste acum 4-5 ani. Lucram într-o mulţinaţională, într-un domeniu tehnic pentru că eu am terminat Cibernetica.  Deşi provin dintr-o familie cu înclinaţii spre artă, tatăl meu fiind sculptor, nu am avut întotdeauna în gând să mă dedic designului. Am desoperit însă această pasiune pentru genţi şi mi-am dorit să merg mai departe. Primele încercări s-au întâmplat acum vreo 4 ani, când am mers la o legătorie de artă, de unde am luat resturi de piele, din care am făcut primele genţi. Am pornit la drum cu câteva mii de euro. Nu am accesat niciun credit sau alte resurse externe. Mi-am vândut maşina şi aşa s-a născut Iutta.“

    Experimentul a fost urmat de o pauză, de revenirea la corporaţie, dar „sămânţa“ antreprenoriatului deja fusese sădită. Aştepta doar primăvara după iarna corporatistă. 

    Prima colecţie a fost costruită în jurul sculpturilor tatălui său şi a inclus obiecte din lemn sculptat, broderii inspirate din schiţele sale.   „A doua colecţie a fost Dor de Românesc, unde broderiile sunt preluate de pe iile din fiecare zonă gegrafică a ţării noastre, după o cercetare amănunţită a semnifi­caţiilor lor.“

    Citiţi articolul integral pe www.da.zf.ro

  • Schimbările aduse de Alexandra Copos la conducerea afacerii de familie

    Introducerea sistemului japonez Kaizen în producţie, pentru reducerea pierderilor, extindere, investiţii, noul brand Ana Baking Co, intrarea cu spaţii în malluri sunt doar o parte dintre lucrurile care s-au întâmplat de când a preluat conducerea firmelor, povesteşte Alexandra Copos de Prada, CEO şi preşedintele companiilor Ana Pan şi Ana Hotels. Vorbeşte degajat, iar englezismele, ca „shop“, „brand“, „task“, „full“, apar adesea în discursul său, trădând cei zece ani trăiţi pe meleaguri străine, la studii şi ca angajată a firmei de consultanţă McKinsey. De altfel New Yorkul este tema de inspiraţie pentru Ana Baking Co, un concept lansat anul trecut.

    Alexandra Copos a preluat conducerea Ana Pan în august 2013, iar după condamnarea la închisoare a tatălui său, responsabilităţile sale s-au extins şi asupra Ana Hotels. George Copos a primit o pedeapsă de trei ani şi opt luni de închisoare în dosarul transferurilor de jucători de fotbal şi una de patru ani de închisoare pentru evaziune fiscală în dosarul Loteria. El a executat un an şi o lună de închisoare. Fiica sa nu a dorit să comenteze pe marginea modului în care această situaţie s-a reflectat asupra companiei, a relaţiei cu clienţii, furnizorii sau partenerii de afaceri, ci a declarat: „Prefer să nu aduc în această discuţie situaţia tatălui meu. Afacerile s-au derulat şi se vor derula întotdeauna după propriile legi, dictate de piaţă, de performanţele echipei şi ale produselor şi serviciilor noastre, de modul în care noi le calibrăm şi le perfecţionăm zi de zi, şi fără legătură cu politicul sau cu cancanul“.

    INFUZIE DE MANAGEMENT ŞI IDEI

    Alexandra Copos povesteşte că a început să lucreze în companie din copilărie, de la opt ani, în 1991, „când primul business (al părinţilor) care a prins, după eforturi de genul vânzării de jeans prespălaţi din Turcia, a fost o cofetărie“. După şcoală mergea la cofetărie şi principala sa sarcină era curăţarea vitrinei, sub îndrumarea mamei sale, despre care spune că este, în continuare, foarte implicată în afacere. A plecat apoi la studii în SUA, unde a trăit zece ani; după studii lucrat în cadrul firmei de consultanţă McKinsey şi a călătorit foarte mult, mai ales în Orientul Mijlociu, SUA şi Europa. Oriunde a fost, povesteşte ea, mereu a evaluat cafenele, cofetării şi restaurante în care a intrat. „Analizez în două minute, văd ce îmi place, care sunt lucrurile care se pot importa şi în România.

    Ideea conceptului Ana Baking Co s-a născut în urmă cu foarte mult timp.“ Idee care s-a definit, „ştiind că Ana Pan, la momentul în care eu am plecat, avea un minus pe partea de imagine, în sensul că partea vizuală era în aşteptare, pentru a fi rebranduită“. Şi pentru că dorea să dezvolte o idee nouă, tânăra antreprenoare s-a gândit că e bine să o diferenţieze de marca de bază, Ana Pan. „Cu Ana Baking am vrut să şi ridicăm puţin imaginea companiei şi să testăm un concept nou, de fresh food, mâncare supersănătoasă, care poate fi mâncată aici la masă, dar poate fi luată şi la birou.“ Lansat la sfârşitul lui 2014, Ana Baking Co este un bakery-coffee shop situat pe Calea Dorobanţilor din Bucureşti, care reuneşte dulciurile care au consacrat Ana Pan pe piaţă şi realizează jumătate din vânzări, dar şi o gamă de fresh food şi băuturi (care înseamnă 30% din vânzări), precum şi produse de patiserie. Anul trecut a fost unul de test, meniul a fost adaptat, „la 2-2,5 luni adăugăm lucruri noi, în aşa fel încât să putem învăţa din activitate“.

    De la inaugurarea noului concept, spaţiul, în care funcţionase anterior una dintre primele cofetării Ana Pan, a înregistrat o creştere de aproape 20% a vânzărilor. Traficul de pe bulevardul Dorobanţi, unde este plasat Ana Baking Co, a scăzut mult în ultimii ani, clienţii alegând mai degrabă mallurile. „Cofetăria avea clienţii ei, dar nu creştea aşa cum ar fi trebuit. Rezultatele în primul an de funcţionare au fost în linie cu aşteptările. În ultima perioadă am atras o clientelă fidelă,“ afirmă Alexandra Copos, care adaugă că spaţiul este primul deschis după ce a preluat conducerea companiei Ana Pan.

     

  • A crescut pe străzi şi a vândut ziare ca să aibă ce mânca. Acum are o avere de 3 miliarde de dolari

    De la sărăcie cruntă la o avere de 3 miliarde de dolari. Aceasta este povestea lui John Paul DeJoria, fiu al unui imigrant italian si al unei grecoaice, care până la vârsta de 70 de ani a construit două imperii: John Paul Mitchell Systems, un producator de produse de lux pentru ingrijirea parului, si Patrón Spirits, cel mai puternic brand de tequila din lume.

    Copilaria si-a petrecut-o in strada, la periferia Los Angelesului, iar la 9 ani vindea ziare in intersectii pentru a-si sustine familia. Mama sa nu a mai putut să îl întreţină, aşa că s-a decis să îl trimită, alături de fratele său la un orfelinat.

    În 1980 a pus bazele companiei care comercializează produse de îngrijire alături de hair-stylistul Paul Mitchell. Cei doi au hotărât să vândă produsele direct stiliştilor, nu consumatorilor obişnuiţi. Paul Mitchell crea produsele iar DeJoria le vindea din uşă în uşă. Firma a fost fondată cu 700 de dolari luaţi cu împrumut, iar biroul companiei era de fapt maşina sa, în care locuia. Pentru convorbiri, cei doi foloseau un telefon public.

    John Paul Mitchell Systems a venit cu un şampon care necesita o singură spălare, pentru a economisi timp şi bani, plus un balsam încorporat. De asemenea, acesta avea şi o protecţie împotriva căldurii uscătorului şi neutraliza chimicalele de pe mâinile stilistului. După ce Paul Mitchell a murit, locul său ca a fost luat de fiul acestuia, Angus. Compania a ajuns astăzi la venituri anuale de peste un miliard de dolari.

    Următorul business al lui DeJoria a fost Patron, fondată în 1989. El a dorit să facă cea mai bună tequila de pe piaţă, respectiv un produs care să dea stări de rău ziua următoare. Aşa a ajuns să realizeze un produs premium, iar firma sa vinde acum anual două milioane de baxuri de băutură. A mai pus bazele unui lanţ de cluburi de noapte, pe care l-a vândut în 2006 pentru 350 de milioane de dolari. În timp, el a ajuns să deţină şi o companie care produce şampoane pentru animale de companie.

    Averea lui John Paul DeJoria este estimată la 2,8 miliarde de euro.

  • Rudă a unui copil din Argeş mort la “Marie Curie”: Noi nu am consumat produse de la “Brădet”

     Elena Ghiţă, bunica fetiţei de 11 luni din localitatea argeşeană Poiana Lacului, care a murit pe 15 februarie la Marie Curie, a declarat, pentru corespondentul MEDIAFAX, că e imposibil ca produsele Brădet să fi dus la decesul nepoatei sale pentru că nu au fost consumate deloc în familie, informează Mediafax

    “Nepoţica mea nu a consumat niciodată brânză de la Brădet. Nici în familie, adulţii, nu au mâncat produse de la această firmă. (…) Trebuiau să vină să ia probe, că aveam produsul în frigider, dar de la la altă firmă. Eu cred că ar trebuit să se gândească să analizeze mai atent produsele pe care le-au consumat toţi cei care s-au îmbolnăvit. Ar putea fi apa sau bananele. Părerea mea e că trebuiau să vină inspectori din alte judeţe să ia probe pentru analize. S-au spus numai minciuni legate de Brădet. Nu e corect ce se întâmplă. De când s-a făcut brânza şi până la comercializarea ei, a trecut prin multe mâini. Copiii nu ni-i mai pot da înapoi, dar să se afle ce s-a întâmplat şi să ni se spună adevărul. Să nu mai fie lăsaţi şi alţi bebeluşi să moară” a declarat, pentru MEDIAFAX, Elena Ghiţă, bunica fetiţei de 11 luni din localitatea argeşeană Poiana Lacului, care a murit pe 15 februarie la spitalul Marie Curie din Capitală.

    Lavinia Marinescu, mama unei fetiţe din Piteşti care a fost externată după ce a avut probleme digestive, a declarat că evită să-i mai dea copilului brânză.

    “Am trăit coşmarul vieţii mele. Acum, fetiţa mea e acasă. La noi în familie se consumă produse de la Brădet. În general, copilului îi dădeam de la alt producător, dar când nu am găsit, am luat şi de la această firmă. Deşi ministrul a incriminat acest producător, eu nu o pot face. Nu e corect. Să se facă lumină şi apoi să se arate cu degetul spre vinovaţi. Toţi medicii ne-au spus că s-a îmbolnăvit din cauza alimentaţiei. Întrebarea e: eu nu îi mai dau copilului hrană diversificată? Brânza de la Brădet e foarte bună. Eu o să mai mănânc. În privinţa fetiţei, o să evit să îi mai dau să mănânce brânză. Ni s-a spus că pe 4 martie vom primi răspunsuri clare. (…) Nu am decât cuvinte de laudă la adresa medicilor bucureşteni. Nu pot spune asta despre medicii de la Piteşti, care mi-au ţinut copilul internat de pe 2 februarie până pe 7. Dacă erau competenţi, fetiţa mea nu ajungea la dializă”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Lavinia Marinescu.

    Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, a afirmat că dovada legăturii dintre brânza cu E.Coli de la “Lactate Brădet” şi cazurile bebeluşilor din Argeş îmbolnăviţi nu există, Ministerul Sănătăţii având datoria să finalizeze ancheta, el apreciind însă că, prin indicarea producătorului, poate a salvat alte vieţi.

    Patronul firmei de prelucrare a laptelui Lactate Brădet din Argeş, Marius Badea, a declarat marţi că închide producţia şi că nu mai crede în reabilitarea unităţii, deşi este posibil ca “ministrul să se fi grăbit să arate” spre firmă. Marius Badea a spus, cu lacrimi în ochi, că nu crede că fabrica va mai putea să îşi continue activitatea, deşi în mod oficial i s-a cerut doar sistarea activităţii în secţia de brânzeturi.

    Din ancheta epidemiologică a Direcţiei de Sănătate Publică Argeş a reieşit că unul din cei trei copii din Argeş, decedaţi la Spitalul Marie Curie, a consumat brânză proaspătă de vaci în cazul căreia ANSVSA a depistat bacteria Escherichia Coli.

  • De la containere pline cu peşte proaspăt la gastronomie fină în casa lui Caragiale

    După Casa Caragiale, Andamo, La Union – Octopus Contemporary Mediterranean Restaurant este, de anul trecut, noul chiriaş al casei de patrimoniu de pe strada I.L. Caragiale a artistului cu acelaşi nume. Designul contemporan, dominat de tapiţerii vernil şi picturi murale ce reproduc acvarii, este completat de un aspect de casă păstrat de sobele din perioada artistului, cât şi de scara interioară din lemn, ce scârţâie la fiecare pas. Iar sinceritatea cu care Jeni Păun, antreprenoarea din spatele proiectului, spune că „Nu sfătuiesc pe nimeni să înceapă o astfel de afacere“, pare să vină tot din lumea lui Caragiale.

    „La un moment dat am ajuns să nu mai pot mânca dacă farfuria nu arăta într-un anume fel, astfel că de la plăcerea de a mânca altfel şi de la încurajarea primită din partea a foarte mulţi prieteni şi clienţi am hotărât să deschidem restaurantul“, descrie Jeni Păun gândurile care au determinat-o să ia în calcul deschiderea unui restaurant cu specific mediteranean-pescăresc, la începutul anului trecut. Familia ei, aflată la a doua generaţie de antreprenori, activează în domeniul importului, distribuţiei şi producţiei de produse din peşte şi fructe de mare de circa 25 de ani.

    Jeni Păun împreună cu Irina Cernat şi Florentina Tutuian au preluat afacerea Peştişorul de Argint de la părinţi. Prin intermediul acesteia, livrează marilor reţele de hipermarketuri peşte şi fructe de mare aduse atât din ţară, cât şi din ţări mari producătoare de produse piscicole precum Norvegia, Danemarca, Spania, Italia, Grecia. Parte din materia primă achiziţionată este transformată în semipreparate – afumate, marinate, salate, congelate sub brandul Peştişorul de Aur şi livrată ulterior tot hipermarketurilor. Selgros este principalul client, urmat de Auchan, Cora – dar antreprenorii livrează şi celorlalte reţele prezente pe piaţă. Au ajuns astfel la o cifră de afaceri de aproximativ şase milioane de euro şi la aproximativ 100 de angajaţi (în ambele firme), potrivit celor mai recente informaţii publice disponibile.

    Deşi nu a fost sprijinită de la început în proiectul deschiderii unui restaurant de ceilalţi membri ai familiei, spune că treptat aceştia au acceptat ideea, iar acum consideră că marca este reprezentativă pentru afacere şi pentru produsele comercializate. Chiar şi fiica de 13 ani este implicată în proiect – ea fiind cea care a a avut cea mai bună idee de nume pentru acesta. Alegerea casei lui Caragiale a venit întâmplător, datorită dimensiunii acesteia. „Având în vedere că sunt la început de drum în businessul acesta, mi-am dorit un loc mai mic pe care să pot să-l gestionez. Aşa arăta locul pe care îl visam eu pentru businessul acesta, o casă micuţă“, descrie ea casa, în care a putut amenaja un restaurant cu 60 de locuri, pe două niveluri.

    Totuşi, meniul mediteranean cu specific contemporan vine în antiteza Popeştilor şi Ioneştilor care mergeau la Nea Iancu. „Este o casă de patrimoniu, dar este greu să ne legăm de faptul că a fost casa lui Caragiale, ne legăm de acest aspect doar din punct de vedere arhitectural, este o mândrie, simţi în vibraţia casei istoria, dar meniul este diferit, este alt specific.“ Construit cu ajutorul chef-ului Nico Lontras, meniul are la bază conceptul de gastronomie fină, în care se regăsesc produse precum – carpaccio dome de caracatiţă sau fileu de barbun pe pat de pudră de cartofi mov. Cu un venit mediu per client cuprins între 65 şi 75 de lei, antreprenoarea caracterizează poziţionarea de preţ drept una corectă: „Nu suntem nici cei mai ieftini, nici cei mai scumpi“. Astfel, se axează pe clienţii cu vârsta de peste 30 de ani, care lucrează deja într-un loc de muncă sigur şi au venituri medii spre mari, dar care au ajuns la nivelul la care le place să experimenteze şi să îşi educe gusturile.

  • A fost diagnosticată cu cancer la 90 de ani, însă a refuzat chimioterapia şi a ales o călătorie împreună cu familia – GALERIE FOTO

    În iulie 2015, Leo, soţul Normei, în vârstă de 90 de ani, a murit, la doar câteva zile după asta Norma a fost diagnosticată cu cancer uterin, iar doctorul i-a prezentat metoda de tratament. “Am 90 de ani, am plecat la drum”, a fost răspunsul femeii.

    În august anul trecut, Împreună cu fiul şi nora sa, dar şi pudelul familiei, Norma a pornit în călătoria de-a lungul SUA.

    Cu ocazia acestui eveniment, fiul ei a pornit pagina de facebook Driving Miss Norma. Pagina de Facebook a devenit un jurnal de călătorie şi a câştigat deja aprecierea a peste 132.000 de persoane. Decizia bătrânei a atras admiraţia mai multor persoane, dar şi atenţia televiziunilor şi site-urilor de ştiri.
     

  • Cum îşi petrece timpul liber familia care a inventat unul dintre cele mai cunoscute exporturi româneşti

     Ai putea crede că realizarea unuia dintre cele mai cunoscute produse de export din România îţi anulează din start orice drept la timpul liber. Poate că acest lucru este valabil în multe cazuri, dar după ce termină de protejat milioane de utilizatori de internet cu Bitdefender, Florin şi Măriuca Talpeş, căci despre ei este vorba, mai au timp de cursuri de dans, tenis, baschet sau montain biking prin Dolomiţii italieni. Şi dacă nu era de ajuns, pe listă şi-au făcut loc mai nou pasiunea pentru desen şi curiozitatea pentru gătit. Care este „virusul“ în această ecuaţie?

     „Acum 16 ani am început lecţiile de dans. Eu dansez totuşi de când mă ştiu. Când copiii aveau vreo 12 ani, a venit o doamna profesoară care ne-a cerut să-i trimitem la dans sportiv. Doamna era din Republica Moldova, iar la nivelul anului 2000 dansul sportiv era o disciplină aproape inexistentă. Erau foarte puţini dansatori. Am tras cu coada ochiului la ceea ce se întâmpla la aceste ore şi mi-am spus că vreau şi eu. Ni s-a spus însă că nu se poate decât dacă vom convinge alţi adulţi să ni se alăture. Trebuia să fim 12 cupluri, dar la final am reuşit să strângem 10“, spune Măriuca Talpeş.

    Înainte de a-şi începe povestirea, antreprenoarea a pus mână pe telefon şi a cerut repede nişte cafea şi ceva de mâncare, ceva dulce, cu agitaţia unui om care ar putea alimenta de unul singur un oraş cu energie. Chiar mă miram la acel moment că a reuşit să strângă doar zece cupluri şi nu 100.

    „Nu au rezistat foarte mult, aşa că ne-am amestecat într-un final cu copiii. Unii dintre ei aveau 6-7 ani, dar erau colegii nostri. La început nu a fost bine. Nu a fost bine deloc pentru că bărbaţii au o problemă, teama de ridicol. Simt că cineva ar putea râde de ei, aşa că pot spune că a fost un prim an de zile greu“, mărturiseşte Florin Talpeş. Dar acesta nu a fost un lucru care să-i descurajeze, aşa că după doi ani de zile, profesoara lor de dans, Angela, le-a zis că trebuie să-şi facă puţin curaj şi să se înscrie în concursuri.

    Cititi mai multe pe www.da.zf.ro

  • A murit UMBERTO ECO

     Umberto Eco a murit vineri seară, la ora 22.30, la locuinţa sa şi, conform La Repubblica, acesta suferea de cancer.

    “Doliu pentru cultură, ne-a părăsit Umberto Eco; suntem profund îndureraţi”, a reacţionat Editura Bompiani, conform TGcom24.it.

    “Doliu imens pentru dispariţia lui Umberto Eco”, a reacţionat premierul Italiei, Matteo Renzi.

    “Umberto Eco este un exemplu extraordinar de intelectual european, îmbinând în mod unic inteligenţa trecutului cu o capacitate inepuizabilă de anticipare a viitorului”, a adăugat şeful Guvernului de la Roma.

    Filosoful Umberto Eco, supranumit “părintele semioticii interpretative”, profesor emerit al Universităţii din Bolonia şi fondator al Departamentului de comunicare al Universităţii din San Marino, a decedat joi seara, în locuinţa sa din Alessandria, a anunţat familia sa, potrivit ziarului La Repubblica. Umberto Eco suferea de câţiva ani de cancer.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Doi antreprenori români au construit un business de 12 mil. de euro şi vor să deschidă încă 50 de magazine în unul dintre cele mai dure domenii

    Antreprenorii Lucia şi Andrei Costea, care au construit un business de 12 mil. euro şi 120 de angajaţi din importul şi distribuţia de suplimente alimentare naturale, vor să deschidă anul acesta două-trei magazine noi sub brandul Secom şi să încheie anul cu o reţea de retail formată din zece magazine.

    Pariul soţilor Costea pe propria reţea de magazine a fost făcut în 2013, iar pe termen lung cei doi vor să ajungă la o reţea de 50 de unităţi în toată ţara.

    „Am ales oraşele din provincie în funcţie de populaţie, de centrele universitare din zonă, dar şi de modul în care a evoluat portofoliul nostru acolo. Anul acesta vizăm vestul pentru noile magazine“, a spus pentru ZF Lucia Costea, managing partner al Secom.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro