Dobanzile penalizatoare pornesc de la 5% din sumele datorate bancii, insa pot atinge in unele cazuri si 50% din tranzactiile efectuate lunar, in conditiile in care perioada de gratie in care clientii pot rambursa sumele utilizate nu depaseste 45-55 de zile, scrie Ziarul Financiar.
In cazul in care cei care detin un astfel de card reusesc sa se incadreze in perioada de gratie stabilita, dobanda practicata de banci pentru tranzactii este de 0%.
Cititi mai multe pe www.zf.ro.
Astfel, bancile locale au castigat anul trecut 4,5 miliarde de euro din dobanzi si comisioane, ceea ce inseamna o pondere de 5,8% din valoarea totala a activelor, conform Ziarul Financiar.
De exemplu, in Ungaria si Polonia aceste venituri raporate la active au fost de circa 3,8%.
Cititi mai multe pe www.zf.ro.
Chiar si la apogeul crizei financiare din Japonia, banca centrala a acestei tari a evitat sa adopte o astfel de masura care este menita sa incurajeze bancile comerciale sa-si extinda operatiunile de creditare si sa nu mai depuna banii la banca centrala, scrie Ziarul Financiar, citand Financial Times.
Totusi, in conditiile in care incearca sa decida asupra strategiilor de iesire din criza dupa masurile extraordinare luate in ultimii doi ani, bancherii centrali vor monitoriza cu mare atentie experimentul suedez.
Cititi mai multe pe www.zf.ro.
Vanzarea participatiei de 9% detinuta la UBS vine la o zi dupa ce guvernul elvetian a convenit asupra divulgarii datelor bancare a aproape 4.500 de americani care detineau conturi la institutia bancara, precizeaza Reuters.
Elvetia a vandut cele 332 milioane de actiuni la pretul de 16,50 franci elvetieni, guvernul obtinand astfel 5,5 miliarde franci elvetieni, plus 1,8 miliarde franci, compensatii pentru pierderea dobanzilor neincasate pentru obligatiunile cumparate de la banca, dupa ce in octombrie a preluat participatia respectiva in schimbul a 6 miliarde franci.
Bogdan Olteanu (PNL) declarase, duminica, intr-o conferinta de presa, ca premierul a minitit cand a spus ca romanii nu vor plati ei datoria catre FMI, mentionand ca fiecare roman cu loc de munca va suporta 1.800 de euro pentru cele 9 miliarde de euro din prima transa.
Finantele precizeaza ca urmare a deteriorarii conditiile macroeconomice si a majorarii tintei de deficit bugetar pentru anul 2009 la 7,3% de la 4,6 %, aproximativ 50 % din finantarea deficitului bugetar se va realiza din surse externe, respectiv imprumuturi de la Comisia Europeana, Banca Mondiala si o parte din urmatoarele doua transe de la Fondul Monetar International, ceea ce va duce la costuri reduse cu plata dobanzilor.
Finantele mai precizeaza si ca datoria publica se majoreaza cu tragerile efectuate din imprumuturi si nu cu valoarea contractata a imprumuturilor, aratand ca din pachetul extern de finantare datoria publica s-a majorat doar cu suma de 1,5 miliarde euro reprezentand prima transa din imprumutul de la Comisia Europeana.
Cele 32 de noi masuri anticriza anuntate astazi de PD-L si PSD
Masuri pentru stimularea economiei
1. Instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru IMM-urile aflate in dificultate din cauza crizei economice, in scopul sprijinirii acestora pentru plata datoriilor si investitii;
2. Sustinerea productiei pentru export prin garantii si contragarantii;
3. Credit fiscal pentru renovarea si modernizarea locuintelor si cladirilor;
4. Scutirea profitului reinvestit in economia reala;
5. Folosirea clauzelor din contractele comerciale de tip Off-set pentru realizarea de investitii, precum si identificarea de masuri suplimentare pentru stimularea si dezvoltarea industriei alimentare in mediul rural (varianta: conceperea unui program national pentru dezvoltarea industriei alimentare in mediul rural);
6. Instituirea unui plafon lunar de 1000 lei pentru neimpozitarea venitului salarial pentru tinerii de pana la 30 de ani;
7. Utilizarea scrisorii bancare ca si garantie de buna executie pentru societatile din domeniul constructiilor;
8. Studierea posibilitatilor de creare a unui fond de investitii, inclusiv prin includerea participatiilor statului in societati comerciale, prin care sa se asigure proiectele de investitii de importanta nationala;
9. Dezvoltarea unui proiect national de investitii de mediu si irigatii, care sa asigure imbunatatirea factorilor de mediu (amenajari hidrotehnice, ameliorarea solului) si valorificarea potentialului agricol si care sa fie prevazut in proiectul de buget pe anul 2010;
10. Promovarea de proiecte pentru indeplinirea criteriilor de la Lisabona pentru promovarea cercetarii si inovarii: stimularea infiintarii si dezvoltarii parcurilor stiintifice si tehnologice si a clusterelor de competitivitate; masuri de incurajare a cercetarii asemanatoare cu cele aflate in vigoare pentru sectorul IT;
11. Extinderea programului Rabla pentru tractoare si alte utilaje agricole, incepand cu 1 ianuarie 2010;
12. Extinderea „programului Rabla” pentru persoanele juridice de la 1 septembrie 2009;
13. Majorarea capitalului social al Fondului de Garantare a Creditului Rural si imbunatatirea activitatii acestuia, orientata catre investitii in agricultura si industria alimentara din mediul rural;
14. Imbunatatirea Legii investitiilor, inclusiv prin reducerea valorii investitiilor care pot beneficia de facilitati, de la 50 mil. Euro la 10 mil Euro;
Masuri pentru cresterea veniturilor bugetare
1. Valorificarea unitatilor de atribuire (UA) a dreptului de poluare si crearea de surse pentru investitiile din sectorul energetic;
2. Vanzarea participatiilor minoritare ale statului detinute de AVAS, OSPIS si alte institutii ale administratiei publice;
3. Vanzarea de catre autoritatile locale a terenurilor pe care se afla cladiri rezidentiale in proprietatea cetatenilor;
4. Introducerea impozitului forfetar pe activitatile unde evaziunea fiscala este dificil de evaluat, care sa inlocuiasca impozitul minim;
5. Extinderea bazei de impunere in agricultura prin extinderea productiei agricole de piata;
6. Urgentarea aparitiei Legii privind parteneriatul public-privat (PPP) in concordanta cu prevederile legislatiei europene;
7. Majorarea redeventelor;
8. Analiza posibilitatilor de supraimpozitare a profitului exceptional datorat unor factori exogeni (windfall profit);
9. Analiza posibilitatilor de colectare a accizei pentru carburanti la pompa.
Masuri pentru rationalizarea cheltuielilor bugetare
1. Restructurarea ANAF
2. Adoptarea Legii responsabilitatii fiscale
3. Introducerea standardelor de cost si a normativelor de personal in domeniul public si privat al statului
4. Imbunatatirea procedurilor de control financiar, audit public intern si control intern in institutiile statului
5. Restructurarea si depolitizarea autoritatilor de management si a organismelor intermediare privind accesarea fondurilor structurale
6. Instituirea simetriei in tratamentul obligatiilor bugetare ale agentilor economici si MFP.
Masuri Pentru cresterea lichiditatii monetare in sectorul bancar
1. Scutirea temporara de impozit a dobanzii aferente sumelor depozitate in banci, de catre persoanele fizice;
2.Predominanta imprumutului public extern bazat pe euro-bonduri in totalul imprumutului public.
Cititi mai multe pe www.zf.ro.
Mai intai se vor reduce dobanzile la depozite, dupa care urmeaza si cele la credite. Vorbim asadar despre un proces care va dura 2-3 luni. Cateva banci au inceput deja sa taie din procente. Reduceri de 3-4% pentru creditele in lei.
Cititi mai multe pe www.stirileprotv.ro
De cealaltă parte, executorii judecătoreşti susţin că noua prevedere nu ar trebui să ducă la majorări de costuri, onorariile lor fiind stabilite prin ordin al ministrului Justiţiei. Din această dispută, băncile par a ieşi foarte „şifonate“, pentru că vor trebui să dea mai mulţi bani pentru onorariile executorilor judecătoreşti. „Executorii nonbancari sunt plătiţi pe bază de comision, care poate ajunge chiar şi la 10-20% din valoarea proprietăţii executate, în anumite cazuri. În prezent, executorii bancari primesc un salariu, ca angajaţi ai băncilor“, a declarat pentru Gândul Oana Petrescu, vicepreşedinte al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Dobanzile pe piata monetara au scazut cu pana la patru puncte procentuale in ultima perioada, insa bancile nu se grabesc sa reduca dobanzile la credite.
Nici scaderea ratelor de referinta la euro – EURIBOR – nu se reflecta in ieftiniri ale creditelor de pe piata locala, desi nivelul primei de risc pentru Romania reflectat in cotatiile CDS – credit default swap – s-a diminuat cu circa trei
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Astfel, cererea a crescut din martie si cu 20%, mai ales ca apartamentele si casele si-au injumatatit preturile, in anumite cazuri. Chiar daca inca sunt cu mult peste cele de anul trecut, dobanzile la credite au devenit ceva mai suportabile in ultima perioada. Astfel, pentru un credit ipotecar in euro variaza intre 9 si 15%. In schimb, pentru imprumuturile in lei, dobanzile sunt mai mari: intre 11 si 30%. Cel putin cinci banci au redus dobanzile in ultima perioada si, cel mai probabil, urmeaza si altele, mai ales ca in aproximativ doua saptamani, vor intra in conturile BNR si banii de la FMI.
Cititi mai multe pe www.stirileprotv.ro