Tag: creare

  • Povestea femeii care a inventat cea mai cunoscută păpuşă din lume

    Inspirată de fiica sa adolescentă, Barbara, care avea o fascinaţie pentru păpuşi, Ruth Handler a  creat în 1959 celebra păpuşă Barbie. 14 ani mai devreme, Ruth împreună cu soţul său, Elliot Handler, fondaseră compania Mattel Creation, gigantul producător de jucării de astăzi, cu vânzări nete de 5,7 miliarde de dolari, conform statista.com.

    Ruth Marianna Handler a fost o femeie de afaceri americană şi, ulterior, o inventatoare. Ea a deţinut mai mult timp preşedinţia producătorului Mattel Inc., fiind cunoscută în opinia publică ca „mama păpuşii Barbie”, după cum s-a şi autodescris.

    Ruth Handler s-a născut în 1916, în Colorado, într-o familie de polonezi imigranţi, dar s-a mutat în Los Angeles la scurt timp după ce s-a căsătorit cu Elliot Handler. Prima afacere a familiei a fost în domeniul comerţului cu mobilier; Ruth se ocupa de vânzări, încheind contracte cu firme precum Douglas Aircraft Company. Ulterior, soţul său, Elliot Handler, şi partenerul său de afaceri Harold „Matt” Matson, au pus bazele unei companii producătoare de rame de fotografii pe care au denumit-o, sugestiv, Mattel. Ca activitate auxiliară, de cele mai multe ori, din resturile materialelor de rame obişnuiau să producă mobilier pentru casele păpuşilor. Când şi-au dat seama că mobilierul era mult mai profitabil decât afacerea principală, s-au hotărât să se axeze doar pe asta. Când Ruth Handler şi-a observat fiica – aproape de vârsta adolescenţei – jucându-se cu păpuşile din carton, pretinzând că acestea ar fi adulţi, a realizat faptul că această nişă de jucării este limitată – atât la aspect, cât şi în ceea ce ţine de haine. Aşadar, şi-a propus să producă o păpuşă de plastic tridimensională, cu un corp de adult şi o garderobă adecvată. La început, soţul său s-a declarat reticent, considerând că părinţii nu ar cumpăra copiilor o păpuşă cu forme voluptuoase. Însă, în timpul unei vacanţe a familiei în Europa, antreprenoarea a descoperit păpuşa germană Bill Lilli – care nu era o jucărie pentru copii, ci mai mult un cadou pentru adulţi; ideile sale s-au conturat clar. Odată ajunsă acasă, Ruth Handler a reconstruit designul păpuşii după criteriile sale şi a a numit-o Barbie, după numele fiicei sale. Celebra păpuşă a fost lansată pe 9 marie 1959 la târgul de jucării din New York, dar nu a avut un succes imediat. Însă, când Disney a introdus show-ul televizat „Clubul lui Mickey Mosue”, Mattel a investit enorm în publicitate, strategie ce a avut efect. Compania a produs mai târziu, şi varianta masculină a lui Barbie, Ken, denumit, de asemenea, după fiul familiei Handler.

    Succesul acestei jucării a propulsat compania Mattel în topul Fortune 500 cele mai mari companii industriale din SUA. O bună perioadă, Ruth Handler a fost şi de preşedinte al firmei. Pe lângă statutul de inventatoare şi femeie de afaceri, acesta a rămas cunoscută în memoria americanilor ca o supravieţuitoare a cancerului. După ce a suferit o mastectomie totală şi nu a fost mulţumită de protezele existente pe piaţă, ea a pus bazele propriei companii producătoare de proteze pentru sân cât mai asemănătoare cu realitatea, pe care a denumit-o Nearly Me. Ruth a decedat în California, în 2002, la 85 de ani.

    La 57 de ani, Barbie se află încă în topul vânzărilor de jucării. Unul dintre motivele acestui succes pare să fi fost abilitatea de a depăşi barierele aşa-numitului ciclu de viaţă al produsului, care sugerează că majoritatea brandurilor au un început, un apogeu şi un declin. Compania producătoare este dată de faptul că nu i-a permis păpuşii Barbie să se maturizeze; pentru asta, a ţinut tot timpul pasul cu trendurile din modă, curentele culturale şi a răspuns la critici, într-un efort de a-şi menţine popularitatea. De asemenea, Mattel s-a asigurat că succesul nu se bazează pe o singură păpuşă Barbie – consacrata blondă cu măsura S – ci a continuat să inoveze cu diverse tipologii: brunete, cu ochelari, cu părul creţ, cu mărimile tipice femeilor americane, păpuşi în scaun cu rotile, tocilare etc. Astăzi, Barbie este încă cel mai vândut produs al Mattel.

  • Povestea femeii care a inventat cea mai cunoscută păpuşă din lume

    Inspirată de fiica sa adolescentă, Barbara, care avea o fascinaţie pentru păpuşi, Ruth Handler a  creat în 1959 celebra păpuşă Barbie. 14 ani mai devreme, Ruth împreună cu soţul său, Elliot Handler, fondaseră compania Mattel Creation, gigantul producător de jucării de astăzi, cu vânzări nete de 5,7 miliarde de dolari, conform statista.com.

    Ruth Marianna Handler a fost o femeie de afaceri americană şi, ulterior, o inventatoare. Ea a deţinut mai mult timp preşedinţia producătorului Mattel Inc., fiind cunoscută în opinia publică ca „mama păpuşii Barbie”, după cum s-a şi autodescris.

    Ruth Handler s-a născut în 1916, în Colorado, într-o familie de polonezi imigranţi, dar s-a mutat în Los Angeles la scurt timp după ce s-a căsătorit cu Elliot Handler. Prima afacere a familiei a fost în domeniul comerţului cu mobilier; Ruth se ocupa de vânzări, încheind contracte cu firme precum Douglas Aircraft Company. Ulterior, soţul său, Elliot Handler, şi partenerul său de afaceri Harold „Matt” Matson, au pus bazele unei companii producătoare de rame de fotografii pe care au denumit-o, sugestiv, Mattel. Ca activitate auxiliară, de cele mai multe ori, din resturile materialelor de rame obişnuiau să producă mobilier pentru casele păpuşilor. Când şi-au dat seama că mobilierul era mult mai profitabil decât afacerea principală, s-au hotărât să se axeze doar pe asta. Când Ruth Handler şi-a observat fiica – aproape de vârsta adolescenţei – jucându-se cu păpuşile din carton, pretinzând că acestea ar fi adulţi, a realizat faptul că această nişă de jucării este limitată – atât la aspect, cât şi în ceea ce ţine de haine. Aşadar, şi-a propus să producă o păpuşă de plastic tridimensională, cu un corp de adult şi o garderobă adecvată. La început, soţul său s-a declarat reticent, considerând că părinţii nu ar cumpăra copiilor o păpuşă cu forme voluptuoase. Însă, în timpul unei vacanţe a familiei în Europa, antreprenoarea a descoperit păpuşa germană Bill Lilli – care nu era o jucărie pentru copii, ci mai mult un cadou pentru adulţi; ideile sale s-au conturat clar. Odată ajunsă acasă, Ruth Handler a reconstruit designul păpuşii după criteriile sale şi a a numit-o Barbie, după numele fiicei sale. Celebra păpuşă a fost lansată pe 9 marie 1959 la târgul de jucării din New York, dar nu a avut un succes imediat. Însă, când Disney a introdus show-ul televizat „Clubul lui Mickey Mosue”, Mattel a investit enorm în publicitate, strategie ce a avut efect. Compania a produs mai târziu, şi varianta masculină a lui Barbie, Ken, denumit, de asemenea, după fiul familiei Handler.

    Succesul acestei jucării a propulsat compania Mattel în topul Fortune 500 cele mai mari companii industriale din SUA. O bună perioadă, Ruth Handler a fost şi de preşedinte al firmei. Pe lângă statutul de inventatoare şi femeie de afaceri, acesta a rămas cunoscută în memoria americanilor ca o supravieţuitoare a cancerului. După ce a suferit o mastectomie totală şi nu a fost mulţumită de protezele existente pe piaţă, ea a pus bazele propriei companii producătoare de proteze pentru sân cât mai asemănătoare cu realitatea, pe care a denumit-o Nearly Me. Ruth a decedat în California, în 2002, la 85 de ani.

    La 57 de ani, Barbie se află încă în topul vânzărilor de jucării. Unul dintre motivele acestui succes pare să fi fost abilitatea de a depăşi barierele aşa-numitului ciclu de viaţă al produsului, care sugerează că majoritatea brandurilor au un început, un apogeu şi un declin. Compania producătoare este dată de faptul că nu i-a permis păpuşii Barbie să se maturizeze; pentru asta, a ţinut tot timpul pasul cu trendurile din modă, curentele culturale şi a răspuns la critici, într-un efort de a-şi menţine popularitatea. De asemenea, Mattel s-a asigurat că succesul nu se bazează pe o singură păpuşă Barbie – consacrata blondă cu măsura S – ci a continuat să inoveze cu diverse tipologii: brunete, cu ochelari, cu părul creţ, cu mărimile tipice femeilor americane, păpuşi în scaun cu rotile, tocilare etc. Astăzi, Barbie este încă cel mai vândut produs al Mattel.

  • Unde va apărea noul pol de clădiri de birouri din Bucureşti

    Anunţul recent al Guvernului privind realizarea Magistralei 6 de metrou, care va lega Gara de Nord de Aeroportul Otopeni, aduce în discuţie conturarea unui nou pol de birouri pe piaţa bucureşteană. În acest stadiu, pariul se pune pe zonele Expoziţiei sau Băneasa, unde consultanţii Colliers International aşteaptă noi dezvoltări care vor concura cu zonele de birouri deja consacrate, precum Floreasca – Barbu Văcărescu.

    De curând, Guvernul a aprobat printr-o hotărâre indicatorii tehnico-economici pentru Magistrala 6 de metrou, termenul estimat de începere a lucrărilor fiind doua jumătate a anului 2017, cu o durată de execuţie de patru ani. Teoretic, lucrarea  care cuprinde staţii la Romexpo şi la Complexul Comercial Băneasa, ar urma sa fie gata în anul 2021.

    Anunţul marchează un moment important pentru piaţa de birouri, care în ultimii cinci ani s-a extins cu două zone noi, respectiv Floreasca-Barbu Văcărescu şi Grozăveşti-Politehnică. În acest context, întrebarea principală, atât în rândul dezvoltatorilor de birouri, cât şi al companiilor chiriaşe, s-a schimbat din „unde va fi noul pol de birouri al Capitalei?” în „ce zonă va beneficia prima de pe urma noii magistrale de metrou?”.

    „Cred că prima zonă care se va dezvolta în urma extinderii reţelei de metrou va fi zona Romexpo – Expozitiei, care poate fi o alternativă foarte bună pentru companiile situate în Floreasca-Barbu Văcărescu”, afirmă Lucian Opriş, Senior Associate în cadrul departamentului de birouri al Colliers International.  „Istoric, zona Piaţa Presei a fost atractivă pentru chiriaşi din domeniul financiar, dacă ne uităm la companii precum UniCredit Bank, OTP Bank (anterior Millennium Bank) şi RBS (fosta ABN Amro), care fie au, fie au avut sediile principale în această zonă. În contextul actual, văd un real potenţial ca această zonă să se consolideze ca un centru financiar al oraşului ”, a adăugat Lucian Opriş.

    În prezent, stocul de spaţii de birouri moderne din Bucureşti este estimat  la 2,13 milioane de mp, dintre care Piaţa Presei/Expoziţiei şi Băneasa reprezintă doar 7, respectiv 6%. Odată cu dezvoltarea Magistralei 6, care cuprinde staţii de metrou în proximitatea Complexului Comercial Băneasa şi a Aeroportului, zona Băneasa-DN1 s-ar putea dezvolta, de asemenea, ca un pol de birouri.

  • Spectaculos şi înfricoşător în egală măsură. Podul invizibil pe care vor să îl construiască chinezii

    În China se construieşte un pod înfricoşător, din sticlă, în munţii ”Avatar” – lanţul muntos Zhangjiaje, ce a inspirat filmul Avatar; potrivit unui articol publicat de Daily Mail. 

    Anunţul vine după ce în luna august a acestui an, chinezii au inaugurat cel mai lung şi mai înalt pod de sticlă din lanţul muntos care a inspirat filmul Avatar, în provincia Hunan. Potrivit Daily Mail, arhitecţii au mers acum chiar mai departe decât atât. Au făcut designul unui pod aproape invizibil, spectaculos şi înfricoşător în egală măsură.

    Designul a fost creat astfel încât să ses integreze perfect în peisajul lanţului muntos Zhangjiaje. Podul transparent este suspendat între două piscuri montane, iar construcţia acestuia va costa peste 4 milioane de lire sterline. A fost creat de companii de arhitectură care au câştigat două competiţii de design – Martin Duplantier Architesc (MDA) şi Daqian Landscape Architects.

  • Brokerul românesc de asigurare Leader Team a lansat un produs de asigurare destinat pieţei promoţiilor

    Leader Team Broker de Asigurare adaugă în portofoliu un produs care vine să susţină o piaţă în continuă creştere, cea a promoţiilor, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. Compania utilizează principii şi mecanisme din piaţa asigurărilor, pentru a crea un nou mod prin care clienţii săi pot realiza o campanie promoţională, în care şansele de câştig sunt calculate după un algoritm specific asigurărilor, iar o companie de asigurări  preia obligaţia plăţii premiilor în cazul unui câştig.
     
    Răzvan Rusu, CEO Leader Team explică: ”Sistemul este bazat pe principiul oricărei asigurări. În acest caz, se iau în calcul următoarele date: valoarea premiilor, numărul maxim de participanţi, perioada şi se calculează o primă de asigurare, în mod cert mai mică decât valoarea premiilor. De exemplu, în cazul unui câştig la o tombolă, asiguratorul va fi cel care va suporta costurile cu premiile. Noi am implementat deja acest produs pentru unul dintre clienţii noştri, Hotelul Ambasador din Bucureşti care oferă şansa clienţilor săi de a câştiga un premiu substanţial în bani dacă reuşesc să descopere cifrul unui seif aflat în holul hotelului.”
     
    Reprezentanţii companiei spun că, prin acest produs, clienţii pot să aibă un control exact al costurilor, nu sunt nevoiţi să facă provizioane şi să blocheze bani şi pot oferi premii mult mai substanţiale.
     
    ”Pentru noi, perioada de iarnă este o provocare destul de mare. Sunt mulţi turişti care vin în Bucureşti, iar noi avem o locaţie centrală, extrem de aproape de competitorii noştri direcţi. Trebuia să avem o campanie care să ne scoată în evidenţă şi care să ne diferenţieze de celelalte hoteluri. Ideea unei promoţii cu premii în bani a venit de la noi, dar am descoperit acest tip de asigurare care ne-a permis să oferim un premiu substanţial fără a suporta direct costurile” a spus Ovidiu Dochitu Administrator al Consiliului de Administraţie în cadrul Hotelului Ambasador.
     
    Strategia Leader Team din ultimii ani a fost să dezvolte produse care acoperă cerinţele unei pieţe în continuă creştere. De aceea au fost promovate produse cum sunt asigurările de evenimente, bid bondurile sau asigurări împotriva pierderilor de profit, pentru care astăzi a ajuns să fie o cerere de destul de mare cu creşteri constante de la an. Principiul dezvoltării companiei este acela de a căuta nişe şi de a dezvolta produse noi împreună cu cele mai mari companii de asigurări.
     
    Leader Team Broker de asigurare este o companie înfiinţată în anul 2006, cu peste 9000 de clienţi activi, o cifră de afaceri de peste 3 milioane de euro şi sucursale în mai multe oraşe din ţară.
  • Sfatul de business al săptămânii de la Mădălina Teodorescu, director general adjunct Piraeus Bank România: „Este important să rămâi cu picioarele pe pământ. Şi să te ţii bine ca să nu te răstorni la prima groapă.”

    Piraeus Bank, sucursala locală a grupului elen cu acelaşi nume, a raportat un profit brut de 3,8 milioane de euro în intervalul ianuarie – septembrie al acestui an. Spre comparaţie, în aceeaşi perioadă a anului trecut Piraeus Bank a înregistrat pierderi. Trecerea pe profit este rezultatul unui proces de eficientizare şi restructurare a operaţiunilor locale.

    Mădălina Teodorescu are o experienţă de peste 20 de ani în industria financiar-bancară din România. Din 2014 conduce operaţiunile de retail şi microîntreprinderi în cadrul Piraeus Bank România, cu rol determinant în extinderea şi consolidarea portofoliului de produse bancare şi în coordonarea departamentelor de marketing, management al performanţei, carduri şi electronic banking, precum şi a reţelei de sucursale. Timp de 12 ani a ocupat diferite funcţii executive în cadrul Raiffeisen Bank, cu responsabilităţi în arii cheie precum vânzari retail şi distribuţie, credite persoane fizice şi private banking. Printre companiile în care şi-a desfăşurat activitatea se mai numără Citibank şi BCR.

    CARE A FOST CEL MAI DIFICIL MOMENT DIN CARIERĂ ŞI CUM L-AŢI DEPĂŞIT?

    Trecerea din zona de corporate în cea de retail, când m-am alăturat echipei Raiffeisen, cred că a fost cea mai grea decizie, însă, incontestabil, dezvoltarea mea ulterioară reprezintă cea mai mare satisfacţie profesională pentru că am avut libertatea de a crea un business căruia în trei ani i-au crescut cota de piaţă la 15%, pornind aproape de la zero. Eu îmi începusem cariera în corporate banking, într-o perioadă în care domeniul creştea puternic. Construisem un portofoliu de clienţi, eram conectată într-o piaţă încă la început, e drept, şi lucrurile evoluau frumos. Apoi a venit oportunitatea de a schimba taberele şi aşa am intrat în prima linie a businessului. Cred că mai degrabă din întâmplare, însă a fost o mutare definitorie pentru cariera mea.

    CE AŢI ÎNVĂŢAT DIN ACEASTĂ EXPERIENŢĂ?

    Am construit foarte multe alături de echipa Raiffeisen în cei 12 ani petrecuţi împreună şi mare parte din ce sunt eu ca om şi ca profesionist azi se datorează oamenilor cu care am lucrat şi proiectelor pe care le-am făcut împreună. Eu sunt un mare susţinător al muncii în echipă. Trăim într-un mediu economic şi social foarte dinamic în care un om poate ajunge să îşi schimbe cariera şi de 4-5 ori de-a lungul vieţii. Iar ritmul va creşte, nu va scădea. Totul este competitiv şi, din păcate, dispare capacitatea de a înţelege celălalt punct de vedere şi de a găsi o soluţie în echipă. Inclusiv studiile arată că dezvoltarea creierului uman s-a datorat în primul rând nevoii de a relaţiona, colabora şi de a munci în echipă. Cred că asta este cea mai importantă lecţie pe care am învăţat-o şi pe care ar trebui să o reînvăţăm cu toţii, periodic, mai ales atunci când tindem să devenim hipercompetitivi.

    CARE SUNT GREŞELILE PE CARE LE ÎNGĂDUIŢI ALTORA?

    Cred foarte tare că greşeala este mama învăţăturii. Cele mai mari greşeli în viaţă sunt şi cele mai bune lecţii. Problemele apar doar când persişti în greşeală. De aceea este important să rămâi cu picioarele pe pământ, cum spunem noi, românii. Şi să te ţii bine ca să nu te răstorni la prima groapă.

    CE ALTĂ PROFESIE V-AR FI PLĂCUT?

    Uitându-mă în urmă, aş spune mai degrabă că îmi doream să fiu bancher încă de mică. Îmi amintesc cum deja pe la 7-8 ani aveam o puşculiţă în care strângeam bani şi îi împrumutam mamei, cu dobândă. De multe ori reflectez, dacă puteam să aleg o altă profesie, care dintre ele mi-ar fi plăcut? Cu siguranţă sunt foarte multe meserii frumoase, însă în viaţă trebuie să faci ceea ce-ţi place. Iar mie îmi place foarte mult ceea ce fac.

    CE PROFESIE NU AŢI FI ALES NICIODATĂ?

    Nu cred că există profesii pe care să nu putem să le facem atâta timp cât lucrăm cu pasiune. Pasiunea este, de fapt, ingredientul cheie pentru a putea face lucruri extraordinare chiar şi atunci când profesia nu este dintre cele mai uşoare sau dintre cele mai plăcute. Şi nu vreau să sune a clişeu. Majoritatea problemelor pornesc de la modele greşite învăţate în familie. Copiii învaţă că trebuie să muncească o muncă cinstită, însă prea puţini văd pasiunea părinţilor legată de munca pe care ei o fac.

    CE SFAT AŢI DA TINERILOR LA ÎNCEPUT DE CARIERĂ?

    Cel mai bun sfat pe care îl putem da tinerilor este acela de a fi curioşi. Când suntem curioşi, suntem mereu atenţi, punem întrebări, ne interesează tot ce se întâmplă. Şi, invariabil, învăţăm şi ne dezvoltăm.


    PREFERINŢE

    CUVÂNT: Evoluţie. Dorinţa şi necesitatea de a învăţa, de a creşte şi a te perfecţiona, de a cunoaşte oameni şi idei noi şi în acelaşi timp şansa de a da înapoi ceea ce ceri şi primeşti de la alţii. Ideea de evoluţie mă ghidează, de altfel, inclusiv în activitatea de zi cu zi pentru că exact asta îmi doresc să creez atât la nivelul companiei, cât şi al echipei.

    CARTE: Nu cred în cărţi preferate, pentru că depinde foarte mult de etapa din viaţă în care te afli. Aceeaşi carte, citită la diferenţă de 5-6 ani, îţi oferă noi înţelesuri ale aceleiaşi poveşti. Citesc mult şi cam din toate genurile. Citesc economie şi business pentru că mă interesează, prefer beletristica în locul unui film şi mai nou am o pasiune pentru biografii. Iar seara, citesc împreună cu fetele mele basme, fabule şi poezii. Cred că literatura are un efect extraordinar asupra psihicului uman. Poate consola, poate şoca, poate provoca schimbări interioare.

    PERSONALITATE: Nu pot spune că am modele sau preferaţi. Cred că de la fiecare om sau personalitate ai câte ceva de învăţat, de „furat” pe furiş şi de rumegat pe îndelete, toată viaţa. Dar m-am ataşat mai ales de oamenii care au schimbat cursul istoriei. Ce am fi învăţat la biologie dacă Charles Darwin nu ar fi pus bazele teoriei evoluţioniste? Inventatori, scriitori, exploratori, buni oratori sau, de ce nu, antreprenori şi oameni de afaceri, care prin geniul lor au revoluţionat domeniul lor şi au mişcat masele. Steve Jobs, de exemplu, a transformat radical modul în care ne raportăm la tehnologie prin ideile şi dispozitivele inovatoare pe care le-a creat la Apple. E foarte greu să alegi un preferat. Sunt toţi la fel de importanţi când priveşti în ansamblu.
     

  • Avertismentul făcut de guvernatorul unei dintre cele mai importante bănci din lume: peste 15 milioane de locuri de muncă vor dispărea

    Mark Carney, Guvernatorul Băncii Angliei, a avertizat recent că peste 15 milioane de britanici ar putea rămâne fără slujbă ca urmare a unui proces tot mai accentuat de automatizare. Astfel, spune Carney, meserii precum cea de contabil ar putea dispărea complet în viitor, activităţile fiind derulate de către roboţi.

    “Provocarea fundamentală, pe lângă beneficiile evidente, este că fiecare revoluţie tehnologică distruge slujbe şi vieţi – prin urmare identităţi – cu mult înainte de a crea unele noi”, a spus Carney.

    Nu este primul avertisment în această direcţie: Forumul Economic Internaţional (WEF) a lansat la finele anului trecut, în vederea întâlnirii anuale de la Davos din ianuarie 2016, un studiu numit “Viitorul locurilor de muncă”, în cadrul căruia explică fenomenul de automatizare a posturilor. Mai exact, autorii documentului arată că până la finalul anului 2020 peste 7 milioane de locuri de muncă vor dispărea, sarcinile respective fiind preluate de roboţi şi maşini automate.

    Interesant este că femeile vor avea mai mult de suferit din această cauză. În primul rând, explică autorii studiului, roboţii vor prelua sarcini din administraţie, acestea fiind în prezent îndeplinite mai mult de femei.

    În al doilea rând, chiar dacă se estimează că alte 2 milioane de locuri de muncă vor fi create până în 2020, majoritatea acestora va fi în domenii precum programarea, arhictura sau ingineria, în care bărbaţii ocupă marea parte a forţei de muncă.

    În grupul de domenii numit STEM (ştiinţă, tehnologie, inginerie, matematică), raportul dintre femei angajate şi bărbaţi angajaţi este de 1 la 4. “Faptul că am identificat această problemă înseamnă o oportunitate unică de a rezolva diferenţele de gen din piaţa muncii”, a explicat Saadia Zahidi, reprezentant al WEF. “Dacă nu găsim o soluţie, este foarte probabil să ne confruntăm cu o inegalitate a veniturilor în întreaga societate.”

    Sunt roboţii pe punctul de a ne fura locurile de muncă? Este destinul muncitorilor umani să devină depăşiţi? Acest subiect este dezbătut de peste 100 de ani de economişti, care au creat chiar un termen special – Erezia Ludită – referindu-se la artizanii din ţesătoriile Angliei secolului XIX, care s-au opus utilajelor noi pentru că reduceau nevoia de mână de lucru. În prezent, o tendinţă la fel de înspăimântătoare apare. Aproape neobservată, puterea de calcul a computerelor creşte expo-nenţial şi accelerează eforturile de mecanizare a forţei de muncă, scrie Federico Pistono în comentariul “Roboţii îţi vor fura locul de muncă, dar e în regulă: Cum să supravieţuieşti colapsului economic şi să fii fericit”, pentru CNBC.

    Teoriile economice convenţionale sugerează că pentru fiecare loc de muncă eliminat de tehnologie apar noi locuri de muncă şi noi sectoare economice, situaţie care a fost confirmată de-a lungul timpului. Când oamenii au părăsit fermele, au început să lucreze în fabrici, iar când a început mecanizarea fabricilor, s-au dezvoltat serviciile.

    În prezent însă, şomajul tehnologic, termen folosit pentru a descrie Înlocuirea permanentă a muncii umane de către maŞini, ro-boţi şi algoritmi, pare tot mai real, iar rădăcinile se află în natura exponenţială a tehnologiei.

  • Google creează o companie de maşini care se conduc singure

    Noua afacere, Waymo, va fi deţinută de compania-mamă a Google, Alphabet şi reprezintă un semnal pentru comercializarea tehnologiei pe care Google o dezvoltă de zece ani.

    Reprezentanţii companiei au spus că vor încerca să aplice tehnologia din spatele vehiculelor care se conduc singure şi în alte domenii. Acest lucru sugerează că firmele intenţionează să găsească o utilitate comercială tehnologiei, care, până acum, a fost folosită de Google doar pentru teste, alegând o abordare mult mai precaută. Alte companii, precum Tesla, au reuşit să testeze tehnologia pe drumuri reale. Anunţul Waymo sugerează că Google ar putea devia de la scopul original de a oferi doar maşini care se conduc singure.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Câţiva elevi au creat cu doar doi dolari un medicament vital care a dispărut inclusiv din România, după ce patronul companiei care îl produce a decis scumpirea cu 5500%

    Daraprim se află pe lista întocmită de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii drept unul dintre cele mai importante medicamente, fiind un anti-parazitant care este folosit pentru tratarea infecţiilor precum toxoplasmoza sau malaria, mai ales în vazul persoanelor cu sistemul imunitar slăbit, precum bolnavii de SIDA, cei care sunt supuşi chimioterapiei şi femeile însărcinate.

    După ce în luna septembrie a anului trecut a fost anunţat faptul că preţul acestui medicament a crescut, câţiva elevi din Sydney au încercat să sintetizeze ingredientele din componenţa acestuia în cadrul unor experimente chimice ce au loc după terminarea cursurilor. Elevii lucrează alături de chimista Alice Williamson, de la Universitatea din Sydney, şi au creat şi o platformă online, care are drept scop colectarea cât mai multor medicamente şi tehnici medicale care să vindece malaria.

    Pentru a recrea ingredientul activ al acestui medicament, cunoscut drept pirimetamină, elevii au folosit 17 grame de clor fenil acetonitril, care poate fi cumpărat online. Însă, aceştia trebuie să găsească o nouă metodă prin care să obţină pirimetamina din aceste ingrediente şi se pare că aceştia au luat în calcul metode periculoase, care nu pot fi realizate în laboratorul de chimie al şcolii lor.

    După 12 luni de cercetări, aceştia au reuşit să creeze acest medicament printr-o metodă sigură, iar săptămâna trecută au creat 3,7 grame de pirimetamină. Puritatea sa a fost confirmată în urma folosirii unui spectograf de către Williamson, iar echipa de elevi a prezentat rezultatul la Institutul Regal  de Chimie al Australiei, miercuri. Cu toate că în SUA acest medicament este extrem de scump, ajungând şi la 750 de dolari o tableta, în Australia costă doar câţiva dolari. Acest lucru se întâmplă pentru că nu se mai fabrică în SUA, ceea ce înseamnă că elevii pot comercializa medicamentul pe piaţa americană. Elevii din Sydney l-au produs cu doar doi dolari.

    Cu toate acestea, intenţia elevilor nu este aceea de a vinde aceste medicamente, ci aceea de a demonstra că poate fi creat cu costuri mici şi de a încuraja  dezvoltarea unor noi tehnici de creare a acestuia.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • Câţiva elevi au creat cu doar doi dolari un medicament vital care a dispărut inclusiv din România, după ce patronul companiei care îl produce a decis scumpirea cu 5500%

    Daraprim se află pe lista întocmită de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii drept unul dintre cele mai importante medicamente, fiind un anti-parazitant care este folosit pentru tratarea infecţiilor precum toxoplasmoza sau malaria, mai ales în vazul persoanelor cu sistemul imunitar slăbit, precum bolnavii de SIDA, cei care sunt supuşi chimioterapiei şi femeile însărcinate.

    După ce în luna septembrie a anului trecut a fost anunţat faptul că preţul acestui medicament a crescut, câţiva elevi din Sydney au încercat să sintetizeze ingredientele din componenţa acestuia în cadrul unor experimente chimice ce au loc după terminarea cursurilor. Elevii lucrează alături de chimista Alice Williamson, de la Universitatea din Sydney, şi au creat şi o platformă online, care are drept scop colectarea cât mai multor medicamente şi tehnici medicale care să vindece malaria.

    Pentru a recrea ingredientul activ al acestui medicament, cunoscut drept pirimetamină, elevii au folosit 17 grame de clor fenil acetonitril, care poate fi cumpărat online. Însă, aceştia trebuie să găsească o nouă metodă prin care să obţină pirimetamina din aceste ingrediente şi se pare că aceştia au luat în calcul metode periculoase, care nu pot fi realizate în laboratorul de chimie al şcolii lor.

    După 12 luni de cercetări, aceştia au reuşit să creeze acest medicament printr-o metodă sigură, iar săptămâna trecută au creat 3,7 grame de pirimetamină. Puritatea sa a fost confirmată în urma folosirii unui spectograf de către Williamson, iar echipa de elevi a prezentat rezultatul la Institutul Regal  de Chimie al Australiei, miercuri. Cu toate că în SUA acest medicament este extrem de scump, ajungând şi la 750 de dolari o tableta, în Australia costă doar câţiva dolari. Acest lucru se întâmplă pentru că nu se mai fabrică în SUA, ceea ce înseamnă că elevii pot comercializa medicamentul pe piaţa americană. Elevii din Sydney l-au produs cu doar doi dolari.

    Cu toate acestea, intenţia elevilor nu este aceea de a vinde aceste medicamente, ci aceea de a demonstra că poate fi creat cu costuri mici şi de a încuraja  dezvoltarea unor noi tehnici de creare a acestuia.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro