BusinessMagazin

Tag: consum

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    28,2%
    ponderea în PIB a taxelor şi contribuţiilor sociale în 2011, în creştere de la 26,7% în 2010, raportat la o medie de 38,8% la nivelul UE în 2011, espectov 38,3% în 2010

    1,2%
    inflaţia din zona euro în aprilie, minimul ultimilor trei ani,  faţă de 1,7% în luna martie

    21%
    ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie în 2011, raportat la o medie UE de 13% şi la o ţintă pe ansamblul UE de 20% pentru 2020

    1 mld.
    nr. de călătorii de vacanţă făcute peste graniţă de cetăţenii UE în 2011, principalele destinaţii fiind Spania (13%), Italia şi Franţa (9%)

    3.049
    numărul de autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale eliberate în martie, în scădere cu 3% faţă de martie 2012, dar în creştere cu 43,1% faţă de februarie 2013, în principal ca efect sezonier

  • Peste 220 de tone de VIN FALSIFICAT, distribuite pe piaţă. Băutura se vindea în en-gros-uri

     Suspectul a fost prins în urma unui control efectuat de ofiţerii Direcţiei de Investigare a Fraudelor din cadrul Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR) şi poliţişti de la serviciile de investigarea fraudelor de la Inspectoratul de Poliţie Judeţean (IPJ) Buzău şi (IPJ) Prahova, împreună cu inspectori din cadrul Ministerului Agriculturii.

    Potrivit poliţiştilor, administratorul societăţii comerciale este suspectat că, în perioada ianuarie – aprilie 2013, a furnizat, cu ajutorul a zece distribuitori, în vederea comercializării, băuturi falsificate la pet-uri de doi litri, în mai multe en-gros-uri din Argeş, Brăila, Buzău, Ialomiţa şi Prahova.

    Cu ocazia cercetărilor, a reieşit că bărbatul a distribuit aproximativ 222.000 de litri de vin falsificat, în valoare de 770.000 de lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Profit din pui de jumătate de miliard de lei

    În 2006, după preluarea Avicola Crevedia şi Avicola Tărtăşeşti, Agroli Group a început un proces de investiţii în tehnologizarea liniilor de producţie şi abatorizare în valoare totală de 75 de milioane de euro. După doi ani de la preluare, încasările au crescut cu 60%.

  • Ministerul Economiei a semnat contracte de 670 milioane lei din fonduri UE pentru energie verde

     Printre beneficiari se numără companiile Chimcomplex Borzeşti, Elsid Titu, Soceram, Electrocarbon, acestea urmând să deruleze proiecte de eficienţă energetică.

    Beneficiarii fondurilor destinate producţiei de energie regenerabilă sunt firmele Energie Ecologică ROGIS, Geo Data, Marex, Electricom, Solar Power, Suraki şi Eralt Impex.

    Companiile care au primit cele mai mari fonduri sunt Energie Ecologică Rogis şi Suraki, fiecare cu câte aproape 80 milioane de lei. Cele două companii derulează proiecte de producţie a energiei în centrale eoliene în judeţele Brăila şi Giurgiu.

    Proiectul firmei Energie Ecologică ROGIS are o valoare totală de 189,2 milioane de lei, iar al firmie Suraki de 154,5 milioane de lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Consumul de bere a urcat anul trecut la 90 de litri per capita

    Consumul de bere a ajuns anul trecut la aproximativ 90 de litri per capita şi se apropie de cel mai înalt nivel înregistrat în ultimiii 10 ani, cel din 2007 -2008, când un român consuma 94, respectiv 99 de litri de bere, potrivit datelor Asociaţiei Berarii României. La un preţ mediu de 1,2 euro pentru un litru de bere, calculele ZF arată că un român a alocat anul trecut în medie 90-100 de euro pentru acest produs. Piaţa berii, care este evaluată la 1,8 mld. euro, a înregistrat anul trecut o creştere de 7% în volum, până la 18 mil. hectolitri, ajutată de vremea bună şi de multitudinea competiţiilor sportive, potrivit aceleiaşi surse. Însă pentru 2013 berarii nu sunt la fel de optimişti. Puterea de cumpărare a românilor „fragilă“ şi creşterea nivelului accizei la bere alungă din euforia adusă de creşterea vânzărilor de anul trecut. „Deşi anul trecut s-a înregistrat un trend ascendent al consumului de bere, suntem rezervaţi în ce priveşte evoluţia în acest an“, a spus Andrew Highcock, preşedintele asociaţiei.  Veniturile mici ale românilor, comparativ cu celelalte state europene, schimbă chiar şi preferinţele pentru tipul de ambalaj. Astfel, berea la PET deţine 52,5% din vânzările totale de bere, aproape dublu comparativ cu berea la sticlă.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Cum ar putea deveni periculoasă inflaţia scăzută din zona euro

    Oficiul European de Statistică (Eurostat) a confirmat scăderea ratei anuale a inflaţiei în zona euro la 1,7% în luna martie, de la 1,8% în februarie. Astfel, rata anuală a inflaţiei a scăzut continuu de la 2,2% în decembrie 2012 până la 1,7% la sfârşitul primului trimestru din 2013. Ţinta de inflaţie pe termen mediu a Băncii Centrale Europene presupune o creştere anuală mai mică, dar apropiată de 2% a indicelui armonizat al preţurilor de consum pentru Zona Euro. “Din câte se vede în ultimele luni, inflaţia se depărtează de plafonul de 2%, menit să asigure atât o stabilitate a preţurilor, cât şi o marjă pentru evitarea riscurilor deflaţiei”, spune Cătălin Buşa.

    Între 2001 şi 2007, inflaţia în zona euro a avut o variaţie relativ redusă, între 2,3% şi 2,1% pe an. Apoi, în 2008 rata anuala a inflatiei a fost de 3,3%, dar în cea de-a doua parte a anului a înregistrat o scădere extrem de abruptă; în 2009, la nivelul zonei euro inflaţia a ajuns la 0,3%. Preţurile au intrat pe creştere în următorii ani, astfel încât în 2010 rata inflaţiei s-a ridicat la 1,6%, iar în 2011 s-a situat la 2,7%. În decembrie 2012, inflaţia zonei euro a fost de 2,2%, iar de atunci a intrat pe un trend de scădere.

    De ce ar fi periculoasă?

    Comisia Europeană a estimat că economia zonei euro se va contracta cu 0,3% în 2013 şi va reveni pe creştere abia în 2014. “O scădere accelerată a inflaţiei în continuare şi instabilitatea preţurilor ar putea avea urmări care ar întârzia chiar mai mult revenirea Zonei Euro pe creştere economică”, a precizat Cătălin Buşa. Inflaţia în scădere ar aduce cu sine riscul de a întări imaginea preţurilor în scădere, atât în ceea ce îi priveşte pe agenţii economici, cât şi în ceea priveşte populaţia.

    Astfel, atunci când vor fi luate în calcul achiziţiile sau investiţiile, ar apărea “speranţa” că preţurile ar putea scădea în continuare, iar planurile ar fi puse “în aşteptare”. “Amânarea investiţiilor (în bunuri mobile, mijloace de producţie, etc) şi a achiziţiei bunurilor de folosinţă îndelungată ar conduce în mod clar la scăderea producţiei şi a consumului general şi ar purta cu sine chiar riscul deflaţiei. Inflaţia şi preţurile în scădere sub un anumit nivel indică cerere în scădere, iar acesta ar fi un semnal negativ privind reluarea creşterii economice în regiune”, a precizat Cătălin Buşa.
     

  • Un român munceşte 25 de minute ca să plătească o bere. Media europeană este de 5 minute

     Cu toate că muncesc mult peste media europeană pentru a-şi putea plăti berea, românii sunt printre primii pe continent la consum.

    Astfel, cu un consum mediu de 90 de litri de bere pe cap de locuitor în 2012, România ocupă locul şase în Europa, după Cehia, Austria, Germania, Polonia şi Lituania.

    În condiţiile în care o bere are, în medie, 0,5 litri, pentru cele 180 de beri consumate pe an un român trebuie să muncească peste 4.400 de minute, adică mai mult de 73 de ore.

    Piaţa berii din România a crescut anul trecut cu 7%, la 18,2 milioane de hectolitri, dar berarii consideră că avansul este conjunctural.

    “Evenimentele sportive din vara anului trecut şi vremea bună au dus la creşterea consumului, nu creşterea nivelului de trai al populaţiei”, a declarat marţi într-o conferinţă de presă Constantin Bratu, directorul general al asociaţiei Berarii României.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vânzările de bere au crescut anul trecut

     Berarii cred că evoluţia se datorează verii lungi, cu temperaturi ridicate, şi evenimentelor sportive importante, precum Euro 2012 şi Jocurile Olimpice.

    Cea mai multă bere consumată a fost ambalată în PET, 52,5% din piaţă, urmată de cea la sticlă (28,2% din piaţă), cutie (15,8%) şi halbă (3,5%).

    Exporturile au atins un nivel istoric, de 230.000 de hectolitri, ceea ce reprezintă 1,23% din producţia locală de bere. Importurile au fost de 430.000 de hectolitri, acoperind 2% din piaţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Companiile retrag produse premium din Grecia, în urma importurilor paralele din România şi alte ţări

     Grecia a fost clasificată ca piaţă de categoria B de mai multe multinaţionale producătoare de bunuri de consum, pentru a face faţă importurilor paralele ale companiilor angro, scrie cotidianul elen Kathimerini.

    În trecut, Grecia obişnuia să fie o piaţă de referinţă pentru promovarea ultimelor produse ale companiilor, chiar dacă nu era printre cele mai mari la nivel global.

    Companiile de distribuţie angro – dintre care unele deţin propriile lanţuri de retail – cumpără produse ale multinaţionalelor din alte state UE, precum Bulgaria, România sau Italia, pentru a le revinde în Grecia. Bunurile mai scumpe ale unei multinaţionale sunt concurate astfel de propriile produse mai ieftine, destinate pieţelor cu putere de cumpărare mai redusă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Companiile retrag produse premium din Grecia, în urma importurilor paralele din România şi alte ţări

     Grecia a fost clasificată ca piaţă de categoria B de mai multe multinaţionale producătoare de bunuri de consum, pentru a face faţă importurilor paralele ale companiilor angro, scrie cotidianul elen Kathimerini.

    În trecut, Grecia obişnuia să fie o piaţă de referinţă pentru promovarea ultimelor produse ale companiilor, chiar dacă nu era printre cele mai mari la nivel global.

    Companiile de distribuţie angro – dintre care unele deţin propriile lanţuri de retail – cumpără produse ale multinaţionalelor din alte state UE, precum Bulgaria, România sau Italia, pentru a le revinde în Grecia. Bunurile mai scumpe ale unei multinaţionale sunt concurate astfel de propriile produse mai ieftine, destinate pieţelor cu putere de cumpărare mai redusă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro