BusinessMagazin

Tag: avere

  • Un licean din New York a făcut milioane de dolari tranzacţionând petrol şi aur

    Mohammed Islam, în vârstă de 17 ani, este elev la liceul Stuyvesant din New York. Printre colegii săi circulă zvonul că tânărul a câştigat 72 de milioane de dolari tranzacţionând acţiuni pe bursă.

    La doar 17 ani, Islam şi-a închiriat un apartament în Manhattan şi a cumpărat un BMW, chiar dacă părinţii nu îi dau încă voie să locuiască singur şi nu poate conduce pentru că nu are permis. Site-ul Business Insider l-a observat în urmă cu un an, atunci când l-a inclus pe lista 20 sub 20, în categoria finanţe.

    “Tranzacţionez, în general, aur şi petrol”, a spus Mohammed Islam. “Mă orientez după volatilitatea şi volumul acţiunilor. Vreau să urmez un colegiu specializat în finanţe şi economie, pentru că planul meu de viitor este să învăţ în continuare, şi mai ales să învăţ de la cei mai buni.”

    Mohammed Islam nu a declarat cât exact a câştigat până acum, dar a spus că averea sa este de câteva zeci de milioane de dolari.

  • Cine este şi ce avere are Titu Bojin. Preşedintele CJ Timiş, în administraţie încă din perioada comunistă, când a fost primar

    Preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Titu Bojin, suspectat de fapte de corupţie, are 61 de ani. El este absolvent al Şcolii Tehnice de Maiştrii Mecanici Cernavodă şi al unui liceu industrial din Timişoara, având diplomă de maistru mecanic. În perioada 1985-1989, a urmat cursurile Institutului de Ştiinţe Politice şi Economice din Bucureşti (fosta Academie ”Ştefan Gheorghiu”), iar între 1990 şi 1993 a urmat cursurile Universităţii de Vest Timişoara, obţinînd diploma de economist.

    În perioada 1970-1978, Bojin a lucrat ca maşinist la Întreprinderea de mecanizare, transport, lucrări de îmbunătăţiri funciare- IMTLIF Timişoara, iar între 1978-1985 a fost maistru mecanic utilaje grele la Staţia de utilaje grele, transport construcţii – SUGTC Timişoara. El a fost şi ”şef de lot” la Întreprinderea de execuţie şi exploatare lucrări îmbunătăţiri funciare – IEELIF Timişoara, fiind şi preşedinte al sindicatului din fabrică, în perioada 1984-1985.

    În anul 1986, Titu Bojin a devenit primar al localităţii Remetea Mare, ocupând această funcţie până în anul 1992. Ulterior, el a fost, timp de patru ani, director economic al SC TIBUC-SNC Bucovăţ.

    În anul 1996, Bojin a redevenit primar al localităţii Remetea Mare. După un mandat de primar, Titu Bojin a fost, timp de un an, director economic al SC REMODET TMB SRL.

    Din anul 2001 şi până în 2011, Titu Bojin a fost director al Direcţiel Apelor Banat. În această perioadă, mai exact din 2000 şi până în 2012, Titu Bojin a fost şi consilier judeţean PSD.

    În septembrie 2011, Titu Bojin, declara că a decis să se retragă din funcţia de director al Direcţiei Apelor Banat, după ce a fost nominalizat de USL să candideze la şefia CJ Timiş. Până la alegerile din iunie 2012, când a câştigat mandatul de preşedinte al Consiliului Judeţean Timiş, Bojin a fost şef al Serviciului Exploatare şi Întreţinere a Sistemelor din cadrul Direcţiei Apelor Banat.

    Bojin este membru al PSD încă de la formarea PDSR, în 1992, iar din anul 2008 este preşedinte al filialei Timiş a partidului. El este şi membru în Comitatul Executiv Naţional al PSD şi membru în Consiliul Naţional al PSD.

    În ultima sa declaraţie de avere, din iunie 2013, Titu Bojin menţionează că are două terenuri în Remetea Mare, de 2.368 metri pătraţi, respectiv 1,46 hectare, primul cumpărat, iar cel de-al doilea atribuit conform Legii 18. El are o casă tot în Remetea Mare, de 260 metri pătraţi, deţinută alături de soţie.

    La categoria ”bunuri aflate în proprietate”, Titu Bojin declară bijuterii de 7.000 de euro.

    Potrivit declaraţiei de interese, Bojin este acţionar majoritar la SC Lugomet SA Lugoj şi asociat unic la SC Remodet TMB SRL Lugoj.

    De asemenea, acesta este reprezentant în mai multe AGA: Adivest, ”Apă şi Canal”, ”Polul de Creştere” şi ”Politehnica Timişoara”.

    Bojin mai precizează că este membru în AGIR, AJVPS, Clubul Social Democrat, Clubul specialiştilor AGR, Apa Vest, Asociaţia Culturală Banatului, Liga Drepturilor Omului, precum şi senator de onoare la Universitatea de Vest Timişoara.

    Titu Bojin este considerat un apropiat şi “protejat” al senatorului PSD Ilie Sârbu, datorită căruia ar fi fost menţinut în funcţie la Direcţia Apelor Banat, deşi la guvernare era PDL.

    Unul dintre cele mai mari proiecte de investiţii derulat de Direcţia Apelor Banat în mandatul lui Bojin a fost “Consolidare şi reprofilare râu Timiş pe sectorul Lugoj – frontiera Serbia”, în valoare de peste 153,4 milioane de lei. Una din companiile care a lucrat la acest proiect este şi Remodet TMB SRL, la care Titu Bojin este asociat unic, a scris presa locală. Aceeaşi firmă apare ca subcontractor şi la proiectul “Regularizarea râului Bistra pe sectorul Oţelu Roşu – Iaz”. O altă firmă în care acţionari au fost soţia şi fiul său – Temadi TMB – a primit alte două lucrări vizînd amenajarea unor acumulări de apă în localităţile Dumbrăviţa şi Ianova, perioadă contractelor fiind de opt, respectiv zece ani.

    Presa locală a scris, de-a lungul timpului, că familia Bojin a avut contracte cu Direcţia Apelor încă din 1998, firmele acestora fiind “abonate” la lucrările de subcontractare.

    În octombrie 2013, preşedintele Consiliului Judeţean Timiş a fost audiat la Parchetul Tribunalului Timiş într-un dosar în care sunt vizate mai multe contracte semnate în 2008 între Direcţia Apele Române Banat şi firma Temadi TMB, care aparţinea soţiei şi fiului lui Titus Bojin, audiaţi şi ei de anchetatori.

    Titu Bojin declara atunci că nu are nicio implicare în dosarul de evaziune fiscală şi că nu el a semnat, în 2008, contractele dintre Direcţia Apele Române Banat şi firma care a aparţinut soţiei sale. Preşedintele CJ Timiş spunea că în acest dosar este vorba despre taxe şi impozite care nu au fost plătite statului de către firmă şi că toate documentele au fost semnate de contabil.

    El mai spunea că firma Temadi TMB, care a aparţinut Mariei şi lui Emilian Bojin, a fost vândută în anul 2011.

    Luna trecută, Titu Bojin a fost audiat din nou în acest dosar, de această dată la Parchetul ICCJ. Surse judiciare declarau pentru MEDIAFAX că preşedintele Consiliului Judeţean Timiş a fost citat de procurori pentru a da declaraţii ca martor în dosarul în care se fac cercetări pentru presupuse fapte de evaziune fiscală de la Direcţia Apele Române Banat, cauză preluată de procurorii Parchetului instanţei supreme de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiş.

    Miercuri dimineaţă, procurorii DNA l-au ridicat pe Titu Bojin de la locuinţa sa din comuna Remetea Mare. Bojin, care este suspectat de luare de mită, trafic de influenţă şi abuz în serviciu, a fost dus la sediul CJ Timiş, unde au avut loc percheziţii în prezenţa acestuia, el urmând să fie dus la Bucureşti, pentru audieri la DNA.

    Potrivit unor documente ale procurorilor, obţinute de MEDIAFAX, Titu Bojin, folosindu-se de funcţia de preşedinte al CJ Timiş şi de poziţia de lider al filialei judeţene a PSD, ar fi identificat primării din Timiş, conduse de aleşi locali din PSD, cu care George Didilă, prin SC Ecomet West SRL, a încheiat contracte de achiziţii publice, cu atribuire directă. În acest demers, Didilă ar fi fost sprijinit atât de Titu Bojin, cât şi de Marcel Mihoc, consilier judeţean în CJ Timiş.

    Anchetatorii au mai stabilit că, în cazul în care primăriile care au încheiat contracte cu SC Ecomet West SRL tergiversau plata contractelor încheiate, George Didilă apela tot la Titu Bojin pentru a determina primarii să plătească, cu celeritate, aceste contracte.

    Întrucât unele dintre primăriile care au încheiat astfel de contracte cu SC Ecomet West SRL nu aveau prevăzute în buget fonduri pentru plata produselor achiziţionate, consilierul judeţean Marcel Mihoc ar fi promis, la data încheierii contractelor, alocarea fondurilor necesare cu ocazia rectificărilor bugetare, se mai arată în documentele citate.

    În acest sens, în 25 iunie 2014 s-a convocat şedinţa ordinară a Consiliului Judeţean Timiş, pe ordinea de zi fiind discutat şi “proiectul de hotărâre privind aprobarea bugetului rectificat al judeţului Timiş pe anul 2014”.

    Procurorii îl suspectează pe Titu Bojin că direcţiona alocări bugetare din bugetul Consiliului Judeţean Timiş către unităţi administrativ teritorial din judeţ, în vederea finanţării contractelor pe care acestgea le aveau în derulare cu SC Ecomet West SRL.

    Sumele de bani obţinute din contracte erau virate în conturile societăţii Ecomet West SRL, administrată de către Marius Didilă, care îl anunţa pe George Didilă, iar acesta îi transmitea lui Bojin şi Mihoc situaţia încasărilor din contractele încheiate, potrivit aceloraşi documente.

     

  • Ce avere are Silvia Columb, directorul comercial al TAROM cu salariu anual de peste 20.000 de euro

    Silvia Columb deţine şi 400 de acţiuni la BRD, cu o valoare totală de 2.500 de lei, potrivit declaraţiei de interese.

    Silvia Columb a încasat un venit anual de 21.300 de euro de la TAROM, iar soţul său, Liviu Doru Columb, angajat al companiei TAROM, a primit un salariu de 14.484 de euro, conform documentelor publicate.

    Prin lege, TAROM este Compania Naţională de Transporturi Aeriene a României, o societate comercială cu capital majoritar de stat. Potrivit dispoziţiilor legale, persoanele care deţin funcţii de conducere, de la director, inclusiv, în sus, în cadrul societăţilor comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar, au obligaţia să îşi declare averea.

    Compania Tarom a raportat ]n 2013 pierderi de 130,1 milioane lei (29,4 milioane euro) şi a înregistrat o cifră de afaceri, la 1,085 miliarde lei (288 milioane euro), potrivit datelor companiei aeriene.

  • Grumpy Cat, pisica faimoasă pe internet, i-a adus proprietarei o avere de 100 de milioane de dolari

    Un videoclip publicat în urmă cu doi ani pe platforma de partajare de fişiere video YouTube, în care apărea pentru prima dată pisica al cărei chip pare să transmită tot timpul nemulţumirea, a fost vizionat de 15,7 milioane de ori, potrivit dailymail.co.uk.

    Adevăratul nume al pisicii este Tardar Sauce, iar internauţii au transformat-o aproape instantaneu într-o vedetă, atribuindu-i mesaje sarcastice şi amuzante.

    Proprietara pisicii, Tabatha Bundesen, lucra ca chelneriţă în 2012, dar curând după ce animalul său de companie a devenit vedetă a renunţat la acea slujbă, pentru că banii au început să curgă. Grumpy Cat i-a adus tinerei peste 99 de milioane de dolari, mai mult decât au câştigat vedete precum Nicole Kidman, Cameron Diaz şi Matthew McConaughey.

    “Ce a reuşit într-un timp atât de scurt este pur şi simplu de neimaginat, este uimitor de-a dreptul. Am putut să renunţ la locul de muncă unde eram o simplă chelneriţă, la câteva zile după ce pisica a apărut pe reţelele sociale, iar telefonul nu s-a mai oprit din sunat de-atunci”, a declarat Tabatha Bundesen.

    Pisica suferă de nanism, o maladie din cauza căreia nu creşte, şi are ocluzie dentară inversă, mandibula fiind mai lungă decât maxilarul superior, ceea ce îi conferă animalului o expresie permanentă de nemulţumire.

    Grumpy Cat are în prezent 521.000 de fani pe platforma de partajare de fotografii Instagram şi 25.000 de persoane care o urmăresc pe platforma Twitter, iar chipul său apare pe calendare, căni, tricouri.

    Prima sa carte, “Grumpy Cat: A Grumpy Book”, a fost un ghid pentru obţinerea “ursuzeniei adevărate”, de la autoproclamata “maestră a atitudinii urâcioase”.

    Printre sfaturile oferite se află mâncatul de îngheţată până te doare capul (brain freeze, n.r.) şi reamintirea faptului că un sărut conţine mai mulţi microbi decât o sută de capace de vase de toaletă.

    Continuarea primei cărţi a fost “The Grumpy Guide To Life: Observations By Grumpy Cat”, în care pisica spune că “este întotdeauna bine să ai un partener de fărădelege. Ai nevoie de cineva pe care să dai vina când lumea începe să pună întrebări”.

    Grumpy Cat este purtătoare de cuvânt pentru brandul de hrană pentru pisici Friskies, iar cea mai recentă afacere în care este implicată este lansarea unei mărci de cappuccino intitulate Grumppuccino.

    Debutul în lumea filmului a avut loc în noiembrie, când a fost lansat “Grumpy Cat’s Worst Christmas Ever”, atrăgând milioane de telespectatori şi fiind cel mai dezbătut subiect de profil de pe platforma online Twitter.

  • Povestea Henriettei Hetty, “vrăjitoarea de pe Wall Street”

    Cunoscută atât pentru averea impresionantă, cât şi pentru zgârcenie, a fost singura femeie-investitor într-o perioadă când cei mai importanţi oameni de afaceri erau exclusiv bărbaţi.

    Henrietta Howland Robinson s-a născut în 1834 în New Bedford, Massachusetts, în familia lui Edward Mott Robinson şi Abby Robinson, cea mai bogată familie de vânători de balene din oraş. Mama sa era deseori bolnavă, astfel că s-a apropiat de tatăl său şi a ajuns să citească împreună cu el presa economică încă de la vârsta de şase ani. La 13 ani, Hetty a devenit contabilul familiei. La 16 ani s-a înscris la şcoala Eliza Wing, unde a studiat până la 19 ani.

    Mama sa a murit în 1860 şi i-a lăsat o avere de 8.000 de dolari (echivalentul a 210.000 dolari în prezent), căreia i s-au adăugat încă 20.000 de dolari (echivalentul a 525.000 de dolari) primiţi de Hetty de la o mătuşă. Cinci ani mai târziu, a murit şi tatăl ei, lăsându-i o avere de 5 milioane de dolari (aproximativ 77 de milioane de dolari în 2014). Mătuşa sa, Sylvia Ann Howland, a murit şi ea în 1865. Ea ar fi dorit să îşi doneze averea de 2 milioane de dolari (circa 30 de milioane de dolari în 2014), însă Hetty a contestat validitatea actului de donaţie în instanţă şi a reuşit astfel să beneficeze de 600.000 de dolari după cinci ani de procese într-un caz rămas celebru în istoria proceselor americane, Robinson vs. Mandell.

    În 1867, Hetty s-a căsătorit cu Edward Henry Green, membru al unei familii bogate din Vermont pe care reuşise să îl determine să renunţe la toate drepturile asupra averii ei înainte de nuntă. Cuplul s-a mutat într-o casă nouă din Manhattan, dar, când verii lui Hetty au contestat decizia în cazul Robinson vs. Mandell, s-au mutat peste ocean, în Londra, unde au trăit într-un hotel. Ambii lor copii, Edward Howland Robinson ”Ned„ Green şi Harriet Sylvia Ann Howland Green Wilks, s-au născut în Londra.

    În timp ce soţul său era un investitor timid, ea a început să îşi folosească moştenirile în scopul câştigării unei averi spectaculoase. S-a bazat pe investiţii conservatoare, pe rezerve substanţiale de bani lichizi şi pe o intuiţie extraordinară.

    La întoarcerea în SUA, familia s-a stabilit în casa natală a soţului său din Bellows Falls, Vermont, unde nu au locuit însă împreună pentru mult timp. După prăbuşirea casei financiare John J. Cisco & Son din 1885, în care Hetty Green investise masiv, investigaţiile au dezvăluit că Edward, soţul său, era cel mai mare datornic al instituţiei. Astfel, managementul firmei a folosit în mod repetat averea ei pentru împrumuturile acordate soţului său. Prin urmare, Green şi-a retras titlurile de valoare şi le-a depus la o altă bancă, iar Edward s-a mutat.

    Hetty a continuat să investească în imobiliare, drumuri şi mine, dar şi-a crescut averea şi pe baza împrumuturilor bazate pe numeroase ipoteci. Împrumuta chiar şi oraşul New York în situaţii de criză, cum a fost, spre exemplu, Panica Bancherilor din 1907, când a oferit un împrumut de 1,1 milioane de dolari şi şi-a primit datoria în obligaţiuni pe termen scurt. Pentru a-şi recupera datoriile, călătorea mii de mile singură, într-o eră în care puţine femei îndrăzneau să călătorească neescortate.

    Zgârcenia lui Hetty a fost de asemenea legendară: purta o rochie neagră veche şi îşi schimba hainele doar după ce deveneau foarte uzate, nu se spăla pe mâini, călătorea într-o trăsură veche şi mânca mai ales plăcinte ce costau 15 cenţi. Green şi-a condus majoritatea afacerilor din birourile din Seabord National Bank din New York, înconjurată de valize pline de hârtii deoarce nu voia să investească într-un nou birou. După ce copiii săi au părăsit casa, Green s-a mutat în apartamente mici din Brooklyn Heights şi Hoboken, New Jersey, pentru a evita astfel să îşi stabilească o reşedinţă permanentă care să atragă atenţia colectorilor de taxe.

    Hetty Green a murit la 81 de ani în casa fiului ei din New York, în 1916. Averea sa a fost estimată la valori cuprinse între 100 de milioane de dolari şi 200 de milioane de dolari (între 2,17 miliarde de dolari şi 4,33 miliarde de dolari în prezent).

  • Dosarul privind banii pe care nu i-ar putea justifica fosta judecătoare Viorica Dinu, clasat de CAB

    “Clasează cauza în ceea ce priveşte sesizarea Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) împotriva persoanelor cercetate Dinu Viorica şi Dinu Nicolae. Dispune comunicarea prezentei ordonanţe persoanelor cercetate şi Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti”, se arată în decizia luată miercuri de Comisia de cercetare a averilor.

    Oficiali din cadrul ANI au precizat, pentru MEDIAFAX, că decizia Comisiei de cercetare a averilor va fi contestată.

    ANI a cerut comisiei de specialitate de la Curtea de Apel Bucureşti, în 26 septembrie 2013, să verifice averea fostei judecătoare din perioada în care aceasta a lucrat la Tribunalul Bucureşti.

    Inspectorii de integritate a constatat atunci că există o diferenţă de 179.323,50 lei (aproximativ 46.275 de euro), între averea dobândită şi veniturile realizate de Viorica Dinu în perioada exercitării funcţiei de judecător la Tribunalul Bucureşti.

    “În perioada 2008 – 2009, Dinu Viorica a realizat, împreună cu soţul său, venituri salariale în cuantum de 482.708,89 lei, iar modificările patrimoniale intervenite în aceeaşi perioadă au fost în cuantum de 662.032,39 lei, rezultând o diferenţă nejustificată de 179.323,50 lei (aproximativ 46.275 euro)”, arată joi ANI, într-un comunicat de presă.

    Viorica Dinu a fost judecător în perioada 1 octombrie1997 – 14 martie 2013.

    În 5 iulie 2013, procurorii DNA au trimis-o în judecată pe Viorica Dinu, alături de judecătoarea Antonela Costache şi alte 21 de persoane.

    Viorica Dinu, care şi-a dat demisia din funcţia de judecător la Secţia penală a Tribunalului Bucureşti, după ce a fost începută urmărirea penală în cazul ei, este judecată pentru constituire a unui grup infracţional organizat, cinci infracţiuni de trafic de influenţă, dintre care una în formă continuată şi trei infracţiuni de luare de mită.

    În acelaşi dosar au mai fost trimişi în judecată Marian Staicu, fratele lui Dinel Staicu, avocatul Costel Daniel Petre, din Baroul Bucureşti, soţia acestuia, Daniela Petre, avocata lui Dinel Staicu, Ileana Alina Răducanu, şi soţul acesteia, Bogdan Marian Bobocel.

    Procurorii au arătat, în actul de sesizarea a instanţei, că Viorica Dinu şi colega sa, Antonela Costache, se foloseau de calitatea de magistrat pentru a promite pronunţarea unor hotărâri judecătoreşti “dorite de mituitorii sau cumpărătorii de influenţă”, în cazurile în care erau învestite să judece respectivele cauze penale.

  • Cel mai sărac preşedinte din lume primeşte un ajutor nesperat – VIDEO

    Jose Mujica, cel mai sărac preşedinte din lume, a primit o ofertă de nerefuzat din partea unui şeic arab. Acesta din urmă i-a oferit preşedintelui din Uruguay un milion de dolari pentru maşina sa, un VW Beetle din anul 1987.

    Locuitorii din Uruguay au fost amuzaţi de propunerea primită de Mujica, dar au spus că la o asemenea ofertă preşedintele ar trebui să renuţe la automobil.

    Mujica Cordano este din 2010 preşedintele Uruguayului şi este descris drept “cel mai sărac preşedinte din lume, prentru că îşi donează circa 90% din salariul lunar de 12.000 de dolari (263.000 pesos) pentru săraci sau mici întreprinzători.

    El a refuzat locuinţa de lux pe care statul i-a pus-o la dispoziţie şi a ales să stea la ferma soţiei sale, undeva la capătul unui drum de pământ, lăngă Montevideo. Locuinţa nu are apă curentă, ci fântână, iar la momentului vizitei unei echipe de reporteri BBC ferma era păzită de doi poliţişti şi de un căţel cu trei picioare. Din salariu îşi păstrează circa 770 de dolari, un venit la nivelul mediu lunar al unui cetăţean din Uruguay.

    În 2010, anul în care a devenit preşedinte, pe declaraţia sa de avere apărea doar un Volkswagen Broscuţă, în valoare de 1.800 de dolari. În 2012 a adăugat jumătate din averea soţiei sale – pământ, utilaje agricole şi o casă – care au ajuns la 215.000 de dolari. Mujica a fost luptător de gherillă în anii ’60 şi ’70, a fost împuşcat de şase ori şi a stat 14 ani în închisoare.

    “Nu mă simt sărac”, spunea Mojica. “Săraci sunt oamenii care muncesc pentru menţinerea unui stil de viaţă costisitor şi îşi oresc mai mult şi mai mult”.

     

  • Averea lui Nicuşor Constantinescu, pusă sub sechestru de către instanţă

    Tribunalul Bucureşti a decis să pună sechestru asigurător pe bunurile menţionate în ultima declaraţie de avere de către preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean Constanţa, publicată pe siteul instituţiei pe care acesta a condus-o.

    Tot în şedinţa de vineri, avocatul lui Nicuşor Constantinescu a cerut recuzarea magistratului care judecă dosarul în care este acuzat că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi. În acest dosar, el a fost trimis în judecată în luna mai, sub acuzaţia abuz în serviciu, alături de el fiind deferit justiţiei directorul RAJDP Constanţa, Adrian Gâmbuţeanu, pentru aceleaşi acuzaţii, după ce niciunul dintre cei doi nu a s-a supus controlului Curţii de Conturi.

    Instanţa urmează să se pronunţe cu privire la acest aspect în 31 octombrie.

    Nicuşor Constantinescu, cercetat de DNA în mai multe dosare, se află de mai multe luni în SUA, la tratament pentru cancer de prostată.

    Tribunalul Bucureşti a dispus, în 23 iulie, arestarea lui Nicuşor Constantinescu, urmare a propunerii făcute de DNA după mediatizarea unor imagini în care preşedintele suspendat al CJ Constanţa fumează la terasa unui restaurant din New York. Decizia a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

    Decizia a fost menţinută în 7 august de Curtea de Apel Bucureşti, care a arătat, în motivarea deciziei, că apărarea lui Constantinescu nu s-a bazat pe înscrisuri medicale credibile care să arate că “inculpatul se afla internat în stare gravă într-un spital din New York”, la momentul cererii Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

    În 29 august, tot Curtea de Apel Bucureşti a admis o contestaţia în anulare a procurorilor anticorupţie, stabilind astfel ca Tribunalul Bucureşti să emită mandat european de arestare pe numele lui Nicuşor Constantinescu şi să-l dea pe acesta în urmărire internaţională.

    Pe numele lui Constantinescu a mai fost emis un mandat internaţional de arestare, după ce acesta nu a revenit în ţară în urma unei operaţii făcute în SUA. Măsura de arestare, dispusă de Tribunalul Capitalei, nu a fost însă menţinută de Curtea de Apel Bucureşti, motiv pentru care mandatul a fost anulat.

    Nicuşor Constantinescu arăta, într-un comunicat transmis recent, că a informat mai multe instituţii, între care Ambasada SUA şi Departamentul de Stat al SUA, despre “deciziile abuzive” luate împotriva sa.

    Constantinescu a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie în trei dosare penale. Într-unul dintre acestea este acuzat că nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa, în altul că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi, iar în cel de-al treilea, pentru că a atribuit nelegal terenuri. Într-un alt dosar, şeful CJ Constanţa este cercetat pentru luare de mită şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, după ce în casa lui au fost găsite, la percheziţii, 15 cartuşe de calibrul nouă milimetri.

    Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, declara, la începutul lunii septembrie, că există informaţii cu privire la locul în care se află Nicuşor Constantinescu, dar procedurile de extrădare nu sunt publice şi “orice risc de formă sau de fond riscă să prelungească procedura sau să o anuleze”.

  • Ce avere are Nicuşor Constantinescu: Case, terenuri, maşini, şalupă şi un milion de dolari în conturi

    În ultima declaraţie de avere depusă de Nicuşor Constantinescu în luna iulie, acesta menţionează şase terenuri intravilane.

    Astfel, la unul dintre terenuri, în suprafaţă de 1.431 de metri pătraţi, aflat la Constanţa, este trecută ca titular soţia sa, Codruţa Constantinescu, în urma partajului. Aceasta este coproprietar, împreună cu Nicuşor Constantinescu, al altor două terenuri în suprafaţă de 2.000, respectiv 1.123 de metri pătraţi, la Mila 23 (Tulcea) şi în Voluntari (Ilfov). Un alt teren de 335 de metri pătraţi, în Piatra Neamţ, a fost donat de Nicuşor Constantinescu fiului său, Ştefan.

    Nicuşor Constantinescu deţine câte o cotă parte de 4% din două terenuri cumpărate în anul 2009 în Bucureşti şi având o suprafaţă de doar 24,16 metri pătraţi, respectiv 35,68 metri pătraţi. Restul copropietarilor acestor terenuri sunt: Sorin Ionuţ Barbu, Cristian Bozgan, Daniel Bucura, Irina Elena Chircă, Lucia Gherarde, Mihai Mazăre, Radu Mazăre, Oana Mihaela Moldovan, Ioana Nadolu, Gerardina Elena Neagoe, Adrian Radu, Emilian Schwartzenberg, Roxana Elisabeta Sfrija, Carmen Antoanela Stăncescu, Gabriel Sorin Strutinsky şi Adrian Marin Vîlsan.

    De asemenea, Nicuşor Constantinescu are trei case de locuit şi o casă de vacanţă. La una dintre acestea, în suprafaţă de 687 de metri pătraţi, în Constanţa, apare ca proprietar, în urma partajului, Codruţa Constantinescu, alte două case sunt donate copiilor, Ştefan şi Smaranda, iar în cazul unei case din Bucureşti, de 184,43 de metri pătraţi, Nicuşor şi Codruţa Constantinescu sunt coproprietari.

    Preşedintele suspendat al CJ Constanţa are şi o cotă indiviză de 33% dintr-o şalupă de agrement, precum şi cinci maşini – Aro 304, Jaguar, Volkswagen Golf, Fiat şi Land Rover.

    În declaraţia de avere, Nicuşor Constantinescu menţionează că în perioada 1990-2011 a dobândit tablouri, timbre, bijuterii şi alte obiecte a căror valoare nu o poate însă aprecia. El menţionează picturi în ulei ale soţiei sale, dobândite în 2013, în valoare de 15.000 de euro.

    Nicuşor Constantinescu are şi un depozit bancar de 987.000 USD şi un cont curent de 5.558 USD.

    De asemenea, el are acţiuni sau părţi sociale la diverse firme: SC Xenoti SRL, SC Conpress Group, SC Royal Distribution Services, SIF Transilvania, SC Sigma Trading, SC Ideea Contrast, SC Comtext SA, SC Oltenia, SC Eurosantis Com Invest SA, SC Alliance Qwest Company SA, SC Silk Estate SA şi SC Rafting Company SRL.

    Totodată, Nicuşor Constantinescu a acordat, în nume personal, împrumuturi de 100.685 de lei societăţii Xenoti SRL şi de 100.000 de euro societăţii Rafting Company SRL.

    În declaraţia de avere, Constantinescu menţionează şi o datorie de 40.000 USD către o persoană fizică, contractată în 2014 şi scadentă în 2024.

    Pe de altă parte, Nicuşor Constantinescu a menţionat în declaraţia de avere un cadou de 300.000 de lei primit de soţia sa de la Gheorghe Oancea.

    În privinţa veniturilor pe anul fiscal încheiat, Nicuşor Constantinescu a încasat indemnizaţia de preşedinte al CJ Constanţa de 55.656 lei, iar soţia sa un salariu de 12.168 lei de la On Plonge SRL. În declaraţioa de avere, şeful CJ Constanţa mai trece şi un împrumut restituit de 200.000 de euro.

    Magistraţii Tribunalului Bucureşti au decis, vineri, să pună sechestru pe toate bunurile lui Nicuşor Constantinescu pentru a fi recuperat eventualul prejudiciu cauzat statului în dosarul în care preşedintele suspendat al CJ Constanţa este acuzat că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi.

    Tribunalul Bucureşti a decis să pună sechestru asigurător pe bunurile menţionate în ultima declaraţie de avere de către preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean Constanţa, publicată pe siteul instituţiei pe care acesta a condus-o.

    Tot în şedinţa de vineri, avocatul lui Nicuşor Constantinescu a cerut recuzarea magistratului care judecă dosarul în care este acuzat că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi. În acest dosar, el a fost trimis în judecată în luna mai, sub acuzaţia abuz în serviciu, alături de el fiind deferit justiţiei directorul RAJDP Constanţa, Adrian Gâmbuţeanu, pentru aceleaşi acuzaţii, după ce niciunul dintre cei doi nu a s-a supus controlului Curţii de Conturi.

    Instanţa urmează să se pronunţe cu privire la acest aspect în 31 octombrie.

    Nicuşor Constantinescu, cercetat de DNA în mai multe dosare, se află de mai multe luni în SUA, la tratament pentru cancer de prostată.

    Tribunalul Bucureşti a dispus, în 23 iulie, arestarea lui Nicuşor Constantinescu, urmare a propunerii făcute de DNA după mediatizarea unor imagini în care preşedintele suspendat al CJ Constanţa fumează la terasa unui restaurant din New York. Decizia a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

    Decizia a fost menţinută în 7 august de Curtea de Apel Bucureşti, care a arătat, în motivarea deciziei, că apărarea lui Constantinescu nu s-a bazat pe înscrisuri medicale credibile care să arate că “inculpatul se afla internat în stare gravă într-un spital din New York”, la momentul cererii Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

    În 29 august, tot Curtea de Apel Bucureşti a admis o contestaţia în anulare a procurorilor anticorupţie, stabilind astfel ca Tribunalul Bucureşti să emită mandat european de arestare pe numele lui Nicuşor Constantinescu şi să-l dea pe acesta în urmărire internaţională.

    Pe numele lui Constantinescu a mai fost emis un mandat internaţional de arestare, după ce acesta nu a revenit în ţară în urma unei operaţii făcute în SUA. Măsura de arestare, dispusă de Tribunalul Capitalei, nu a fost însă menţinută de Curtea de Apel Bucureşti, motiv pentru care mandatul a fost anulat.

    Nicuşor Constantinescu arăta, într-un comunicat transmis recent, că a informat mai multe instituţii, între care Ambasada SUA şi Departamentul de Stat al SUA, despre “deciziile abuzive” luate împotriva sa.

    Constantinescu a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie în trei dosare penale. Într-unul dintre acestea este acuzat că nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa, în altul că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi, iar în cel de-al treilea, pentru că a atribuit nelegal terenuri. Într-un alt dosar, şeful CJ Constanţa este cercetat pentru luare de mită şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, după ce în casa lui au fost găsite, la percheziţii, 15 cartuşe de calibrul nouă milimetri.

    Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, declara, la începutul lunii septembrie, că există informaţii cu privire la locul în care se află Nicuşor Constantinescu, dar procedurile de extrădare nu sunt publice şi “orice risc de formă sau de fond riscă să prelungească procedura sau să o anuleze”.

  • TOPUL celor mai bogaţi artişti britanici tineri

    Grupul One Direction – alcătuit din Louis Tomlinson, în vârstă de 23 de ani, Niall Horan, în vârstă de 21 de ani, Zayn Malik, în vârstă de 21 de ani, Harry Styles, în vârstă de 20 de ani, şi Liam Payne, în vârstă de 21 de ani – a reuşit să îşi păstreze poziţia de lider pe care a ocupat-o şi în 2013. În acest an, cântăreţii britanici au făcut reclamă pentru magazinele din reţeaua de supermarketuri Coles din Australia, au lansat două parfumuri, au susţinut un al doilea turneu mondial, iar cel mai recent album al lor, “Midnight Memories”, s-a vândut în 4 milioane de copii, informează contactmusic.com.

    Locul al doilea este ocupat de Daniel Radcliffe, în vârstă de 25 de ani, protagonistul francizei cinematografice “Harry Potter”, cu o avere de 63,5 milioane de lire sterline (80,4 milioane euro), iar locul al treilea a revenit actorului Robert Pattinson, în vârstă de 28 de ani, starul francizei “Amurg”, cu o avere de 51,4 milioane de lire sterline (64,8 milioane euro).

    Topul 10 al celor mai bogaţi artişti britanici în vârstă de până la 30 de ani este completat, în ordine, de actriţa Keira Knightley (39,9 milioane lire sterline), cântăreaţa Adele (36,2 milioane lire sterline), actriţa Emma Watson (31 milioane lire sterline), DJ-ul, cântăreţul şi producătorul muzical Calvin Harris (28,9 milioane lire sterline), actorul Rupert Grint (27,3 milioane lire sterline), cântăreaţa Leona Lewis (15,5 milioane lire sterline) şi rockerul Alex Turner, liderul trupei Arctic Monkeys (13,5 milioane lire sterline).

    Aceeaşi publicaţie a întocmit un top 5 şi pe plan internaţional, cu artişti din afara Marii Britanii, în care primul loc este ocupat de gemenele în vârstă de 28 de ani Mary-Kate şi Ashley Olsen, cu o avere de 182 de milioane lire sterline.

    Lady Gaga se află pe poziţia a doua, cu 132 demilioane lire sterline, iar locul al treilea a revenit cântăreţului Justin Bieber, cu 105 milioane lire sterline. Topul 5 al celor mai bogaţi artişti din lume este completat de cântăreţele Taylor Swift (86 milioane lire sterline) şi Miley Cyrus (78 milioane lire sterline).