BusinessMagazin

Tag: angajare

  • Profilul robot al celui care fură din companii: angajat de gen masculin, de vârstă mijlocie, cu educaţie superioară, care lucrează în cadrul companiei de o perioadă îndelungată

    Mai mult de o treime (37%) dintre respondenţii ediţiei 2014 a sondajului PwC “Global Economic Crime Survey”, în creştere cu 3% faţă de 2011, spun că au fost victime ale criminalităţii economice, iar 25% declară că au fost vizaţi de criminalitatea informatică, pe măsură ce infractorii folosesc tot mai mult tehnologia ca principal vehicul  pentru comiterea infracţiunilor. “Infracţionalitatea economică persistă în ciuda eforturilor continue de a o combate. Nici o organizaţie, indiferent de mărime, în orice colţ al lumii, nu este imună la impactul fraudei şi al altor infracţiuni economice”, spune Cornelia Bumbăcea, Partener, Servicii de Consultanţă pentru Management, PwC România.

    Sondajul PwC la nivel global a constatat că furtul rămâne cea mai comună formă de infracţionalitate economică, raportată de 69% dintre cei intervievaţi. Este urmat de frauda în procedurile de achiziţii (29%), corupţie (27%), criminalitate informatică (24%) şi frauda contabilă (22%). Alte infracţiuni raportate includ spălarea de bani, furtul intelectual sau de date, frauda ipotecară şi cea  fiscală. Pierderile asociate infracţiunilor economice sunt dificil de evaluat. La nivel global, 20% dintre victime estimează impactul criminalităţii economice asupra organizaţiei lor la peste 1 milion USD; iar 2% dintre victime – reprezentând 30 de organizaţii – plasează impactul la mai mult de 100 mil. USD.

    Pentru prima oară, sondajul din acest an măsoară şi frauda în procedurile de achiziţii, raportată de aproape 30% dintre respondenţi. Aceştia au indicat de asemenea daune colaterale semnificative asociate infracţionalităţii economice: scăderea moralului angajaţilor (31%), prejudicii aduse reputaţiei companiei şi efecte negative aduse relaţiilor de afaceri (17%). în ciuda consecinţelor financiare ale infracţiunilor, doar 3% dintre respondenţi au spus că frauda a afectat preţul acţiunilor. “Chiar mai rău decât impactul financiar al criminalităţii economice este efectul negativ asupra proceselor şi procedurilor interne care stau la baza operaţiunilor corporatiste. Criminalitatea economică afectează procesele interne, erodează integritatea angajaţilor şi afectează reputaţia companiei” a precizat Ana Sebov, Senior Manager, PwC România, liderul echipei de investigaţii şi medierea litigiilor.

    Cine comite fraudă?

    Criminalitatea economică este comisă când se întrunesc trei factori favorizanţi: probleme financiare personale, oportunitatea de a comite o infracţiune şi justificări personale pentru a comite o infracţiune. La nivel global, 24% din infracţionalitatea economică este comisă de angajaţii din managementul la nivel înalt, 42% de cei din nivelul mediu de conducere, iar 34% de către persoane fără funcţii de conducere. Profilul tipic al infractorului este al unui angajat de gen masculin, de vârstă mijlocie, cu educaţie superioară care lucrează în cadrul companiei de o perioadă îndelungată. La nivel global, aproape jumătate din numărul fraudelor este comis de angajaţii cu 6 sau mai mulţi ani de experienţă, iar o treime de către angajaţii cu experienţă între 3-5 ani.

  • Bosch a investit 77 milioane de euro în centrul din Cluj, pe care îl va deschide oficial în luna mai

     “Anul trecut, Bosch a angajat circa 325 de persoane atât pentru activităţile de producţie, cât şi pentru cele de cercetare şi dezvoltare. Concernul german va continua şi în anul 2014 procesul de angajare din Cluj”, se arată într-un comunicat al companiei.

    Centrul, situat în Parcul Industrial Tetarom III din comuna Jucu, are o suprafaţă totală de circa 38.000 de metri pătraţi şi va face parte din divizia Automotive Electronics, care dezvoltă şi produce unităţi electronice de comandă, semiconductori şi senzori pentru industria auto şi alte domenii. Divizia are 17 unităţi de producţie la nivel mondial şi aproximativ 20.000 de angajaţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cea mai tare slujbă din lume: 100.000 de dolari pentru o călătorie de un an în jurul lumii

    Inspiraţi de statul Queensland, care în 2009 a lansat o campanie de promovare care a implicat angajarea unui administrator de insulă, cei la Jauntaroo au anunţat că doresc să angajeze un “explorator-şef al lumii”. Postul presupune vizitarea a peste 50 de ţări şi este plătit cu 100.000 de dolari pe ani, notează CNTraveler.com.

    Din miile de candidaţi care s-au înscris, marele norocos a fost un australian de 27 de ani, Tyson Mayr. Acesta a fost declarat câştigător în urma finalei de la Abu Dhabi. Călătoria sa va începe în luna martie, iar printre locurile pe care urmează să le viziteze se numără insulele Maldive, Santa Lucia sau capitale europene precum Berlin şi Paris.

    Mayr este deja un turist experimentat – a vizitat 54 de state până acum şi a desfăşurat activităţi caritabile în Uganda şi în alte state din Africa.

  • Inginerul de 43 de ani care poate vinde orice: locuinţe, ciocolată, săpunuri, bere sau vopsea

    Din decembrie anul trecut ocupă funcţia de director business unit (comercial) al diviziei Arhitectural în cadrul Policolor. “ZI DE ZI, PAS CU PAS, STRADĂ CU STRADĂ, MAGAZIN CU MAGAZIN” – sunt cuvintele pe care Florin Stoleriu, noul director comercial al Policolor pe divizia de vopsele pentru decorarea şi finisarea casei, le-a scris pe tabla de metal din biroul său din Bucureşti. Aceasta este strategia pe care Stoleriu încearcă să o adopte în vânzarea vopselelor Policolor şi rezumă practic principiul după care oamenii care lucrează în vânzări ar trebui să se ghideze pentru a se asigura că produsul pe care îl promovează ajunge la cât mai mulţi clienţi.

    DE-A LUNGUL CARIEREI SALE, STOLERIU A FOST ŞI ANTREPRENOR, a fost şi angajat, însă a ajuns la concluzia că „adrenalina şi provocarea„ pe care ţi le oferă un post într-o companie de top surclasează dorinţa de a fi propriul şef. Iar domeniul vânzărilor este cel care l-a atras cel mai mult de-a lungul timpului, deşi la bază este inginer în electronică. Primul său contact cu lumea businessului a avut loc în timpul facultăţii, la Iaşi, când a deschis o afacere în domeniul reclamelor cu LED-uri. A urmat o agenţie imobiliară tot în Iaşi, în a doua jumătate a anilor ‘90, însă după aceste încercări în lumea antreprenoriatului a decis să încerce şi postura de angajat. Mai întâi, a lucrat ca merchandiser pentru Coca-Cola, iar ulterior a fost angajat al unui producător de bomboane şi ciocolată, care importa şi renumitele săpunuri Duru. Abia la această firmă a avut loc primul contact real cu industria vânzărilor.

    Anul 1998 a marcat intrarea sa în lumea multinaţionalelor, mai întâi în cadrul Indesit, unde a fost director regional pe zona Moldova, iar la începutul anilor 2000 a început „aventura berii”. „Am fost angajat ca director regional pe Moldova în cadrul Interbrew România, iar ulterior m-am mutat în Bucureşti, ca brand manager pentru mărcile Beck’s şi Löwenbräu„, îşi aminteşte Stoleriu, care spune că atunci au venit şi cele mai mari satisfacţii din carieră. Astfel, el a contribuit la lansarea mărcii de bere Löwenbräu pe piaţa locală şi, la doar 5 luni după ce aceasta apărea în rafturile magazinelor şi în baruri, cota de piaţă ajunsese la 4%.

    ANUL 2009 A ÎNSEMNAT PENTRU MANAGERUL ROMÂN SCHIMBAREA LA 180 DE GRADE A INDUSTRIEI ÎN CARE ACTIVA, plecând din lumea berii în cea a vopselelor, la Fabryo, unul dintre cei mai mari producători de lacuri şi vopsele din România, tot ca director de vânzări. „Cel mai greu moment din carieră a fost cel în care am decis să schimb industria, după 8-9 ani în FMCG (bunuri de larg consum – n.red.)”, spune Stoleriu, care însă, după mai puţin de doi ani, s-a întors la prima dragoste, berea, ca director de vânzări pentru InBev.

    „La finalul lui 2011, am plecat din firmă, mi-am luat o pauză de 4 luni. Am decis să plec pentru că nu sunt un manager liniştit: dacă lucrurile sunt mult prea aşezate, contribuţia personală poate fi destul de mică„, afirmă Stoleriu. La scurt timp după ce a părăsit lumea multinaţionalelor, el a decis să îşi mai încerce încă o dată norocul în antreprenoriat, înfiinţând o firmă care oferea consultanţă în managementul vânzărilor şi leadership, printre clienţii acesteia numărându-se Ursus sau Carpatina.

    LA FINALUL ANULUI TRECUT ÎNSĂ, A HOTĂRÂT SĂ ÎNCHIDĂ TOATE PROIECTELE PE CARE LE AVEA FIRMA SA DE CONSULTANŢĂ ŞI A ACCEPTAT POSTUL DE DIRECTOR COMERCIAL AL DIVIZIEI ARHITECTURAL DIN CADRUL POLICOLOR. „Lumea spune că eşti mai liber în antreprenoriat, dar eu contrazic acest lucru. În antreprenoriat eşti implicat 24 din 24 de ore. Plus că una e să ai un contract de consultanţă cu un fee (comision – n.red.) lunar sau pe proiect şi alta este să stai conectat 12-14 ore pe zi la o companie şi chiar să faci lucrurile să se mişte”, explică Stoleriu.

  • Un director general adjunct a preluat temporar conducerea CFR Marfă după decesul lui Drăghici

     Bărculeţ este de profesie economist şi este angajat în cadrul companiei de 9 ani, ocupând diverse funcţii, de la economist la manager finaciar, respectiv director general adjunct economic, se arată într-un comunicat al companiei.

    Compania CFR Marfă, controlată de stat, prin Ministerul Transporturilor, este cel mai mare transportator feroviar de marfă local.

    Drăghici a încetat din viaţă duminică, la Spitalul Elias din Capitală, unde se afla internat din 28 ianuarie, după ce a suferit un atac cerebral

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oraşul din România unde norocoşii sunt milionari în euro

    La extragerea 6/49 de duminică seară, premiul de 3,4 milioane de lei a fost câştigat de un gălăţean, biletul fiind cumpărat de la agenţie 17-010. De-a lungul timpului, această agenţie a eliberat trei bilete cu care s-au câştigat mari premii şi zeci de bilete cu care s-au obţinut premii din categoria a II-a sau a III-a.

    Începând cu 2001, gălăţenii şi-au făcut un obicei din a câştiga premiile consistente oferite de Loteria Naţională. În decembrie 2001, un contabil de 33 de ani a obţinut un premiu care a făcut senzaţie la acea vreme: 500.000 de euro (160.000 lei), un apartament în Bucureşti şi un autoturism.

    Următoarea întâmplare a avut loc în 2008, când două persoane din Galaţi au împărţit un premiu de peste cinci milioane de euro. Unul dintre câştigători, un pensionar, a obţinut aproximativ două milioane şi jumătate de euro, cumpărând un bilet de la deja celebra agenţie Loto 17-010 din Galaţi.

    În septembrie 2009, cel mai mare premiu din istoria loteriei, respectiv peste 11 milioane de euro a ajuns în acelaşi judeţ de pe malul Dunării. Un angajat al Curţii de Apel Galaţi, care juca săptămânal de 20 de ani aceleaşi numere a intrat în posesia a 49 de milioane de lei.

    În vara anului 2013, biletul completat de un gălăţean cu variante simple care a costat mai puţin de zece lei s-a dovedit suficient pentru a încasa cel mai mare premiu din istoria Loteriei, mai exact peste 11 milioane de euro. La extragerea Loto din 30 decembrie 2013, premiul cel mare a ajuns, fără a mai surprinde pe nimeni, tot la Galaţi.

  • Aversa Manufacturing investeşte 15 milioane de euro într-o nouă unitate de producţie

    La începutul anului, societatea a înregistrat comenzi în valoare de 18 milioane lei şi se va concentra pe producţia pompelor de dimensiuni mari, notează Ziarmm.ro. În ultimele nouă luni ale anului trecut, vânzarile au atins suma de 900.000 lei.

    Privatizată în septembrie 2013, după ce a fost în insolvenţă timp de şapte ani, compania a angajat peste 200 de muncitori şi a reluat producţia. Aversa Manufacturing exportă pompe centrifuge personalizate în peste zece ţări.

  • Povestea românului care a ajuns să lucreze la cele mai mari filme de la Hollywood

    După ce a muncit în nordul Spaniei până în 2009, Adrian s-a întors în ţară şi s-a angajat în cadrul unei multinaţionale, dar a ajuns la concluzia că postul îl limita din punct de vedere profesional. Şi-a deschis o afacere specializată în consultanţă în proiectare şi servicii tehnice. A fost la un interviu pentru un post de freelancer la Trixter, in Munchen, iar cei de acolo i-au oferit un post pe două luni; ulterior, i s-a propus un post permanent.

    Trixter, compania la care lucrează acum Adrian, este specializată efecte speciale şi animaţie, având drept clienţi, printre alţii, pe cei de la Warner Bros., Marvel sau 20th Century Fox. Românul ocupă funcţia de Computer Graphics Supervisor, iar faptul că Trixter este una din companiile care prelucrează spre final producţia înseamnă că mare parte din ceea ce face Adrian ajunge pe marile ecrane.

    Adrian Ursei a învăţat de unul singur bazele graficii animate, culegând informaţia cu ajutorul motoarelor de căutare pe vremea când lucra în Spania. Îi place România, dar nu ştie încă dacă se va întoarce în ţara în care s-a născut.

  • Dosarul evaziunii de 35 de milioane de euro: Patroni ai unor firme care au contracte cu autorităţile din Prahova, urmăriţi penal

     Procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti au început urmărirea penală faţă de şase persoane, pentru evaziune fiscală, spălare de bani şi asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, potrivit unui comunicat dat publicităţii, miercuri seară, de instituţie.

    Conform sursei citate, cei şase sunt: Ionescu Dragoş Ioan, Onea Nicolae, Ţărîndă Marian Răducu, Soare Gheorghe, Ţărîndă Andrei Costin şi Muşat Costin Gabriel, ei fiind acuzaţi că, în perioada 2010 – 2013 au desfăşurat operaţiuni comerciale nereale cu societăţi de tip fantomă, operaţiuni pe care le-au înregistrat în contabilitatea societăţilor pe care le administrează, cu scopul de a se sustrage de la plata impozitului datorat bugetului consolidat al statului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • LEGEA DESCENTRALIZĂRII ESTE NECONSTITUŢIONALĂ. Reacţia lui Liviu Dragnea

     “Cu unanimitate de voturi, admite obiecţia de neconstituţionalitate în ceea ce priveşte criticile de neconstituţionalitate intrinsecă şi constată Legea privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competenţe exercitate de unele ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi a unor măsuri de reformă privind administraţia publică, în ansamblul ei, este neconstituţională”, se arată în decizia Curţii.

    Pe de altă parte, judecătorii CC au respins o serie de critici formulate de parlamentarii PDL.

    “Cu majoritate de voturi, respinge criticile de neconstituţionalitate extrinsecă a Legii privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competenţe exercitate de unele ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi a unor măsuri de reformă privind administraţia publică”, se mai arată în minuta Curţii Constituţionale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro