BusinessMagazin

Tag: activitate

  • Dacian Cioloş: Ministrul Justiţiei trebuie să-şi continue activitatea

    Premierul Dacian Cioloş consideră că ministrul Justiţiei, Raluca Prună, trebuie să îşi continue activitatea, dar a luat notă de moţiunea simplă adoptată de Camerea Deputaţilor şi de poziţia partidelor, ” în contextul campaniei elecetorale”.

    “Premierul Dacian Cioloş a luat notă de moţiunea simplă votată în Parlament împotriva ministrului Justiţiei Raluca Prună precum şi de poziţiile exprimate de partidele politice, în contextul acestei perioade de pre-campanie electorală. Premierul consideră că doamna ministru a fost chemată în Parlament nu pentru ceea ce a făcut sau pentru ceea ce nu a făcut în domeniul pe care în gestionează, ci pentru ceea ce a spus. Totodată, prim-ministrul consideră că parlamentarii au dorit prin această moţiune să îşi clarifice anumite declaraţii ale doamnei Prună – făcute într-un context mai larg, legat de investiţiile financiare în Justiţie – şi nu au avut obiecţii de fond asupra mandatului sau obiectivelor asumate de Ministrul Justiţiei”, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Liviu Iolu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bază aeromedicală de aproape un milion de euro, inaugurată la Constanţa

    O bază aeromedicală destinată operării elicopterului SMURD, în valoare de aproape un milion de euro, a fost inaugurată, luni, la Constanţa, secretarul de stat Raed Arafat declarând că activitatea va fi mai sigură, mai uşoară, iar baza va facilita intervenţiile pe timp de noapte.

    Baza este proiectată să funcţioneze în cele mai bune condiţii, devenind parte integrantă a infrastructurii de intervenţie de urgenţă din Regiunea de Sud-Est a României, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Construcţia este alcătuită dintr-o platformă de aterizare şi un hangar destinate elicopterului SMURD Constanţa şi unei echipe de minim şase persoane – piloţi, tehnicieni de aviaţie, salvatori aerieni, pompieri descarceratori şi echipaj medical. Din această nouă bază, elicopterul SMURD şi echipajul aeromedical aflat în alertă vor fi pregătite să plece la solicitări 24 de ore din 24.

    “Ce va face această bază de fapt? O să facă activitatea mult mai sigură şi mult mai uşoară. În primul rând, elicopterele nu pot să stea afară, mai ales iarna. Deci un elicopter care stă într-un hangar are defecţiuni mai puţine, are probleme mai puţine şi este în siguranţă. În al doilea rând, o să permită inclusiv anumite operaţiuni de noapte pe care, până acum nu puteam să le facem pentru că în zona spitalului, unde lăsăm pacientul noaptea, nu există autorizare de aterizare. Aşa că în această bază este posibil să executăm misiuni de noapte, fiind condiţiile mult mai sigure”, a declarat Raed Arafat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Profitul Citigroup a scăzut cu 7,8% în trimestrul al treilea

    Citigroup, a patra bancă din SUA după active, a raportat o scădere de 7,8% a profitului din trimestrul al treilea, afectat puternic de veniturile slabe din tranzacţionarea pe pieţele de capital, scrie Bloomberg.

    Profitul băncii a scăzut la 3,84 miliarde de dolari, adică 1,24 dolari per acţiune, în trimestrul al treilea, faţă de 4,29 mld. dolari (1,35 dolari/acţiune) în aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Venitul total ajustat a scăzut cu 4%, la 17,76 miliarde de dolari.

    Analiştii estimaseră venituri de 1,16 dolari/acţiune. Pieţele de capital aus căzut cu 34%, trase în jos de activitatea redusă din piaţă.

    Trimestrul trecut, banca a raportat o creştere a veniturilor de 180 de milioane de dolari din vânzarea operaţiunilor din Mexic şi o evaluare ajustată a diviziei de tranzacţionare pe pieţele de capital cu 140 de milioane în plus.

  • Mai puţine pedepse pentru creditaţi

    Dobânzile penalizatoare pe care au voie băncile să le încaseze de la clienţi au fost recent reglementate prin lege. Care sunt plusurile şi minusurile aduse de noua ordonanţă?

    „2016 a fost un an de cotitură pentru anumite acte legislative“, afirmă Dana Demetrian, vicepreşedintele diviziei de retail a BCR. Şi explică faptul că măsura de eliminare a comisioanelor de anticipare rambursată, propusă în cadrul Directivei 17, nu este una prea bună, pentru că acel comision echilibra practic riscul asumat de bancă. „Penalităţile ce se pot acumula pentru neplata la timp a ratelor sunt împovărătoare pentru consumator, fiind mare riscul pierderii locuinţei în cadrul derulării procedurilor de executare silită şi al rămânerii cu datorii faţă de creditor, deşi garanţia a fost executată. Prin urmare, se impun măsuri imediate pentru a asigura protecţia necesară consumatorilor în cazul în care există dificultăţi la rambursarea ratelor, în situaţia executării silite, precum şi a cesionării creanţei către entităţile care desfăşoară activitatea de recuperare creanţe“, se mai arată în proiectul ordonanţei adoptat la finalul lunii trecute. Noua lege modifică prevederile referitoare la dobânzile penalizatoare pe care au voie să le încaseze băncile de la clienţi. Actul presupune şi implementarea unor măsuri în timpul creditului, precum obligaţia de a informa clientul referitor la anumite fluctuaţii ce pot apărea – iar aceste măsuri sunt apreciate de Dana Demetrian ca fiind corecte.

    Un alt punct important este limitarea dobânzilor penalizatoare pe sistemul 3-2-0: astfel, banca este obligată să limiteze la 3% dobânda în cazul restanţelor, la 2% în perioada preexecutare şi să o elimine atunci când se începe executarea silită.

    Pe 30 septembrie, Banca Comercială Română (BCR) a implementat ordonanţa de adoptare în legislaţia românească a Directivei 17 privind creditele ipotecare. „Ordonanţa nu are caracter retroactiv, băncile rămân responsabile în identificarea unor soluţii sustenabile pentru clienţi“, spune Demetrian.

    Prima variantă a acestui act normativ a apărut în urmă cu mai mult de un an, în februarie 2015, dar scandalurile succesive pentru conversia creditelor în franci elveţieni iar ulterior darea în plată au întârziat demersurile de adoptare a legii. Potrivit ANPC, „sunt necesare prevederi speciale urgente“, din pricina „dezvoltării continue pe care activitatea de recuperare creanţe o cunoaşte şi faptul că tot mai mulţi creditori cesionează creanţe către entităţile care desfăşoară activitatea de recuperare creanţe, precum şi lipsa unui cadru legislativ care să stabilească un echilibru în relaţia contractuală dintre consumatori şi entităţile care desfăşoară activitatea de recuperare creanţe“. Ordonanţa prevede că în cazul creditelor ipotecare evaluatorii trebuie să fie membri ai ANEVAR, dar nu mai este obligatoriu să fie doar cei agreaţi de bancă. Calitatea evaluării, crede Demetrian, este un factor important pentru acordare şi pentru monitorizarea ulterioară a riscului.

    Una dintre cerinţele precontractuale este standardizarea ofertelor: astfel, clinţii pot afla încă de la început condiţiile de la toate instituţiile, pentru a lua cea mai bună decizie. Noutatea se regăseşte în faptul că în documentul nou intră mai multe detalii cu privire la riscuri. Fiind vorba şi de acelaşi format la toate băncile, comparaţia devine mult mai uşoară pentru client. „Clientul va avea un teanc mult mai mare de documente cu care va pleca de la noi, dar acest lucru este în beneficiul său“, spune reprezentanta BCR.

    Având în vedere că au trecut zece ani de când s-a schimbat modul de calcul al graficului de îndatorare, Demetrian afirmă că acesta ar trebui refăcut astfel încât să ia în calcul şi eventualele taxe pe care oamenii trebuie să le plătească. Astfel, atunci când clientul ia un credit, va avea toate informaţiile în ce priveşte perioada de rambursare.

    Un subiect important de discuţie a fost legat şi de efectele legii dării în plată, care a generat reacţii puternice şi contradictorii la nivelul întregii societăţi, pornind de la pledoarii privind caracterul social şi până la atenţionări privind o posibilă înăsprire a condiţiilor de creditare şi chiar efecte nefavorabile asupra creşterii economice.

  • Povestea artistului român care a cucerit presa internaţională

    „Dan Leş este un ceramist plin de suflet. Munca lui aduce  la viaţă poveşti şi legende din lut şi adaugă spiritul românesc meşteşugului său”, descriu activitatea lui Dan Leş editorii de la National Geographic. Ei l-au observat pe tânărul meşteşugar într-un proiect video al regizorului Matei Pleşa intitulat ”Fascinaţia Meşteşugului”.

    Potrivit informaţiilor de pe site-ul casaolarului.ro, Daniel Leş s-a născut în 1972, în familia pictorului şi ceramistului Ioan Leş. Astfel, a început să îşi modeleze în atelierul tatălui său din Maramureş talentul pentru desen şi ceramică încă de la cinci ani.

    Din 1997, a fost invitat sî îşi expune lucrările în cadrul Muzeelor de Etnografie şi Artă din ţară, în spaţii expoziţionale din ţară şi din străinătate. Este adept al metodelor tradiţionale ale prelucrării lutului, iar primele lui personaje sunt din satul copilăriei lui şi poartă numele celor care l-au inspirat, potrivit sursei citate.

    În 2005, a dechis şi o pensiune în zona Maramureşului, unde îi cazează pe cei care îşi doresc să îl viziteze şi să asiste la demonstraţii de olărit şi modelaj. Totodată, vizitatorii pensiunii pot lua lecţii de olărit şi să cumpere lucrări din ceramic la preţ de atelier. Acum, povestea lui face înconjurul lumii prin intermediul proiectului tânărului regizor Matei Pleşa.

     

  • Care sunt domeniile unde femeiile au salarii mai mici cu 41% decât bărbaţii în România

    Femeile câştigă mai puţini bani decât bărbaţii iar cele mai mari diferenţe de venituri sunt în sectorul intermedierilor financiare, unde acestea încasează salarii chiar şi cu 41% mai mici decât bărbaţii. În plus, femeile domină acele ramuri de activitate unde veniturile sunt în general, mai mici. Femeile încasează salarii, în general, cu şapte procente mai mici decât bărbaţii, arată o analiză a Institutului Naţional de Statistică, realizată pentru anul 2015.

    Datele colectate de INS subliniază faptul că femeile sunt în continuare mai prost plătite decât bărbaţii, cu un salariu mediu lunar brut de 2.453 lei, faţă de 2.646 lei al bărbaţilor, şi un câştig salarial mediu lunar net de 1.783 lei, faţă de 1.928 lei al bărbaţilor. Cele mai mari diferenţe se întâlnesc în sectorul intermedierilor financiare şi al asigurărilor, unde femeile câştigă cu 41,4% mai puţin decât bărbaţii.

    Diferenţe mari se găsesc şi în alte sectoare, precum în industria prelucrătoare. Femeile domină acele ramuri de activitate unde salariile sunt mici. Domenii precum învăţământul, asistenţa socială sau serviciile hoteliere şi restaurante au angajate, în proporţii de peste 50%, doar femei.

    În aceste ramuri de activitate, veniturile salariale sunt foarte mici, în comparaţii cu industrii precum cele prelucrătoare sau financiare. În învăţământ, câştigul lunar net ajunge la puţin peste 1.880 de lei, iar procentul femeilor angajate în educaţie se ridică la 71%. Asistenţii sociali câştigă în medie în jur de 1.656 de lei lunar, iar sectorul este dominat de femei într-un procent de 80%.

    Cele mai mici salarii din România sunt înregistrate în sectorul hoteluri şi restaurante, unde venitul lunar net este de 1.080 lei. Şi aici, cei mai mulţi angajaţi sunt femei, în proporţie de 60%. Un caz aparte este sectorul intermedierilor financiare şi al asigurărilor, unde femeile domină în proporţie de peste 60%, dar în care ele câştigă cu patruzeci de procente mai puţin decât bărbaţii. Iar aici, venitul mediu lunar depăşeşte 4.000 de lei.
     

    Cititi mai multe pe vocea.biz

  • Care sunt domeniile unde femeiile au salarii mai mici cu 41% decât bărbaţii în România

    Femeile câştigă mai puţini bani decât bărbaţii iar cele mai mari diferenţe de venituri sunt în sectorul intermedierilor financiare, unde acestea încasează salarii chiar şi cu 41% mai mici decât bărbaţii. În plus, femeile domină acele ramuri de activitate unde veniturile sunt în general, mai mici. Femeile încasează salarii, în general, cu şapte procente mai mici decât bărbaţii, arată o analiză a Institutului Naţional de Statistică, realizată pentru anul 2015.

    Datele colectate de INS subliniază faptul că femeile sunt în continuare mai prost plătite decât bărbaţii, cu un salariu mediu lunar brut de 2.453 lei, faţă de 2.646 lei al bărbaţilor, şi un câştig salarial mediu lunar net de 1.783 lei, faţă de 1.928 lei al bărbaţilor. Cele mai mari diferenţe se întâlnesc în sectorul intermedierilor financiare şi al asigurărilor, unde femeile câştigă cu 41,4% mai puţin decât bărbaţii.

    Diferenţe mari se găsesc şi în alte sectoare, precum în industria prelucrătoare. Femeile domină acele ramuri de activitate unde salariile sunt mici. Domenii precum învăţământul, asistenţa socială sau serviciile hoteliere şi restaurante au angajate, în proporţii de peste 50%, doar femei.

    În aceste ramuri de activitate, veniturile salariale sunt foarte mici, în comparaţii cu industrii precum cele prelucrătoare sau financiare. În învăţământ, câştigul lunar net ajunge la puţin peste 1.880 de lei, iar procentul femeilor angajate în educaţie se ridică la 71%. Asistenţii sociali câştigă în medie în jur de 1.656 de lei lunar, iar sectorul este dominat de femei într-un procent de 80%.

    Cele mai mici salarii din România sunt înregistrate în sectorul hoteluri şi restaurante, unde venitul lunar net este de 1.080 lei. Şi aici, cei mai mulţi angajaţi sunt femei, în proporţie de 60%. Un caz aparte este sectorul intermedierilor financiare şi al asigurărilor, unde femeile domină în proporţie de peste 60%, dar în care ele câştigă cu patruzeci de procente mai puţin decât bărbaţii. Iar aici, venitul mediu lunar depăşeşte 4.000 de lei.
     

    Cititi mai multe pe vocea.biz

  • Din online la mall, cu escala în stradă. Anul acesta veniturile companiei vor depăşi 2 milioane de euro

    Afacerea Floria a mizat anul acesta pe activitatea de amenajări peisagistice în centre comerciale şi a câştigat două proiecte de amploare, cu Parklake şi Veranda Mall. Acest segment va contribui cu 15% la cifra de afaceri a companiei în acest an, în condiţiile în care cresc vânzările şi online, dar şi în spaţiile Floria în stradă.

    Peste 1,5 milioane de lei este valoarea totală a proiectului pentru amenajarea cu plante şi verdeaţă a ParkLake, iar grupul Floria a mai semnat un alt contract similar pentru amenajarea Veranda Mall. Astfel, divizia de offline a grupului Floria va ajunge anul acesta să realizeze circa 15% din cifra de afaceri, în condiţiile în care, conform previziunilor, site-ul Floria.ro va genera 40-45% din venituri, iar florăriile şi evenimentele aproximativ 40%, declară Andreea Uceanu, director general al diviziei offline a grupului Floria. Încă de la preluarea Floria.ro de către Zurich Broker, în a doua parte a lui 2013 a fost stabilit obiectivul ca în cel mult cinci ani Floria să devină cel mai important grup de firme din domeniul floristic din România, explică Marina Popescu, director general al Floria.ro, divizia online a grupului. Primul pas a fost rebrandingul şi reorganizarea pe divizii: online şi offline. Divizia online operează site-ul companiei, Floria.ro, care gestionează comenzile de buchete cu livrare oriunde în ţară, în maximum două ore de la efectuarea comenzii. Divizia offline operează cele două spaţii Floria în Stradă, evenimentele personale şi corporate, comenzile corporate şi activitatea de amenajări florale pentru grădini, clădiri şi malluri. „Online-ul a rămas motorul afacerii, cu obiective de creştere şi consolidare a poziţiei de lider în zona comenzilor online de buchete de flori“, afirmă Marina Popescu. Divizia online, cu vânzări de 1,05 milioane de euro, a generat anul trecut 58% din cifra de afaceri a grupului, care a ajuns la 1,8 milioane de euro. În mediul virtual, anul trecut vânzările de flori ale companiei au bifat un plus de 40% faţă de 2014, ritm care se menţine similar cu cel din anii anteriori.

    În 2015, Floria a făcut primul pas spre comerţul cu magazine fizice, deschizând un spaţiu în Bucureşti, în urma unei investiţii de 100.000 de euro; a urmat al doilea, tot în Capitală. În 2016 însă, miza Floria a fost pe proiectele de amenajări florale şi peisagistice de amploare, explică Andreea Uceanu. „Pe de o parte, maturitatea la care a ajuns grupul a permis abordarea internă a unor astfel de proiecte de amploare. Pe de altă parte, graţie reputaţiei am început să fim căutaţi de clienţi pentru proiectele de amenajare“, spune Andreea Uceanu.

    În proiectul de amenajare peisagistică de la ParkLake au lucrat peste 30 de persoane, angajaţi ai Floria, dar şi colaboratori, iar primii paşi au fost vizitarea spaţiului şi studierea planurilor şi a simulărilor 3D. Apoi Floria a propus un proiect de amenajare, a întocmit şi prezentat oferta financiară; odată ce au primit acordul dezvoltatorilor celui mai recent deschis mall din Capitală (cu o investiţie de 180 de milioane de euro), au fost comandate plantele la furnizorii din Olanda şi a fost pus la punct programul şi planul de lucru pentru punerea în practică a proiectului. După ce plantele comandate au fost aduse din Olanda, au fost sădite, iar acum contractul dintre Floria şi ParkLake continuă cu serviciul de mentenanţă. Andreea Uceanu povesteşte că „practic, cele două centre comerciale care apar în această toamnă în Bucureşti vor purta amprenta Floria în ce priveşte amenajările florale şi peisagistice. „Amenajările florale în Veranda Mall sunt un proiect pe care l-am dorit foarte mult, pentru a marca intrarea în forţă a grupului Floria în acest segment, nu cu un proiect, ci cu două: ParkLake şi Veranda.“ În cazul Veranda Mall, proiectul implică amenajări în zona exterioară, pe o suprafaţă de aproape 5.000 mp, cu gazon, copaci şi alte plante. „Datorită zonei cu restaurante exterioare, zona verde a centrului comercial va fi importantă, cu atât mai mult cu cât în zona Obor spaţiile verzi şi parcurile nu sunt foarte numeroase“, adaugă reprezentanta Floria.

  • Povestea omului care a înregistrat heroina ca medicament şi a vândut-o în farmacii timp de peste 20 de ani

    Părintele fondator al Bayer Group s-a născut în districtul Barmen-Heckinghausen al oraşului Wuppertal în 1825, ca fiu al unui muncitor într-o fabrică de mătase, într‑un moment în care industria textilă era înfloritoare, dar care nu a vrut să ducă mai departe meseria tatălui. În schimb, la vârsta de 14 ani a debutat în industria chimică, devenind ucenic în Wesenfeld & Company din Barmen.

    În timpul uceniciei sale, Bayer a reuşit să se familiarizeze cu fundamentele industriei chimice, dar şi cu problemele comerţului din domeniu. La vârsta de 20 de ani şi-a îndreptat atenţia spre coloranţi naturali, dându-şi seama că în acest segment putea face profituri mari. Pasiunea pentru coloranţi a lui Bayer s-a accentuat atunci când a fondat prima companie de vânzări, stabilind astfel o reţea de distribuţie europeană. Bayer a reuşit să se impună pe piaţa coloranţilor din Europa prin distribuirea nuanţatorilor naturali, extraşi din diverse tipuri de copaci. Datorită calităţii acestora, afacerea lui Bayer a prosperat, mai ales în metropolele europene precum Londra, Bruxelles şi Sankt Petersburg.

    Omul de afaceri a reuşit să-şi dezvolte afacerea până la New York, intrând pe o piaţă care se afla într-o continuă dezvoltare. Cum chimia anorganică a evoluat în domeniul producţiei, antreprenorul german a fost nevoit să-şi adapteze strategia: primii coloranţi artificiali importaţi de Bayer – anilina şi fucsina – au fost superiori coloranţilor naturali în ceea ce priveşte puritatea şi luminozitatea.

    Alături de partenerul său de afaceri, Friedrich Weskott, Bayer a reuşit să experimenteze producţia şi testarea coloranţilor de gudron în propria companie. Primele semne care arată ce va deveni ulterior Bayer AG au fost vizibile de la 1 august 1863 prin intrarea Friedrich Bayer Company în registrul comercial. În urma evoluţiei ulterioare a coloranţilor, fondatorii companiei au reuşit să-şi extindă considerabil capacităţile de producţie chiar dacă situaţia economică era tensionată în acel moment. Obiectivul companiei a fost fabricarea coloranţilor sintetici din derivaţi ai gudronului care fuseseră inventaţi cu câţiva ani în urmă. Un fapt mai puţin cunoscut este faptul că Bayer AG a fondat în 1904 echipa de fotbal TuS 04, care azi este cunoscut ca TSV Bayer 04 Leverkusen. Friedrich Bayer a murit în 1880, la vârsta de 54 de ani, şi a lăsat în urmă o afacere înfloritoare.

    În prezent, compania şi-a extins domeniul de activitate (de la medicamente până la pesticide), iar Bayer AG a înregistrat în 2015 venituri de peste 46 de miliarde de dolari. Grupul de origine germană are activităţi pe mai multe pieţe: produse farmaceutice umane şi veterinare, produse pentru îngrijirea sănătăţii, produse chimice şi produse biotehnologice agricole, dar şi polimeri.

    Primul şi cel mai cunoscut produs al Bayer este aspirina. Heroina a fost o marcă înregistrată în 1898-1910 de către Bayer şi comercializată ca antitusiv şi ca un substitut pentru morfină, unul care nu producea dependenţă. În 2014, Bayer a cumpărat compania Merck, care avea în portofoliu branduri precum Claritin, Coppertone şi Dr. Scholl.

    Anul acesta, compania a fost restructurată în trei divizii principale: divizia farmaceutică, cea pentru îngrijirea sănătăţii consumatorilor şi alta de produse biotehnologice agricole. De asemenea, Bayer are şi activităţi în domeniul medicamentelor de uz veterinar.

  • RADET cere intrarea în insolvenţă. Compania are datorii de peste 3,4 miliarde lei

    Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice (RADET) cere intrarea în insolvenţă, solicitarea regăsindu-se în proiectul de hotărâre privind mandatarea Consiliului de Administraţie RADET de a lua măsurile necesare pentru continuitatea activităţii, document aprobat miercuri de CGMB.

    Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) a aprobat, miercuri, proiectul de hotărâre privind mandatarea Consiliului de Administraţie RADET Bucureşti de a lua toate măsurile tehnice, juridice şi economice necesare pentru asigurarea continuităţii activităţii regiei, pentru garantarea livrării agentului termic pentru populaţie şi instituţii.

    În proiect a fost introdus un amendament de intrarea a RADET în insolvenţă, urmând ca instituţia să se adreseze unei instanţe.

    RADET are datorii către Electrocentrale Bucureşti în valoare de peste 3,4 miliarde lei.