Tag: servicii

  • Comerţul online din România a crescut de trei ori în ultimii cinci ani

    Cea mai mare creştere a fost între 2014 şi 2015, când afacerile din sectorul de e-commerce au avansat cu peste două miliarde de lei, conform analizei privind business-ul din comerţul online din intervalul 2011-2016 realizată de KeysFin, companie care oferă servicii de informaţii de business şi credit management dedicate mediului de afaceri.

    Profitablitatea sectorului a avansat de la 47,4 milioane de lei în 2011 la 233,7 milioane de lei în 2015, iar pentru 2016 se preconizează o ţintă de peste 300 de milioane de lei, pe fondul creşterii interesului românilor pentru produsele şi serviciile vândute pe internet, indică statisticile KeysFin.

    „2016 se anunţă a fi cel mai bun an din istoria business-ului online din România. Un argument de actualitate îl reprezintă rezultatele spectaculoase din campania Black Friday 2016 care a dovedit că online-ul românesc a ajuns la un nivel de fenomen naţional. Nu neapărat reducerile, cât volumul spectaculos al vânzărilor a dovedit că românii sunt tot mai interesaţi de vânzările din aşa-numitele mall-uri virtuale”, au explicat analiştii de la KeysFin.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şeful celui mai mare operator aerian din Europa spune că în curând oamenii vor călători gratis cu avionul

    Şeful Ryanair, cel mai mare operator aerian din Europa, şi-a afirmat recent încrederea în faptul că oamenii vor ajunge să zboare gratis în următorii zece ani, plătind doar pentru anumite servicii opţionale.

    ”Am o viziune că în următorii cinci până la 10 ani biletele de avion Ryanair vor fi gratuite, caz în care avioanele vor fi pline, iar noi vom face bani […] primind o parte din câştigurile magazinelor şi ale restaurantelor din aeroporturi. Cred că se va întâmpla. Nu se va întâmpla la Heathrow ori în acele aeroporturi care sunt mari ”Hub”-uri.

    Dar da în majoritatea celorlaltor aeroporturi, care doresc să îşi crească mult traficul, unde acest proces a început deja să se realizeze, scăzând o parte din taxele de aeroport şi câteva alte taxe” a declarat Michael O’Leary. Declaraţia a fost făcută la o conferinţă a Asociaţiei Operatorilor Aerieni Britanici.

    Nu este prima oară când O’Leary vorbeşte despre gratuitatea zborurilor: el consideră această idee ca fiind cea mai puternică armă de marketing şi a revenit, în mai multe rânduri, asupra acestui discurs.

  • Şeful celui mai mare operator aerian din Europa spune că în curând oamenii vor călători gratis cu avionul

    Şeful Ryanair, cel mai mare operator aerian din Europa, şi-a afirmat recent încrederea în faptul că oamenii vor ajunge să zboare gratis în următorii zece ani, plătind doar pentru anumite servicii opţionale.

    ”Am o viziune că în următorii cinci până la 10 ani biletele de avion Ryanair vor fi gratuite, caz în care avioanele vor fi pline, iar noi vom face bani […] primind o parte din câştigurile magazinelor şi ale restaurantelor din aeroporturi. Cred că se va întâmpla. Nu se va întâmpla la Heathrow ori în acele aeroporturi care sunt mari ”Hub”-uri.

    Dar da în majoritatea celorlaltor aeroporturi, care doresc să îşi crească mult traficul, unde acest proces a început deja să se realizeze, scăzând o parte din taxele de aeroport şi câteva alte taxe” a declarat Michael O’Leary. Declaraţia a fost făcută la o conferinţă a Asociaţiei Operatorilor Aerieni Britanici.

    Nu este prima oară când O’Leary vorbeşte despre gratuitatea zborurilor: el consideră această idee ca fiind cea mai puternică armă de marketing şi a revenit, în mai multe rânduri, asupra acestui discurs.

  • Afaceri pe care le poţi porni cu mai puţin de 500 de lei: astăzi, cum să faci bani dintr-o activitate pe care oricum o ai zilnic

    Sigur, poate nu o vezi ca pe o sarcină, dar timpul petrecut pe social media poate fi transformat uşor într-un business. Vorbesc de consultant în social media, o meserie în care trebuie să îi înveţi pe alţii ce să posteze online. Pare uşor, nu-i aşa?

    Pe măsură ce vei ajunge să ai clienţi mai mari, lucrurile vor deveni ceva mai complicate: va trebui să înveţi identitatea fiecărui brand pentru a înţelege ce mesaje să serveşti clienţilor. Dar e ceva ce se poate învăţa în timp.

    Pentru a începe, ai nevoie de un site pe care îl poţi construi chiar singur, fără să ai studii de specialitate, pe site-uri precum Wix.com sau chiar WordPress. O să te coste în jur de 200 de lei şi multe ore pierdute. Apoi, sfatul meu este să începi să îţi cauţi clienţi prin prieteni sau cunoscuţi; ulterior, poţi să investeşti câte ceva şi în Google Adwords.

    Pentru a emite facturi, cel mai simplu e să te înregistrezi ca Persoană Fizică Autorizată – procesul se derulează la Registrul Comerţului, durează 3-4 zile şi costă aproximativ 140 de lei.

  • Cum i-a schimbat viaţa acestei femei o simplă vizită la spa. Ce a ajuns să facă ea acum este incredibil

    Melanie Gleeson, CEO-ul unui imperiu spa de lux, dezvăluie publicaţiei forbes.com secretele unui business de succes, ca cel pe care îl conduce.

    „În primul rând, am văzut schimbarea fizică şi emoţinală pe care o aveau femeile când plecau de la spa”, spune Melanie. „Mi-am dat seama că vreau să fac parte din această industrie”.  Şi aşa a început, în 2012, deschizând primul său spa împreună cu o colegă de facultate, Belinda Fraser, care acum îi este parteneră de busines. „Am deschis primul Endota spa cu 5000 de dolari, locaţia, pasiune şi un întreg set de obiective”, adaugă ea.  În 2016, cu Gleeson în prim plan, Endota are peste 100 de centre în Australia, peste 1000 de angajaţi, fiind cea mai mare reţea de spa de pe continent.

    1.      Găseşte-ţi povestea

    „Am fost crescută respectând mediul înconjurător şi moştenirea lăsată de ţara noastră”, spune Gleeson. „Şi vreau să mă asigur că orice am făcut sau fac în acest business reflectă aceste valori”. Iar asta se reflectă, după spusele sale, în ingredientele naturale folosite în gama de îngrijire a pielii din cadrul spa-ului, tipice Australiei, creând astfel o legătură puternică cu cultura indigenă a ţării. „Când am căutat un nume potrivit pentru primul spa, am dat peste -endota -, un cuvânt indigen, care înseamnă „frumos”, spune Gleeson. Prin asta, a reuşit să-şi creeze un brand unic şi să se diferenţieze pe piaţa de wellness.

    2.      Alege oamenii potriviţi

    Gleeson consideră că modul său de a conduce, ce are la bază valori de bază precum grija, a atras oameni cu aceleaşi principii şi valori, lucru ce a dus la o creştere a nivelului de aparteneţă la  brand. „Nu cred că acest lucru este o coincidenţă. Cu toţii suntem legaţi de univers”, spune ea. Aşadar, lucrând cu oameni care gândesc similar, Melanie consideră că valorile interne ale brandului pot fi cimentate uşor, mai ales atunci când o afacere îşi doreşte extinderea prin franciză.

    3.      Fără ierarhii

    Conform spuselor sale, în cadrul Endota spa, ierarhia a fost eliminată. „Nu cred într-un birou central. Noi suntem un centru de sprijin, ce funcţionăm împreună cu partenerii de afaceri”, declară Melanie. Însă, cel mai mare impact în ceea ce priveşte determinarea direcţiei de afaceri, ar trebui să fie construirea şi cultivarea de relaţii, spune Gleeson. „Sunt mereu conştientă de acest lucru şi de contribuţia partenerilor noştri de afaceri la creşterea brand-ului”, mai adaugă ea.

    4.      Să oferi servicii calitative

    „Pentru a oferi servicii de lux în piaţa de servicii de sănătate şi wellness înseamnă să pui pe primul plan nevoile clientului din minutul în care îţi trece pragul”,spune Gleeson. „Spa-urile noastre sunt un refugiu pentru femei, locul unde îşi lasă grijile şi stresul la uşă”, spun aceasta. După părerea sa, centrul spa nu ar trebui să fie considerat un tratament de lux, ci un obicei sănătos. 

  • Eurostat: În noiembrie se atinge cel mai mare nivel al inflaţiei din zona euro din ultimii doi ani

    Conform datelor Băncii Centrale Europene, este cel mai ridicat nivel al inflaţiei înregistrat de zona euro după luna aprilie 2014. În luna februarie 2016, rata inflaţiei în zona euro era de -0,2%.

    Potrivit Eurostat, în luna noiembrie cele mai importante majorări de preţuri se estimează că vor fi înregistrate în sectorul serviciilor (o creştere anualizată de 1,1%), urmate de produsele alimentare, alcool şi ţigări (o creştere de 0,7% faţă de 0,4% în octombrie), produsele industriale non-energetice (0,3%) şi de tarifele pentru energie (-1,1% în luna noiembrie, faţă de un declin de 0,9% în luna octombrie).

    Conform previziunilor de toamnă, Comisia Europeană a anunţat – la începutul lunii noiembrie – că se estimează o accelerare a inflaţiei în zona euro până la 1,4% în 2017 de la 0,3% în 2016.

  • Porche România comunică conceptul de service-uri Volkswagen Direct Express

    Pentru posesorii de autoturisme Volkswagen mai vechi de minimum cinci ani, Porche România comunică, alături de Infinit Agency, noul concept se service-uri „Volkswagen Direct Express”, destinat posesorilor de maşini ieşite din garanţie.

    Conceptul de service Volkswagen Direct Express este implementat deja în trei regiuni din ţară şi urmează extinderea la nivel naţional. Comunicarea constă într-o campanie targetată pe cele trei regiuni cu scop de creştere awarness, dar şi de informare privind serviciile oferite clienţilor precum: acces rapid la service, accesorii originale sau expertiză tehnică VW. 

     „Pentru noi este un an strategic în ceea ce priveşte marketarea serviciilor de marca after-sales pentru că am putut să ieşim în piaţă cu o alternativă care să ne fidelizeze clienţii post-garanţie. Colaborarea cu Infinit ne-a provocat un pic curajul strategico-creativ şi sunt bucuros că am ales să scriem împreună acest capitol important din povestea Direct Express”, spune Dumitru Bolba, Sales Service, Parts and Accessories Manager, Porsche România.

    „Când vorbim de service auto de marcă, challenge-ul – al tuturor jucătorilor din piaţa auto- este acela de a fideliza clientul care a ieşit din perioada de garanţie. Rolul nostru a fost să înţelegem ce îi face pe clienţi să renunţe la service-ul de cartier, iar printr-o comunicare relevantă şi în spiritul brandului să le schimbăm percepţia. Volkswagen ne-a făcut treaba mai uşoară pentru că soluţia vine, în primul rând, din produs. (…) Aşa a luat naştere umbrela de comunicare „Noi suntem altfel” sub care seria de execuţii vin să demonstreze avantajele Direct Express”, spune şi Alice Gavril, head of new business & strategy, Infinit Agency.  

  • Alin Chitu revine ca director servicii fiscale la Deloitte

    Deloitte România anunţă că Alin Chitu se alătură practicii de consultanţă fiscală corporativă ca director. Alin Chitu revine la Deloitte, compania unde şi-a început cariera în urmă cu câţiva ani  pe fondul creşterii activităţii practicii de taxe, care a ajuns la o echipă de 150 de specialişti şi în interiorul căreia, anul acesta, au fost promovaţi doi directori.

    Chitu şi-a început cariera în 2005 pe poziţia de consultant fiscal, iar în ultimii ani a fost partener la societatea de avocaţi Ţuca Zbârcea & Asociaţii, unde a dezvoltat practica fiscală a firmei. El a lucrat câţiva ani pentru o altă companie Big 4.

    ”Sunt încântat că Alin a revenit în compania unde a debutat cu ani în urmă, aducând cu sine o expertiză bogată. Suntem încrezători că experienţa şi inteligenţa sa în afaceri vor aduce un plus de valoare echipei de taxe, contribuind la dezvoltarea potenţialului şi competenţelor noastre pe piaţă. Deloitte şi-a propus dintotdeauna să atragă cele mai bune talente, iar oamenii care aderă deja la valorile noastre esenţiale au un atu în plus”, a spus Dan Bădin, Partener Coordonator Servicii Fiscale şi Juridice Deloitte România.

    Alin Chitu este specializat în consultanţă fiscală pentru companii private, acoperind o gamă largă de servicii privind impozitarea internaţională şi locală, cât şi implicaţiile diverse ale tranzacţiilor.

  • Povestea singurei femei CEO din industria telecom din România

    Pentru prima dată de când a preluat conducerea filialei locale Orange, singura femeie CEO din industria telecomului românesc, Liudmila Climoc, vorbeşte despre parcursul până la fotoliul de director executiv, despre rezultatele obţinute şi perspectivele companiei pe care o conduce, liderul pieţei de profil.

    „Este esenţial să nu-ţi setezi limite, să cauţi provocarea, nu confortul şi să te întrebi continuu cum te poţi diferenţia” este crezul Liudmilei Climoc, CEO-ul Orange România. Privind în urmă, constanta de bază a carierei sale este apetenţa pentru inovaţie şi deschiderea către schimbare, către provocări: „Mi‑am construit cariera cărămidă cu cărămidă. Cred cu tărie în importanţa aprofundării cunoştinţelor, iar pentru a învăţa trebuie să-ţi menţii mintea mereu deschisă şi să asculţi”. După spusele sale, cea mai mare provocare profesională întâlnită până acum a fost preluarea conducerii Orange România, cel mai mare operator telecom local, cu o cotă de piaţă de 37%.

    Fotoliul de CEO al filialei locale Orange nu este însă prima poziţie de prim rang pe care moldoveanca o ocupă în cadrul unei companii; în ultimii opt ani a condus operaţiunile aceluiaşi operator în partea cealaltă a Prutului. În timpul mandatului său de CEO, Orange Moldova a crescut, compania devenind lider al pieţei prin dublarea numărului de clienţi, „iar în prezent doi din trei moldoveni sunt clienţi Orange, asta însemnând 2,6 de milioane de oameni”, explică Liudmila Climoc. Şi pe lângă rezultatele financiare, ea se mândreşte cu faptul că „a poziţionat Moldova pe harta inovaţiei grupului Orange”, fiind prima ţară în care s-a implementat reţeaua de tip 4G, în 2011.

    De asemenea, a reuşit să creeze o premieră mondială, prin efectuarea primului apel HD la nivel global. „Prin rezultatele şi inovaţiile aduse, am reuşit să creăm un branding de ţară ce a contribuit la îmbunătăţirea imaginii Moldovei ca regiune ce se luptă cu o situaţie economică dificilă”, spune Climoc.

    „Wow! Asta da provocare!” a fost primul său gând când i s-a propus poziţia actuală, fiind conştientă că noul job îi va aduce la pachet responsabilitatea cunoaşterii şi înţelegerii în profunzime a contextul local. „Particularităţile locale pot face diferenţa într-o piaţă atât de competitivă. Chiar dacă distanţa dintre Bucureşti şi Chişinău este relativ mică, pieţele sunt fundamental diferite”, consideră Liudmila Climoc, care a preluat conducerea Orange România pe 1 mai 2016.

    Tranziţia nu a fost dificilă şi povesteşte că nu a surprins-o nimic, ci mai degrabă i s-au confirmat aşteptările. În primul rând, a descoperit „o echipă proactivă, focusată pe strategie, capabilă să se mobilizeze în faţa deadline-urilor şi a inovaţiei”, obiceiuri care se pliază pe stilul său de management şi au ajutat-o să se obişnuiască cu echipa de la Bucureşti. Pe de altă parte, se declară încântată să observe entuziasmul românilor faţă de tehnologie, afirmând că „oamenii vor o calitate superioară atât în ce ţine de reţea, cât şi în livrarea serviciilor”. Totuşi, deşi aşteptările clienţilor pentru serviciile telecom sunt foarte ridicate, românii caută simplismul. Explicaţia e la fel de simplă, spune şefa Orange: „Viaţa devinde din ce în ce mai activă, ritmul creşte constant, internetul, tehnologia, aplicaţiile se îmbunătăţesc şi, în acest context, singura aşteptare a omului este menţinerea lucrurilor cât se poate de simple”.

    Aceasta este şi principiul care stă la baza celui mai recent proiect implementat de Orange în România, pe care Liudmila Climoc trebuie să îl crească de la zero – serviciile convergente – un termen puţin cunoscut publicului larg, dar care „va intra cu siguranţă în vocabularul uzual al românilor; sau cel puţin beneficiile sale”. Pachetul convergent Orange Home, serviciu spre care operatorul îşi focusează în acest moment strategia, presupune oferirea de servicii integrate pentru mobil şi acasă. Astfel, abonaţii beneficiază de telefonie mobilă, televiziune prin cablu, telefonie fixă, internet fix prin fibră optică şi sisteme pentru case inteligente, sub aceeaşi umbrelă portocalie. „Clienţii vor lucrurile simple din acest punct de vedere, iar Orange le oferă toate serviciile sub o singură factură, la cea mai bună tehnologie. Pe de altă parte, această schimbare completează portofoliul Orange, fiind un pas important şi pentru companie”, explică Liudmila Climoc.

    Acest pas vine după şase trimestre de creştere consecutivă; în perioada iulie-septembrie din 2016 a înregistrat o cifră de afaceri de 251,1 milioane de euro, în creştere cu 3,3% faţă de perioada similară a anului trecut şi cu 4,4% faţă de trimestrul anterior. Orange România este lider pe piaţa telecom din 2007, când a reuşit să depăşească Vodafone cu peste un milion de clienţi; la sfârşitul anului trecut a înregistrat o cifră de afaceri de 947 de milioane de euro, şi 10,177 milioane de clienţi. Topul companiilor care activează în telecom este completat, după cifra de afaceri obţinută în 2015, de Vodafone România (cu afaceri de 749,3 mil. euro), grupul Telekom România (fostele Romtelecom şi Cosmote, subsidiare ale Deutsche Telekom, care ocupă poziţia a treia în clasament cu venituri de 984 mil. euro la nivel de grup şi 415,8 mil. euro pentru fostul Cosmote) şi Digi Mobil (parte din RCS & RDS, cu o cotă de piaţă de 10% şi afaceri de 600 mil. euro). Piaţa telecom, care a ajuns de 3,4 miliarde de euro, se află în creştere, spune Liudmila Climoc, mai ales în contextul revenirii economiei.

    „România a înregistrat cea mai rapidă creştere economică din Europa în trimestrul al doilea din 2016, faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, până la 6%, conform Eurostat. Pe de altă parte, al doilea cel mai mare contribuitor la PIB-ul României este sectorul IT&C, industria telecom fiind o parte predominantă a acestei pieţe”, spune CEO-ul Orange. Aşadar, previziunile nu pot fi decât optimiste, iar creşterea industriei este susţinută, la rândul său, de creşterea afacerilor, a consumului şi, nu în ultimul rând, de faptul că România devine hubul IT al Europei, consideră reprezentanta Orange.
    Ca manager al celui mai mare operator telecom, Liudmila Climoc îşi propune „să consolideze poziţia locală a Orange pe piaţa de profil şi să creeze un teren propice pentru inovaţie, cât şi să răspundă nevoilor şi aşteptărilor clienţilor”. Cât despre cele şase luni petrecute până în prezent la Orange România, spune că a fost o perioadă dinamică, în care Orange s-a focusat pe serviciile convergente, pe experienţa consumatorului şi pe rolul său în comunitate.

  • Noul cuvânt de ordine în economie: clientul, prizonierul nostru

    Una dintre întrebările şi temele frecvent întâlnite la conferinţele ZF sau Business Magazin este legată de clienţii companiilor: pentru cei care lucrează cu sute de mii şi milioane de clienţi, câţi dintre aceştia sunt „prizonieri”, respectiv nu se mută, sau se mută foarte greu la concurenţă. Şefii de companii sau directorii de marketing răspund că ei nu iau „prizonieri”, ci clienţii îşi pot alege în orice moment produsele sau serviciile lor sau de la concurenţă.

    În realitate, aproape 70% dintre clienţii unei bănci sau ai unei companii, indiferent de domeniul de activitate, rămân acolo din obişnuinţă, că aşa au început, din superstiţie, pentru că firma la care lucrează are cont acolo, pentru că le plac serviciile sau pe cineva de la ghişeu etc. Mulţi dintre ei resping din start ideea de a se muta cu contul, cu creditul, cu casa, cu abonamentul de telefonie mobilă, poate cu maşina la o altă companie. Din acest motiv, nici nu discută sau nu analizează ofertele concurente, chiar dacă ofertele primite sunt mai „avantajoase”.

    Companiile ştiu acest lucru, o bună parte dintre clienţii pe care şi i-au atras în timp rămân cu ei indiferent de perioade, acest lucru constituind de multe ori principalul lor activ atunci când iau un împrumut sau vor să se vândă.

    Câţi dintre voi v-aţi refinanţat creditul pentru casă sau aţi schimbat operatorul de telefonie mobilă?

    Cei care au apucat să se aşeze la casa lor, să aibă un serviciu şi o locuinţă proprie nu vor să-şi bată capul să caute alte oferte. De ajuns au fost bătuţi la cap prin telefoane în anii 2000 cu tot felul de oferte care de care mai avantajoase şi mai potrivite pentru nevoile lor.

    În ultimii ani, bătăliile companiilor pentru noi clienţi şi-au mai redus intensitatea şi firmele au început să lucreze la menţinerea clienţilor lor, la imaginea serviciilor şi a produselor oferite şi poate la service-urile din spatele lor.
    În viitor, luptele se vor da pentru ca clienţilor actuali, cei care nu se mişcă atât de uşor, care sunt prizonierii unui brand, unui nume, unei locaţii, unei proximităţi, să le fie vândute mai multe produse şi servicii.

    Odată ce ai un client pe cablu, poate poţi să-i mai dai şi energie electrică şi, de ce nu, un credit. Dacă eşti un operator telecom, începi să-i dai televiziune şi – de ce nu? – servicii de transfer de bani şi chiar bancare. Retailerii vor începe să le dea clienţilor lor servicii bancare în viitor, servicii de asigurări, de plată a utilităţilor, de făcut plinul etc. Farmaciile, prin cardurile lor, poate vor începe să vândă şi alte produse care vor scuti clienţii de nişte drumuri.

    Odată ce economia României se consolidează, respectiv jucătorii mari devin şi mai mari prin achiziţii sau prin ieşirea concurenţilor de pe piaţă, şi concurenţa scade şi de aceea nimeni nu are interesul să investească „enorm” în a atrage alţi clienţi pentru a nu declanşa o bătălie a preţurilor, care nu duce nicăieri, ci doar la reducerea propriilor marje.
    Pentru clienţi, acest lucru nu este tocmai bun, pentru că scade numărul alternativelor de pe piaţă, numărul ofertelor şi numărul produselor. Poate scădea preţul serviciilor şi produselor, dar nu asta este ideea în „capitalism”, ci distrugerea concurenţei, creşterea cotei de piaţă şi posibilitatea de a majora constant preţurile.

    În străinătate, în ultimii 30 de ani, primele zece companii din diferite domenii şi-au majorat constant cotele de piaţă, ajungând să controleze tot lanţul. În România, din 2000 până în 2008-2009, a fost un asalt al investitorilor şi al companiilor din diferite domenii, în special din străinătate. Fiecare voia să înfigă un steag undeva şi nu conta preţul pe care îl plătea pentru câştigarea unui client şi a unei cote de piaţă. Nu conta că nu avea sens să plătească atât de mult pentru un procent din piaţă sau pentru un client, bani pe care nu i-ar fi scos nici în 20 de ani. Important era să fie prezent, având la dispoziţie bani din abundenţă. În sistemul bancar se dădeau credite şi cui nu voia, numai pentru a fi îndeplinit targetul.
    După criză, companiile au devenit mult mai realiste, au încep să se uite la cifre, iar România dintr-odată părea o piaţă mai săracă, unde nu sunt chiar atât de mulţi clienţi solvabili cum apăreau în PowerPoint-uri.

    Firmele care au rămas în piaţă au început să-şi schimbe treptat strategia, au trecut subtil de la cote de piaţă la menţinerea propriilor clienţi, cărora să le vândă mai mult. De aceea, multe companii au început să-şi reducă investiţiile, menţinându-le doar la strictul necesar; nu mai aruncă cu bani în goana de a câştiga noi clienţi. Cuvântul de ordine este rentabilitatea, profitabilitatea pe client şi mai puţin numărul clienţilor.

    În perioade de boom, România a crescut de pe urma investiţiilor, a consumului, a angajărilor, a creşterilor exponenţiale de salarii. Acum, România creşte mai mult pe consum şi pe plusuri de salarii, nu în toate sectoarele, şi mai puţin pe investiţii sau noi angajări.

    Foarte mulţi se întreabă de ce această creştere economică de 5%, cea mai mare din Europa, nu se vede aşa mult în buzunarul lor. Mai ales în sectorul privat. De ce? Companiile nu mai aleargă după cote de piaţă, fac mai puţine investiţii şi angajări, nu mai aruncă cu bani; ştiu că 70% din clienţii lor sunt „prizonierii” lor. Regula este „creştere cu ce ai”, fără alte cheltuieli şi mai puţin cu alte investiţii, iar profitul este pe primul loc.

    Deci clientul nostru, prizonierul nostru.