BusinessMagazin

Tag: finantare

  • O ţară care greşeşte foarte mult

    Subtil ca întotdeauna, Băsescu a admis însă atât că Elena Udrea ”se poate înşela„ (cazul filajului de la Paris din toamna trecută, atribuit de Udrea lui Florian Coldea de la SRI), cât şi că ”nu exclude„ ca în campania sa electorală din 2009 să fi intrat şi bani negri, căpătaţi prin aceleaşi metode detaliate de denunţătorii Elenei Udrea din dosarul Microsoft.

    Seninătatea cu care preşedintele a admis că era gata să-l demită pe Coldea pentru o simplă bănuială a Elenei Udrea pare să-i fi şocat pe mulţi comentatori, însă ea poate da în mod sincer fiori reci numai celor care au uitat că pe vremuri acelaşi preşedinte îl ungea şef la SIE pe Claudiu Săftoiu pentru unicul motiv că acela era soţul uneia dintre consilierele sale.

    Cât despre acuzaţia Elenei Udrea, proaspăt rearestată preventiv, că toată lumea se preface acum că nu ştie că orice campanie electorală se finanţează cu bani negri (”întrebaţi-l pe dl Ponta, pe dl Iohannis„), ea aminteşte automat de o faimoasă replică a lui Relu Fenechiu, fost ministru PNL, actualmente puşcăriaş, care spunea în 2013 că România este ”o ţară care greşeşte foarte mult„, pentru că fostul premier PSD Adrian Năstase a fost singurul condamnat pentru nişte fapte pe care le fac mulţi politicieni, căci ”partidele politice nu se finanţează doar din bani albi„.

    Aşadar, România greşea condamnându-l pe Năstase nu pentru că faptele lui nu ar fi fost penale, ci pentru că ele sunt o practică uzuală în clasa politică. Nicio deosebire între poziţia lui Fenechiu şi cea a Elenei Udrea, cu excepţia faptului că pe atunci DNA îi ocolea cu grijă pe demnitarii apropiaţi de Traian Băsescu, ocupaţi probabil să pregătească finanţarea campaniilor din 2014.

  • Comisia de Cod electoral: Campaniile electorale, finanţate de la bugetul de stat

    Aceste principii au fost expuse atât de preşedintele Comisiei de Cod electoral, Valeriu Zgonea, care a susţinut poziţia PSD în acest sens, cât şi de vicepreşedintele acestui for, Mihai Voicu, care a susţinut poziţia PNL.

    Zgonea a precizat că PSD susţine transpunerea în legislaţia naţională a recomandărilor grupului Greco privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale.

    “Noi propunem limitarea cheltuielilor de campanie electorală, ca sumă şi categorii de cheltuieli, concomitent cu finanţarea de la bugetul de stat. Propunem ca această finanţare să se facă nediscriminatoriu”, a spus, la rândul său, Mihai Voicu.

    El a arătat că PNL a identificat şase categorii de cheltuieli de campanie care să poate fi finanţate şi, ca urmare, decontate, respectiv cheltuieli legate de media ,identitate vizuală a partidului, materiale pentru informare, campania on-line, cercetări sociologice şi organizare de evenimente.

    Voicu a mai susţinut că fiscalizarea cheltuielilor de campanie va fi foarte benefică, întrucât decontările nu se vor putea face fără a avea actele în regulă.

  • Sfaturi pentru mine tânăr. Marcel Bărbuţ, Adeplast: Dacă un concurent face cu 10 angajaţi ceea ce tu faci cu 15, mai bine să nu te apuci

    Am pornit la drum cinci parteneri, dar numai eu am vrut binele firmei, aşa că am fost nevoit să cumpăr treptat părţile celorlalţi pentru că nu am putut sta în companie cu cineva care face prostii. Abia în 2007 am devenit unicul acţionar.

    Apoi, m-aş asigura mereu ca toată lumea să creadă că sunt în firmă, chiar dacă nu sunt acolo. Trebuie să creezi această psihoză pentru ca angajaţii să ştie că sunt mereu văzuţi şi controlaţi de şefi. Dacă nu ai un program de minimum trei-cinci ani în care să ştii unde ajungi, este o mare problemă. Când am început eu afacerile, puneai un leu şi luai patru. Astăzi nu mai e aşa.

    Bătălia există pe toate segmentele de piaţă, de aceea trebuie să îţi cunoşti bine competitorii şi să le ştii cifrele şi deciziile. Dacă un concurent face cu 10 angajaţi ceea ce tu faci cu 15, mai bine să nu te apuci. Calculele trebuie făcute cât mai precis, iar atenţia la salarii trebuie să fie constantă. Dacă plăteşti un angajat cu mult mai mult decât nivelul pieţei, afacerea devine foarte complicată. Totul trebuie negociat foarte atent, de la finanţare până la furnizori şi salarii. Dacă ar fi să o iau de la capăt în condiţiile actuale, m-aş gândi de două ori dacă să încep sau nu.

  • Fiscul european în ofensivă

    Companiile europene ar trebui să fie impozitate în locul unde îşi desfăşoară activităţile economice generatoare de profit, pentru a nu mai putea eluda fiscul, a decis Colegiul comisarilor europeni, în prima dezbatere privind combaterea evaziunii fiscale în UE.

    În urma dezbaterii, Colegiul comisarilor a decis să prezinte în luna martie un pachet privind transparenţa fiscală. Tot luna viitoare, CE va prezenta o propunere legislativă pen-tru extinderea schimbului automat de informaţii privind deciziile fiscale, spre a împiedica practica multinaţionalelor de a-şi transfera profiturile şi de a face optimizare fiscală pe seama statelor UE.

    Comisia a lansat şi o o consultare cu privire la uniunea pieţelor de capital (CMU), care vizează înlăturarea obstacolelor ce blochează investiţiile transfrontaliere. În viziunea CE, CMU va reprezenta o alternativă la bănci, va oferi mai multe opţi-uni pentru finanţare mai ales în statele membre unde băncile nu oferă împrumuturi, iar IMM şi start-up-urile se confruntă cu dificultăţi de finanţare.

  • Gerea solicită CE ca proiectele de producţie a energiei nucleare să fie finanţate cu bani europeni

    Gerea a a transmis o scrisoare în acest sens vicepreşedintelui UE Maros Sefcovic şi comisarului european Arias Canete, ministrul având calitatea de preşedinte al grupului statelor membre pro-nucleare, potrivit unui comunicat al ministerului Energiei.

    Scrisoarea, în care se solicită “asumarea angajamentului Comisiei pentru identificarea mecanismelor de finanţare la nivel european a marilor proiecte de infrastructură aplicabile inclusiv în domeniul nuclear” este semnată de reprezentanţi ai României, Franţei, Cehiei, Lituaniei, Poloniei, Slovaciei şi Angliei.

    Toate aceste ţări deţin reactoare nucleare. Fiecare stat membru al UE este liber să îşi aleagă mixul energetric pe care şi-l doreşte sau şi-l permite.

    “Poiectele nucleare trebuie să găsească sprijin şi finanţare UE, pentru că ele nu pot lipsi dintre sursele principale de energie. Noi ne dorim să exploatăm această resursă concomitent cu continuarea eforturilor de creştere a gradului de siguranţă prin cercetare şi inovare în domeniu”, a spus Gerea, citat în comunicat.

    Comunicatul precizează că şi Ungaria i-a trimis lui Sefcovic o scrisoare prin care se alătură grupului statelor care susţin energia nucleară şi îsi exprimă adeziunea faţă de propuneile lui Gerea.

    “Din punctul nostru de vedere, energia produsă în centralele nucleare are un rol serios în asigurarea securităţii energetice, nu doar pentru statele care susţin această tehnologie, ci şi pentru Uniunea Europeană ca întreg. Acesta este mesajul principal pe care vrem să îl transmitem”, a mai spus Gerea.

    România încearcă de aproape 10 ani să continue proiectul început de regimul ceauşist de a construi încă două reactoare pe platforma centralei nuclearelectrice din Cernavodă. Construcţia reactoarelor nucleare 3 şi 4 presupune, potrivit calculelor guvernului, o investiţie de peste 6 miliarde de euro.

    Compania de stat Nuclearelectrica, operatorul centralei din Cernavodă, a rămas fără investitori în 2010, când s-au retras patru dintre cele şase companii atrase în proiect.

    De atunci, proiectul a stagnat, însă anul trecut o companie chineză şi-a manifestat interesul de a participa la această investiţie. Deocamdată nu se ştie dacă societatea chineză va fi selectată ca partener de către Nuclearelectrica.

  • Povestea afaceristului care “a spart” Banca Angliei

    Soros s-a născut la Budapesta în 1930, fiu al unui avocat ce fusese prizonier în timpul primului război mondial. A emigrat în 1947 în Anglia, unde a urmat cursurile London School of Economics, obţinând o diplomă şi, ulterior, titlul de doctor în filosofie. În 1956 Soros s-a mutat la New York, unde a lucrat ca trader şi ca analist. Planul era să locuiască în Statele Unite timp de cinci ani, să strângă 500.000 de dolari şi să se întoarcă în Anglia pentru a porni o afacere. Însă în timpul petrecut în America, Soros a decis să devină investitor, convins că a dezvoltat o teorie care îi va aduce o marjă mare de profit.

    În 1967, First Eagle Funds i-a dat ocazia să conducă un fond de investiţii offshore, iar rezultatele bune i-au permis ca în 1970 să înfiinţeze Soros Management Fund. A urmat o perioadă în care Soros, bazându-se în primul rând pe speculaţii bursiere, a reuşit să strângă zeci de miliarde de dolari.

    Episodul care l-a adus în lumina reflectoarelor pe George Soros s-a petrecut în 1992, atunci când omul de afaceri a pariat împotriva lirei sterline, vânzând echivalentul a zece miliarde de dolari într-o singură zi. În doar câteva zile lira sterlină s-a depreciat puternic, aducându-i lui Soros un profit de peste un miliard de dolari şi porecla „Omul care a spart Banca Angliei“.

    Soros este un filantrop activ încă din anii ’70, finanţând organizaţii din Africa de Sud care ajutau studenţii de culoare să urmeze cursurile universităţilor. El a finanţat de asemenea promovarea unor mesaje împotriva violenţei în state din centrul şi sud-estul Europei, în special după destrămarea URSS. Până în prezent, Soros a donat către acţiuni caritabile peste 7 miliarde de dolari.

    Într-un interviu acordat celor de la The Washington Post în 2003, George Soros a spus că obiectivul său principal este înlăturarea din funcţie a preşedintelui american George W. Bush. „Dacă cineva îmi garantează înlăturarea lui, aş fi dispus să renunţ la toată averea mea.“ În cadrul alegerilor din 2004, el a donat zeci de milioane de dolari organizaţiilor democrate.

    George Soros are cinci copii din două căsnicii anterioare şi este în prezent căsătorit cu Tomiko Bolton. El a publicat zeci de cărţi şi articole, fiind considerat unul dintre cei mai influenţi oameni de afaceri din lume.

  • România va primi în acest an aproape 32 milioane euro pentru integrarea tinerilor pe piaţa muncii

    Reprezentanţii Comisiei Europene au anunţat, miercuri, că vor propune deblocarea, din acest an, a aproximativ un miliard de euro prin proiectul Iniţiativa privind ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor (YEI – Youth Employment Initiative), crescând rata de prefinanţare de la 1-1,5% la 30%.

    Conform surselor citate, în 2015 pentru România vor fi deblocate 31,8 milioane de euro, care pot fi primiţi prin prefinanţare, faţă de 1,5 milioane de euro, cât fusese stabilit iniţial, suma totală pe care o va primi ţara noastră prin “Youth Employment Initiative” în perioada de programare 2014-2020 fiind de 106 milioane de euro.

    Marianne Thyssen, comisar pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Afaceri Sociale, Competenţe şi Mobilitatea Forţei de Muncă, a explicat că s-a decis majorarea ratei de prefinanţare în condiţiile în care ţările care aveau deficitul cel mai mare în a angaja tineri nu aveau fondurile pentru a lua măsurile necesare stabilite prin “Youth Employment Initiative” pentru a redresa situaţia.

    “Tinerii noştri au nevoie de slujbe şi au nevoie de ele acum. Este inacceptabil că mai mult de un tânăr din cinci nu poate să-şi găsească de lucru. Făcând ca fondurile să fie disponibile mai repede, putem să aducem mai mulţi oameni tineri pe piaţa muncii“, a precizat Marianne Thyssen.

    Ea a precizat că 20 de ţări europene, între care şi România, vor beneficia de acest proiect şi vor putea începe imediat să acceseze fondurile. Proiectul îi vizează pe tinerii care nu sunt angajaţi, nu beneficiază de educaţie sau de pregătire profesională. Bugetul total al Youth Employment Initiative pentru perioada de programare 2014-2020 este 6,4 miliarde de euro: 3,2 miliarde de euro printr-o linie bugetară prestabilită, care nu implică o cofinanţare naţională, şi alte 3,2 miliarde de euro alocate din Fondul Social European.

    “Vom avansa aproximativ un miliard de euro pentru sprijinirea activităţii statelor membre în a ajuta tinerii să se întoarcă la muncă, la educaţie sau să acceseze un program de practică. Făcând asta, ei vor aduce contribuţii economiei şi societăţii prin meseriile pe care le vor învăţa, dar îşi vor recâştiga şi demnitatea”, a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreşedinte CE responsabil de portofoliul Euro şi Dialog Social.

    Conform Eurostat, în 2015 România are o rată a şomajului de 6,4%, iar şomajul în rândul tinerilor de sub 25 de ani este de 23,3%.

    În 2013, procentul tinerilor români cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani care nu erau angajaţi, nu beneficiau de educaţie sau de pregătire profesională era de 17,2%, mai mare decât media europeană, de 13%.

    Deşi eligibile pentru a fi incluse în acest proiect ar fi aproximativ jumătate din judeţele ţării – cele unde rata şomajului în rândul tinerilor este de peste 25% -, România a cerut Comisiei Europene permisiunea de a folosi fondurile pentru întreaga ţară.

    Reprezentanţii CE au precizat că măsurile concrete pentru angajarea tinerilor români vor fi: sprijinul direct pentru a se realiza internship-uri de înaltă calitate, plasamente în diferite locuri de muncă timp de şase luni finanţate prin acest proiect, investirea în educaţia vocaţională şi în practică, iar tinerii antreprenori vor beneficia de mentorat şi acces mai uşor la finanţare pentru lansarea start-up-urilor.

    Prin această finanţare, Comisia Europeană speră să se asigure pregătirea sau angajarea a unui număr cuprins între 350.000 şi 650.000 de tineri în întreaga Uniune, în 2015.

    Propunerea legislativă anunţată miercuri de CE va intra în vigoare după ce va fi aprobată de Parlamentul European şi de Consiliu.

  • Guvernul croat va şterge datoriile a peste 60.000 de persoane

    Mişcarea face parte dintr-o încercare de a relansa economia şi de a ajuta familiile croate să obţină noi finanţări de la instituţiile bancare.

    Astfel, datoriile către bănci, companii din telecom sau furnizori de utilităţi vor fi “şterse” în urma înţelegerii dintre aceste companii şi guvern, suma totală ridicându-se la aproape 100 de milioane de euro. Pentru a putea primi acest ajutor, o persoană trebuie să nu aibă datorii mai mari de 5.000 de euro şi un venit lunar de maxim 200 de euro. De asemenea, cetăţenii care deţin proprietăţi sau au depozite bancare nu pot aplica pentru ştergerea datoriilor.

    “Estimăm că măsură va putea fi aplicată în cazul a peste 60.000 de croaţi”, a declarat Milanka Opacic, prim-ministru adjunct al statului croat. “Ei vor primi astfel şansa de a o lua de la capăt, fără povara datoriilor acumulate.”

    În iulie 2014, statul a blocat conturile a peste 300.000 de croaţi din cauza datoriilor acumulate.

    Parlamentul Croaţiei a aprobat la sfârşitul lunii ianuarie un proiect de lege privind introducerea, timp de un an, a unui curs de schimb valutar fix franc/kuna, pentru a-i proteja pe cei 60.000 de croaţi care au credite ipotecare în moneda elveţiană de efectele deprecierii kunei, potrivit Mediafax.

    Proiectul a fost aprobat de 83 dintre cei 151 de parlamentari croaţi. Cursul a fost fixat la 6,39 kuna pentru un franc, nivelul la care moneda locală se tranzacţiona săptămâna trecută, înaintea deciziei băncii centrale elveţiene de a renunţa la plafonul minim de 1,2 franci/euro.

    Prin stabilirea unui curs fix temporar, guvernul din Croaţia vrea să câştige timp pentru analizarea unei posibile conversii în moneda locală a împrumuturilor în franci elveţieni.

    Legea “va rezolva parte din problemă pentru un an”, a declarat premierul croat Zoran Milanovic înaintea votului din Parlament.

    Valoarea totală a creditelor denominate în franci a crescut cu aproximativ 4 miliarde kuna (520 milioane de euro), la 27 de miliarde kuna (3,5 miliarde de euro), în urma aprecierii francului faţă de moneda naţională croată, potrivit Reuters.

  • 2015, anul agoniei pentru cei care au fost atraşi de mirajul francului elveţian

    Bancherii au văzut împrumuturile în franci elveţieni ca o supapă de creştere a creditării, mai ales pe segmentul ipotecar, şi au decis să lanseze în piaţă această soluţie de finanţare ieftină folosită încă de la începutul anilor 2000 în Europa Centrală. Maghiarii de la OTP Bank au fost primii care au importat soluţia creditelor în franci pe plan local, utilizând această alternativă ca instrument de marketing pentru a-şi face mai mult loc pe piaţă. Iar ceea ce părea la început o tactică de marketing s-a dovedit a fi ulterior una dintre cele mai puternice strategii de atragere a clienţilor persoane fizice, pentru toate tipurile de credite.

    Francul elveţian a dat destul de repede lovitura pe piaţa creditului, împrumuturile în această valută exotică devenind repede o modă. De trendul pozitiv au profitat Volksbank, OTP Bank, Raiffeisen, Piraeus şi Banca Românească, acestea fiind băncile care au vândut cele mai multe credite în franci elveţieni între 2006 şi 2008. Diferenţa de cost faţă de finanţările în euro era încă semnificativă, aşa încât băncile au preferat să exploateze această soluţie cât timp a rentat.

    Românii au fost atraşi de magia francilor elveţieni văzând că îşi permit să împrumute sume mai mari datorită dobânzilor foarte mici, cursul fiind atunci în jurul a 2,2-2,3 lei/franc. De cele mai multe ori însă, dobânzile mici erau doar promoţionale, fixe pentru primul an, după care deveneau variabile. În cele din urmă, clienţii care au mizat pe această valută au fost loviţi din două părţi, şi de creşterea dobânzii, şi de ascensiunea cursului.

    Circa 10% din cre­ditul de retail a ajuns să fie în franci elveţieni, dobânzile mai mici faţă de euro acţionând ca un magnet mai ales în perioada 2007-2008. La sfârşitul anului 2008, soldul creditelor în franci eleveţieni pentru populaţie ajunsese la un vârf de circa 12 miliarde de lei (echivalentul a 4,6 miliarde de franci) plecând practic de la zero în 2005. După apogeul din 2008, vânzările de credite în franci au fost blocate, multe bănci eliminând acest produs din ofertă.

    Clienţii băncilor cu credite în franci au asistat la o tendinţă de creştere a cursului în anii de criză, tendinţă care a devenit din ce în ce mai accelerată, resimţind astfel materializarea riscului de curs de schimb multă vreme ignorat. Românii s-au văzut nevoiţi să plătească rate tot mai mari din cauza creşterii cursului la maxime istorice.

    La un deceniu de la lansarea acestei soluţii de finanţare, creditele în franci acordate în trecut au ajuns în suferinţă. Clienţii care s-au lăsat atraşi în anii trecuţi de mirajul dobânzilor nominale reduse afişate de bănci simt acum din plin cât de usturător poate fi riscul de curs valutar.

    Românii care au credite în franci elveţieni au devenit foarte vulnerabili în faţa aprecierii monedei elveţiene după ce, pe data de 15 ianuarie, Banca Naţională a Elveţiei a renunţat la cursul de schimb franc – euro menţinut de-a lungul celor trei ani anteriori, de 1,2 CHF pentru un euro. De atunci, francul elveţian s-a apreciat semnificativ faţă de euro şi, în consecinţă, faţă de leu, de la 3,74 lei/franc, în 14 ianuarie, la circa 4,5 lei/franc, cursul crescând cu aproximativ 20%.

  • Un proiect care a cerut o finanţare de 10.000 de dolari pentru a deveni o afacere a strâns două milioane de dolari într-o zi

    Platforma de finanţare online Kickstarter a produs un nou fenomen viral. “Exploding kittens”, un proiect depus de Mathew Inman, un desenator de benzi desenate, a adunat peste 2 milioane de dolari într-o zi, deşi autorul ceruse doar 10.000 de dolari. Proiectul se referă la un joc şi a atins ţinta de finanţare în doar 20 de minute.

    În mai puţin de o oră, “Exploding kittens” era finaţat în proporţie de 1.000%, iar după 7 ore în proporţie de 10.000%, ajungând la un milion de dolari. Până la finalul primei zile, Inman avea în cont peste 2 milioane de dolari, cu 29 de zile de finanţare rămase.

    Este încă un exemplu al modului în care internauţii iubitori de pisici transformă o simplă idee în ceva viral. Este însă şi o dovadă a succesului de care se bucură Kickstarter, cea mai mare platformă de profil.

    Mare parte a încasărilor Kickstarter vine nu din proiectele mari, ci din sutele sau chiar miile de proiecte mici propuse oamenilor simpli. Aceasta este concluzia unei analize a Quartz.com, care a luat în considerare toate proiectele publicate pe site-ul de finanţări.

    Finanţarea în grup reprezintă o colecţie de finanţări, menită să permită dezvoltarea unei idei, venită din partea mai multor susţinători – grupul. Kickstarter este una din platformele care leagă iniţiatorul unui proiect de cei care îi pot finanţa ideea.

    Cel mai bine finanţate o mie de proiecte din istoria Kickstarter (aproape toate proiectele care au primit mai mult de 100.000 de dolari) reprezintă 35% din miliardul de dolari obţinut din toate finanţările. Promisiunile de finanţare se validează doar în cazul în care ţinta proiectului e atinsă, astfel încât, dintr-un miliard, doar 859 de milioane de dolari au ajuns la autorii proiectelor. Toate cele 1.000 de proiecte menţionate mai sus şi-au atins însă ţinta, reprezentând astfel în mod real 43% din finanţările de succes ale Kickstarter.