Decizia a fost luată în şedinţa de marţi a Guvernului, au declarat agenţiei MEDIAFAX surse oficiale.
“În perioada aceasta de şase luni, compania va fi restructurată inclusiv din punct de vedere al numărului de personal, iar datoriile vor fi reaşezate, prin transformare în acţiuni sau reeşalonare, după care va fi iniţiat efectiv procesul de privatizare”, au arătat sursele.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
El a precizat că subiectul a fost discutat, luni seara, la nivelul USL.
“Am discutat şi ieri şi dorim, la revizuirea Constituţiei, să introducem pentru prima dată noţiunea de «comunităţi locale», cu drepturi extinse, şi aici vorbim de regiuni, de judeţe, de oraşe şi comune. Vorbim de camera superioară a Parlamentului, Senatul, care va avea un rol decizional în tot ceea ce ţine de legislaţia de dezvoltare a comunităţilor locale. Deşi conduc un guvern central, cred foarte mult în faptul că cele mai multe dintre decizii şi cele mai bune dintre decizii trebuie luate la nivel local, nu la nivel central”, a spus Ponta după ce a participat la conferinţa “Cities of Tomorrow”: dezvoltarea urbană, încotro?, organizată de Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germanǎ (AHK Romania) şi MEDIAFAX.
Cittii mai multe pe www.mediafax.ro
“Anul acesta vom investi 58 milioane de euro în extindere, în noi deschideri şi achiziţii de terenuri pentru anii următori. În 2014 vom avea o sumă similară, de 50 milioane euro. Investiţia într-un magazin este de circa 2 milioane euro din care jumătate reprezintă costul terenului. 70% din terenurile pe care sunt construite magazinele Penny şi XXL Mega Discount aparţin companiei. Continuăm să ne focusăm pe oraşele mici, dar vrem să accelerăm extinderea şi în oraşele mari”, a declarat, într-o conferinţă de presă, directorul financiar al REWE România, Daniel Gross.
El a arătat că, urmare a rezultatelor procesului de remodelare şi modernizare a magazinelor început în 2012, traduse în creşterea vânzărilor Penny Market cu 11% şi a celor XXL Mega Discount cu 5,2%, compania a decis accelerarea deschiderilor noi de la 15 magazine pe an la 20 de magazine pe an.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“În 2012 ne-am extins atât din punct de vedere al expertizei oferite clienţilor noştri, cât şi la nivelul echipei, crescând de la 40 la 57 de persoane. De la începutul acestui an am reuşit deja să atragem 10 colegi noi, iar până la finalul lui 2013 ne propunem să avem o echipă de 80 de membri”, a declarat Simona Lăpuşan, COO şi co-fondator al Zitec.
Zitec a primit în anul precedent aproximativ 3.000 de CV-uri, dintre care 251 au fost selectate în prima etapă de recrutare şi 51 au fost alese pentru ultima, în final, în echipa producătorului local de aplicaţii online fiind cooptaţi 17 noi colegi, după cum a arătat Simona Lăpuşan.
Referitor la metodele de recrutare, compania utilizează canalele tradiţionale (site-uri de job-uri), dar apelează şi la acţiuni de head-hunting, pentru poziţiile de specialişti sau manageri, la promovarea prin canalele social media sau la participarea în cadrul evenimentelor de profil – târguri, workshop-uri, conferinţe.
Doar trei membri ai echipei Zitec au ales să părăsească compania în 2012, ceea ce înseamnă că fluctuaţia de personal a fost una bună, în condiţiile în care concurenţa pe resurse umane este foarte mare în industria de profil. “Piaţa muncii în industria de IT&C din România rămâne, în continuare, extrem de competitivă, angajatorii întâmpinând dificultăţi în a găsi personal specializat de calitate. în acest context, asistăm la o competiţie constantă între companiile care recrutează pe acest domeniu, din punct de vedere al atragerii şi retenţiei celor mai buni specialişti”, a explicat Florentina Greger, director de resurse umane în cadrul Zitec.
În momentul de faţă, Zitec recrutează pentru posturi precum PHP Software Engineer, PHP Drupal Developer, Software Engineer in Test, ASP.NET/Sharepoint Developer, Software Project Coordinator, System Administrator, Software Quality Assurance Engineer, PHP Magento Developer, Software Testing Coordinator.
eMAG a raportat afaceri de 165 de milioane de euro în 2012, în creştere cu 14%comparativ cu nivelul de 145 de milioane de euro înregistrat în 2011 şi de trei ori mai mare faţă de întreaga piaţă de electroIT estimată la 1,25 de miliarde de euro anul trecut şi 1,3 miliarde de euro în acest an.
“Dacă la începutul anului ne aşteptam la o creştere de 10% a pieţei electroIT, aceasta nu a depăşit 4,5%, chiar cu ajutorul evenimentului de shopping Black Friday, care a generat 78% din creşterea întregului an”, a declarat Iulian Stanciu, directorul executiv al eMAG. Pentru reailerul online, Black Friday a însemnat 120.000 de produse vândute, stoc epuizat în primele patru ore, şi încasări de 12 milioane de euro în ziua de vineri, în timp ce întreg weekendul a însemnat vânzări de peste 25 de milioane de euro.
“Din perspectiva retailului online stăm însă mai bine decât multe alte ţări. Dacă media pieţei europene este de 16,8% în ceea ce priveşte comerţul online pe acest segment, anul trecut în România 20,3% din vânzările de produse electroIT au fost vândute pe internet”, a mai spus Iulian Stanciu. Aproximativ 20,2% au fost vânzări în domeniu prin retailerii independenţi, 20,8% din vânzări au revenit hypermarketurilor şi magazinelor cash&carry, iar restul de 38,7% din vânzările electroIT s-au realizat în 2012 prin magazinele specializate. În acest an, ponderea online-ului este estimată să crească la 23,7%, cea a comercianţilor independenţi va stagna la 20,3%, retailerii specializaţi vor atrage 38,5% din vânzări, iar lanţurile mari de hypermarketuri vor avea o cotă mai redusă, de 17,5%, potrivit oficialilor eMAG.
Prin comparaţie, ponderea vânzărilor de asemenea produse pe internet este de 18,4% în Elveţia, de 15,8% în Franţa, dar de numai 5% în Italia sau 2,5% în Portugalia. În Cehia, în schimb, online-ul deţine 33% din vânzările de electroIT, iar în Germania, de pildă, procentul este de aproximativ 21%.
România este însă codaşă la cheltuiala pe cap de locuitor pentru electronice, electrocasnice şi IT, cu 66 de euro pe an, devansată de Bulgaria cu 86 de euro şi Ucraina (90 de euro). La polul opus al clasamentului se află Germania, cu 630 de euro cheltuiţi anual pe cap de locuitor pentru asemenea achiziţii, urmată de Austria cu 508 euro, Franţa (449 de euro), Slovacia (417 euro), Italia (294 euro), Spania (277 euro), Cehia (234 de euro) şi Grecia (164 de euro).
La nivelul întregii industrii de retail, comerţul online de orice tip de produse înseamnă aproximativ 2% sau un miliard de euro, potrivit estimărilor companiei, în timp ce în Marea Britanie ponderea vânzărilor pe internet este de 13%, în SUA este de 8%, în Germania 7%, iar în Franţa retailul online înseamnă 5% din totalul industriei de retail, conform companiei de cercetare Forrester.
În 2012, eMAG a vândut un produs la fiecare 10 secunde, iar durata medie de pregătire pentru livrare a unui produs a fost de 150 de secunde. eMAG a livrat anul trecut 12 milioane de tone de colete. De asemenea, retailerul a realizat investiţii totale de 5,5 milioane de euro, echivalentul a 3,3% din vânzări, din care 3 milioane de euro pentru infrastructură IT, 2 milioane de euro pentru logistică şi jumătate de milion de euro în traininguri pentru angajaţi, iar în plus a fost realizată şi extinderea în Bulgaria.
Site-ul magazinului online a fost vizitat anul trecut de 74,5 de milioane de ori, în creştere faţă de nivelul de 53,9 de milioane din 2011 sau 31,7 de milioane din anul anterior. În fiecare lună, 3,3 de milioane de utilizatori trec pragul magazinului virtual unde sunt disponibile 180.000 de produse diferite.
Cea mai mare comandă efectuată de o persoană fizică în 2012 a fost de 33.000 de euro, în timp ce achiziţia cea mai valoroasă a unui singur produs a fost cea a plottterului Eplson Stylus Pro GS6000 în valoare de 18.000 de euro. Totodată, cea mai dificilă livrare, realizată parţial cu bacul, a fost pentru o combină frigorifică şi un televizor, la Mila 23.
Din depozitul eMAG, care ocupă o suprafaţă de aproximativ 13.500 de metri pătraţi, au plecat anul trecut 2.028 camioane cu marfă. Coletele livrate, în total 12 milioane de tone, au parcurs 200 de milioane de kilometri. În data de 24 noiembrie 2012 au fost livrate 18.900 de comenzi, cel mai mare număr înregistrat în depozitul companiei până în prezent.
Pentru anul acesta, eMAG are în plan extinderea pe noi game de produse precum cele pentru copii, parfumuri şi cosmetice, precum şi mâncare şi accesorii pentru animale, ca parte a strategiei de dezvoltare al Marketplace, platformă care reprezintă în prezent aproximativ 10% din vânzările companiei. În plan sunt şi alte câteva showroom-uri, compania refuzând să ofere însă mai multe detalii. De asemenea, comenzile efectuate până în ora 15:00 vor putea fi livrate în aceeaşi zi oriunde în ţară, iar oficialii companiei spun că “vom oferi şi posibilitatea verificării coletului de către client şi avem în plan şi lansarea unui credit de consum”.
Anul acesta, eMAG are în plan investiţii totale de aproximativ 6 milioane de euro şi, în termen de doi ani, şi-a propus să inaugureze un depozit de până la nouă ori mai spaţios decât cel folosit în prezent.
În prezent, reţeaua Flanco cuprinde 78 de spaţii comerciale, amplasate atât stradal cât şi în centre comerciale. Lanţul se va extinde anul acesta prin deschiderea de noi spaţii, aşa cum este Flanco Promenada Mall Bucureşti. Concomitent se lucrează la modernizarea magazinelor din ţară.
Compania şi-a propus ca pe termen mediu cât mai multe magazine să permită clienţilor testarea produselor expuse, conectând aparatura electronică şi electrocasnică la reţeaua de curent electric din magazin, un concept introdus de Flanco în 2011 în magazinul din Bucureşti Unirea Shopping.
“În 2013 aproape un sfert din totalul de magazine, adică peste 20 de spaţii comerciale din reţeaua Flanco, vor fi reamenajate. De la inceputul anului opt magazine au fost modernizate cu un buget de peste 350 000 euro. De asemenea, suntem în negocieri pentru o serie de spaţii noi pentru a extinde reţeaua şi pentru a fi aproape de cât mai mulţi clienţi Flanco, din Bucureşti şi din ţară”, a declarat Violeta Luca, CEO Flanco. Cele opt magazine cu care s-a început planul de modernizare al reţelei sunt Slobozia, Arad Kaufland, Bacău, Petroşani, Suceava Carrefour, Târgu Jiu Kaufland, Piteşti Auchan şi Buzău Kaufland.
În 2012, Flanco a raportat vânzări de peste 3.000 de euro pe metru pătrat. În total, compania a înregistrat o cifră de afaceri de 137 de milioane de euro anul trecut, în creştere cu 25% comparativ cu anul anterior, şi o cotă de piaţă de 13%. Pentru 2013 compania estimează un avans al afacerilor de 15%.
UPDATE 12:11 – Protestul poştaşilor s-a extins în Capitală, 20 de oficii şi Centrul de Tranzit fiind închise
Protestul angajaţilor din Poşta Română s-a extins în Capitală, fiind închise 20 de oficii poştale şi Centrul de tranzit, locul în care ajunge toată corespondenţa şi de unde se distribuie către unităţi, a declarat, pentru MEDIAFAX, preşedintele filialei Bucureşti a SLPR, Marin Ciubeică.
Liderul filialei Bucureşti a Sindicatului Lucrătorilor din Poşta Română (SLPR) a spus că angajaţii Centrului Tranzit s-au alăturat protestului declanşat de lucrătorii din oficiile poştale, în jurul orei 10.30 fiind întreruptă activitatea.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Reţeaua 4G a Vodafone România acoperă zonele centrale şi de nord ale Capitalei (Piaţa Romană, Calea Dorobanţi, Piaţa Unirii, zona Regie şi Leu, Grozăveşti, Petricani, Otopeni, Satul Francez, Grădina Zoologică), centre comerciale (Plaza România, Big Berceni, Carrefour Berceni, AFI Palace, Băneasa Shopping City), clădiri de birouri (America House, Opera Business Center, Victoria Park, Bucharest Business Park, Petrom City 2, Băneasa Business Center), precum şi instituţii (Palatul Parlamentului, Guvern, Acedemia de Poliţie, Aeroportul Henry Coandă – plecări).
În total, reţeaua 4G acoperă 10 oraşe din ţară – Arad, Bacău, Braşov, Bucureşti, Cluj, Constanţa, Craiova, Iaşi, Galaţi şi Timişoara.
“Serviciile 4G sunt disponibile abonaţilor noştri cu o acoperire crescută a reţelei în Bucureşti, dar şi în alte nouă oraşe mari, majoritatea cu peste 90% acoperire LTE”, a declarat Markus Lause, directorul entreprise business unit al Vodafone România.
Abonaţii RED 45 şi Red 65 beneficiază gratuit de servicii 4G cu viteze de până la 75 Mbps, respectiv 100 Mbps. “În mediul de business, abonamentele RED au avut un grad de adopţie foarte bun, în prezent fiind 12.000 de utilizatori din rândul angajaţilor”, a mai spus Lause. Pentru ceilalţi utilizatori, compania a lansat o opţiune denumită Smartphone Turbo 4G, care va permite accesarea serviciilor 4G pe un terminal compatibil, la un preţ de 5 euro/lună.
“La o lună de la lansarea pachetelor RED, extindem beneficiile abonaţilor noştri cu vitezele 4G, de până la 100 Mbps, pe smartphone”, a spus Andrea Rossini, director consumer business unit, Vodafone România.
Kovesi a declarat, după ce a fost audiată de membrii Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, că una dintre priorităţile sale este confiscarea extinsă, prevăzută într-o lege intrată în vigoare anul trecut.
Ea a precizat că, în proiectul său de management, a insistat foarte mult pe faptul că, în cazul infracţiunilor care produc prejudiciu bugetului de stat, investigaţia penală trebuie dublată şi de o investigaţie financiară, pentru a fi recuperaţi banii obţinuţi prin infracţiune.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
„PENTRU NOI, ROMÂNIA MAI ÎNSEAMNĂ DOAR 5% DIN VENITURI, POATE CHIAR MAI PUŢIN“, spune Bogdan Putinică despre operaţiunile de pe plan local ale furnizorului suedez de IT Enea. Asta pentru că din centrul de cercetare şi dezvoltare aflat într-o clădire de birouri din complexul Sema Parc din Capitală, 200 de ingineri şi specialişti IT dezvoltă aplicaţii software şi furnizează servicii IT pentru companii din SUA, Europa de Vest şi China; câteva zeci dintre ei formează chiar echipe independente, un soi de companie în companie, dedicate unui singur client.
Mai cu seamă, de câţiva ani, piaţa locală unde Enea oferea servicii în special competitorilor din domeniul telecom şi bancar, sectoare afectate de contextul economic nefavorabil, nici nu se mai concentrează asupra extinderii operaţiunilor de aici, motiv pentru care a şi scăzut ponderea din business a României, altădată de peste 10%.
Pieţele de unde sunt externalizate asemenea servicii către România încep încet-încet să se îndepărteze de destinaţiile fierbinţi de outsourcing de altădată, precum India, unde, deşi oferta de forţă de muncă este mare şi foarte ieftină, există bariere culturale, diferenţe de fus orar şi chiar lipsuri la capitolul specializare şi competenţe tehnice. „E o tendinţă tot mai vizibilă, cel puţin în ce ne priveşte. Am ajuns în punctul în care avem o masă critică de oameni foarte buni, ceea ce ne permite să ne vindem scump“, spune şeful Enea România. Companiile nu se mai uită astfel doar la preţ şi sunt tot mai dispuse să plătească în plus, ceea ce explică inclusiv avansul de aproximativ 20% al vânzărilor înregistrat anul trecut comparativ cu nivelul de 6,1 milioane de euro din 2011, conform datelor de la Ministerul Finanţelor.
RIENTAREA SPRE PIEŢELE STRĂINE, cu precădere din Vest, a fost de altfel una dintre urmările tranzacţiei de acum câţiva ani prin care Enea a cumpărat compania lui Bogdan Putinică, implicată anterior într-o altă tranzacţie, lucru care se traduce acum într-o serie de contracte multianuale cu valori de mai multe milioane de euro. O alta a fost şi faptul că atât el, cât şi co-fondatorul Daniel Bogdan, au preluat o serie de responsabilităţi la nivel de grup – de anul trecut, Putinică a devenit vicepreşedinte global services, ceea ce înseamnă că a preluat toate operaţiunile companiei în zona de servicii, titulatură căreia i s-a adăugat în acest an şi „senior“. 350 dintre cei 420 de angajaţi din divizia de servicii din toată lumea sunt acum în subordinea executivului, 200 dintre ei fiind localizaţi în România. Ba, mai mult, este singurul străin din consiliul de administraţie al companiei, toţi membrii fiind suedezi, ceea ce înseamnă că, deşi şedinţele de board ar putea fi purtate în suedeză, nimeni nu-i cere să înveţe limba, ci poartă discuţiile în engleză.
OMÂNIA ÎNCĂ ESTE PERCEPUTĂ CA FIIND O PIAŢĂ IEFTINĂ, dar nu prea mai este chiar aşa“, punctează Putinică, nu doar costul, dar şi calitatea serviciilor sau specializarea forţei de muncă fiind mai ridicate decât în destinaţiile consacrate de outsourcing, chiar dacă faţă de Vest există în continuare o discrepanţă de preţ, crede el, de 30-40% în minus. Prin prisma barierelor şi limitărilor, anumite servicii nici n-ar avea însă cum să fie dezvoltate în asemenea destinaţii.
„Facem software pentru domeniul sănătăţii folosit pe dispozitive aprobate de FDA (Food and Drug Administration) din SUA“, spune managerul. Concret, oferă Putinică un exemplu, medicul, indiferent unde s-ar afla, se conectează prin intermediul internetului la echipament şi decide, în funcţie de anumiţi parametri şi indicatori despre pacient, ce medicaţie să administreze şi în ce cantitate, iar echipamentul execută comanda, întreg procesul având la bază o aplicaţie dezvoltată de specialiştii din România.
Competiţia pe piaţa mondială de outsourcing rămâne totuşi destul de acerbă. În India există sute de mii de oameni care lucrează în industria externalizării IT, iar costul mai ieftin rămâne în continuare un argument convingător pentru multe companii din toată lumea. Doar centrul de outsourcing al General Electric numără o cifră impresionantă de angajaţi, iar clădirea nu poate fi înconjurată pe jos într-un timp rezonabil, pe când cu maşina durează cel puţin 15 minute. „Ce şanse să aibă o companie din România sau din alte ţări europene, cu câteva sute de oameni, fără să ofere servicii din altă ligă?“, se întreabă retoric managerul.