“Analiza MECTS arata ca elevii din Romania au adunat intr-un
singur semestru peste 30 de milioane de absente. Calculate in ani
acestea inseamna 3.457 de ani de absente, vorbind despre toate
absentele motivate si nemotivate. Este inadmisibil ca un minister
sa nu remarce acest mare deficit in parcurgerea programei scolare,
pentru ca nefiind la scoala, elevii nu parcurg programa”, a
declarat agentiei MEDIAFAX, secretarul de stat pentru invatamantul
preuniversitar din Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si
Sportului (MECTS), Oana Badea. In acest context, MECTS a analizat
rezultatele la bacalaureat pentru a vedea daca nu cumva absentele
sunt cauza rezultatelor slabe. “Al doilea pas a fost sa analizam o
posibila legatura intre absente si rezultatele slabe de la
bacalaureat. Si, ce am stabilit: cele mai multe absente sunt mai
ales la licee. Da, numarul absentelor din liceu este dublu, chiar
triplu, celor din primar si gimnazial. Adica, cea mai mare parte a
absentelor facute de cei care la sfarsitul pregatirii vor sustine
bacalaureat. Daca am asociat aceste doua elemente de analiza am
vazut ca metodele actuale nu au dat rezultat”, a spus secretarul de
stat.
Tag: educatie
-
Din toamna, accesul elevilor in scoli s-ar putea face cu cartela. Parintii vor putea afla prin SMS cate absente au copiii
-
Admitere la Academia de Politie: Aproape 1.800 de candidati pe 546 de locuri
Rectorul Academiei, chestorul Ioan Liviu Taut, a declarat, marti
dimineata, inaintea inceperii examenului, ca unitatea de invatamant
dispune de 546 de locuri pentru anul universitar 2011-2012, din
care 60 la specializarea “drept”, 203 la specializarea “ordine si
siguranta publica”, 55 la pompieri si 30 la arhivistica. Din cele
203 locuri la ordine publica, 15 sunt rezervate pentru cetateni
romani de origine maghiara, sase pentru romi si noua pentru alte
nationalitati. La Politia de Frontiera, din 50 de locuri, unul este
rezervat pentru un candidat rom si doua pentru cetateni romani de
alte nationalitati. De asemenea, la Jandarmerie sunt disponibile
trei locuri pentru romi si patru pentru candidati de alte
nationalitati. La examenul de admitere din acest an s-au inscris,
in faza initiala, 2.654 de candidati. In urma vizitei medicale,
numarul acestora a ramas de 2.576. -
Cum ar trebui sa arate educatia viitorului
Fascinanta pledoarie din volumul “O lume iesita din minti” este
adecvata momentului actual prin care trece societatea romaneasca.
Citita atent, in implicatiile sale pe termen lung, ea ar putea
oferite nesperate solutii de iesire din impas, atat in privinta
problemelor sistemului educational, cat si a modernizarii felului
cum sunt evaluate competentele elevilor.Traim intr-o lume care se schimba mai repede ca niciodata, spune
Robinson, iar schimbarile cu care ne confruntam, atat in domeniul
economic, cat si in cel larg cultural sunt imprevizibile. Este
absolut necesar sa dam frau liber creativitatii si resurselor
inovatoare, insa creativitatea nu este, asa cum fals ne imaginam,
doar un apanaj al celor cu “har”. Dispunem cu toti de creativitate,
dar trebuie sa stim cum s-o descatusam.Supunand niste copii de gradinita unui text de gandire divergenta
si de creativitate, vom avea surpriza sa constatam ca ei vor oferi
cu mult mai multe solutii decat niste copii de varste mai mari.
Prejudecatile, constrangerile pedagogice si o sumedenie de alte
“baraje” le vor ingradi spontaneitatea si forta asociativa, pe
masura inaintarii in varsta si a parcurgerii ciclurilor educative
traditionale. Sistemul educativ actual este bazat pe modelul muncii
industriale: sunetul clopotelului, specializarile pe materii,
educarea la nivel de loturi si de grupe de varsta.Copiii ar trebui “treziti” insa si lasati sa-si descopere
interioritatea. Unii dintre ei sunt mai buni la anumite materii,
altii isi ating varful in anumite momente ale zilei, unii
functioneaza mai bine in grupuri, iar altii doar cand sunt singuri.
Ca sa depasim aceasta mentalitate a “lantului de productie”,
cauzata de un sistem care asigura doar conformitatea (prin teste si
CV-uri standardizate, prin ierahizarea disciplinelor bazata pe
presupunerile legate de cererea si de oferta de pe piata locurilor
de munca), ar trebui sa mergem in sensul invers. Adica sa schimbam
paradigma modelului mecanic intr-un model neliniar, personalizat,
in care fiecare elev sa poata evolua in felul sau.Ken Robinson, “O lume iesita din minti”, Editura Publica,
Bucuresti, 2011 -
Rezultatele de la bacalaureat, ilustrare a dificultatii de eliminare a coruptiei. Cum comenteaza The Economist situatia din invatamant
Articolul publicat pe blogul Eastern Approaches al publicatiei
descrie situatia de la bacalaureatul din Romania, unde mai mult de
jumatate dintre elevi nu au reusit sa obtina note de trecere, desi,
cu doi ani in urma, rata de promovabilitate depasea 80 la suta. In
perioada comunista, Romania se mandrea cu calitatea sistemului de
invatamant, dar, “in mod clar, nu mai este in pozitia sa faca asa
ceva” , comenteaza ziarul. “Dar aceasta nu este neaparat o veste
proasta: desi toata lumea stia ca ratele mari de promovabilitate
din anii anteriori erau nerealiste, acestea ofereau guvernului o
scuza pentru inactiune. Testul va fi acum daca exista hotararea de
a merge mai departe”, adauga Economist. -
S-a afisat repartizarea elevilor la licee. Vezi care sunt cele mai bune licee din tara
Primele trei specializari din tara in ordinea ultimei medii de
admitere sunt:
– Matematica-informatica bilingv, engleza de la Colegiul National
“Sf. Sava” din Bucuresti – 9,94
– Matematica-informatica bilingv, engleza de la Colegiul National
“Fratii Buzesti” din Craiova – 9,88
– Stiinte ale naturii bilingv, engleza de la Colegiul National
“Mircea cel Batran” Constanta – 9,86Liceul fruntas in clasamentul celor mai mari medii de admitere este
Colegiul National “Sfantul Sava” din Bucuresti, unde media
ultimului admis a fost 9,60.Vezi lista completa a repartitiilor la licee pe
www.mediafax.ro. -
Unu din cinci adolescenti europeni nu poate citi corect. Bulgaria si Romania, in topul analfabetismului
Studiul, intitulat “Invatarea citirii in Europa – contexte,
politici, practici”, evalueaza calitatea politicilor educatiei in
statele europene, constatand ca “lipseste concentrarea pe grupurile
cu gradul cel mai ridicat de risc din punctul de vedere al
analfabetismului functional, precum baietii, copiii din gospodarii
dezavantajate si copiii a caror limba materna este diferita de
limba de invatamant, inclusiv copiii proveniti din familii de
migranti”.Ministrii educatiei din UE au stabilit un obiectiv de reducere a
procentajului de persoane cu competente scazute de citire de la 20
% la mai putin de 15 % pana in 2020. Numai Belgia (comunitatea
flamanda), Danemarca, Estonia, Finlanda si Polonia au atins deja
acest obiectiv.
“Faptul ca atatia tineri sunt lipsiti de competente de baza de
citire si scriere in Europa ii plaseaza intr-o pozitie de risc de
excluziune sociala, face sa le fie mai greu sa gaseasca un loc de
munca si le reduce calitatea vietii”, a declarat Androulla
Vassiliou, comisar pentru educatie, cultura, multilingvism si
tineret.Studiul se concentreaza asupra a patru subiecte-cheie: metode de
predare, abordarea dificultatilor de citire, educatia profesorilor
si promovarea citirii in afara scolii. Fiecare dintre ele sunt
examinate prin prisma cercetarii academice, a ultimelor rezultate
ale sondajelor internationale si a unei examinari a celor mai bune
practici la nivel national. Concluzia autorilor este ca numai opt
tari (Danemarca, Finlanda, Islanda, Malta, Norvegia, Suedia si
Marea Britanie) asigura specialisti in lectura in scoli, in
sprijinul profesorilor si al elevilor.Studiul, care cuprinde statele UE plus Islanda, Liechtenstein,
Norvegia si Turcia, a fost realizat pentru Comisia Europeana de
reteaua Eurydice, care ofera informatii si analize privind
sistemele si politicile europene de educatie. incepand din 2011,
reteaua consta din 37 de unitati nationale bazate in toate cele 33
de tari participante la programul UE de invatare pe tot parcursul
vietii (statele membre UE, Croatia, Islanda, Liechtenstein,
Norvegia, Elvetia si Turcia). Reteaua este coordonata si gestionata
de Agentia Executiva pentru Educatie, Audiovizual si Cultura a UE
de la Bruxelles. -
Promovabilitatea la bacalaureat a fost de 45,72%, cu 1,25% mai mult dupa contestatii
Ministrul Educatiei a spus ca aceste rezultate sunt in ton cu
cresterile dupa contestatii inregistrate in anii trecuti. Daniel
Funeriu a precizat ca cere elevilor sa nu se astepte la o scadere a
standardelor la sesiunea din toamna a bacalaureatului. “Sa nu se
astepte nimeni la scaderea standardelor la sesiunea din toamna”, a
afirmat ministrul Funeriu. -
Bacalaureat: Promovabilitatea in Bucuresti, 43,8% dupa contestatii. Vezi rezultatele pe judete
In Bucuresti au fost inregistrate 9.138 de contestatii la
bacalaureat, dintre care cate 3.000 la limba si literatura romana
si matematica, iar 500 la fizica, restul fiind distribuit pe
celelalte discipline. Aproximativ 80% dintre candidatii care au
contestat rezultatele la bacalaureat au medii foarte mici, intre 2
si 4, astfel ca sansele ca acesti tineri sa promoveze raman
scazute.La scara nationala su fost depuse 80.160 de contestatii. Din
totalul acestora, 26.580 au fost la limba si literatura romana,
25.527 la matematica, 9.568 la biologie, 4.978 la geografie, 3.281
la istorie, 3.156 la fizica, iar la limba materna 675, potrivit
datelor centralizate la Ministerul Educatiei, Cercetarii,
Tineretului si Sportului.Mai mult pe www.mediafax.ro.
-
Cei mai saraci elevi au avut cea mai mare rata de promovabilitate la bacalaureat
La polul opus sunt cei care au sustinut bacalaureatul in cele
mai bogate regiuni, in Bucu¬resti-Ilfov si in vestul tarii, unde
PIB-ul pe cap de locuitor ajunge la valori de 13.648 de euro,
respectiv 6.333 de euro si unde rata de absolvire a bacalaureatului
a fost de 33%. Explicatia? “Cei saraci vor sa iasa din saracie, iar
invatatul si obtinerea unor note bune este singura lor sansa de a
pleca din locurile in care sunt, de a se inscrie la o facultate
buna si de a obtine un job mai bine platit. Ei invata cu mai multa
seriozitate, poate si pentru ca nu au alte activitati sau
«tentatii»”, este de parere Paloma Petrescu, fost secretar de stat
pentru invatamantul preuniversitar in Ministerul Educatiei. Elevii
au avut cea mai slaba per¬formanta din istoria invatamantului,
intrucat rata de promovabilitate in sesiu¬nea de vara a examenului
de bacalaureat a fost de numai 44,5%, iar peste 110.000 de
absolventi de liceu au fost declarati respinsi in urma sustinerii
examenelor.