BusinessMagazin

Tag: cheltuieli

  • Cine-i harnic şi munceşte: productivitatea, costul muncii şi sărăcia în Europa

    Ponderea populaţiei cu venituri mici care se confruntă cu astfel de dificultăţi variază între mai puţin de 10%în Germania şi Luxemburg la peste 40% în Italia, România, Slovacia şi Spania.

    Conform aceluiaşi buletin, angajaţii din România care lucrau în regim part-time în trimestrul al treilea 2014, cea mai recentă perioadă pentru care datele erau disponibile pentru toate ţările UE, aveau cel mai mare număr de ore lucrate pe săptămână (27,5 în medie), urmaţi de cei din Suedia (24,3 ore) şi Belgia (23,5 ore). În schimb, în privinţa orelor lucrate de angajaţii cu normă întreagă, clasamentul european este condus de Grecia (43,7 ore), urmată de Polonia (42,5 ore) şi Cipru (42,4 ore pe săptămână).

    În al patrulea trimestru 2014, unde datele sunt comparabile la criteriul costului forţei de muncă, scăderile cele mai mari ale costului unitar al forţei de muncă s-au înregistrat în Cehia (-5%), urmată de România (-4,4%) şi Slovenia (-3,4%). Din punctul de vedere al productivităţii muncii, avansurile cele mai mari au fost consemnate, în acelaşi interval, în România (5,6%), Letonia (4%) şi Slovenia (3,2%).

     

  • Estimarea General Motors pentru rechemarea în service a 2,6 milioane de vehicule

     GM a constituit un provizion special de 1,3 miliarde de dolari în primul trimestru al acestui an pentru a acoperi cheltuielile legate de reparaţia automobilelor rechemate, a anunţat compania într-un comunicat, citat de Bloomberg. Grupul a precizat că anticipează un rezultat operaţional solid pentru primele trei luni din acest an.

    Cel mai mare producător auto american, numărul 2 la nivel global, nu a mai raportat pierderi din trimestrul al patrulea al anului 2009 şi a înregistrat, în primele trei luni ale anului trecut, un profit de 1,18 miliarde de dolari.

    General Motors a rechemat pentru reparaţii 2,6 milioane de autovehicule la nivel global pentru mai multe defecţiuni apărute începând din anul 2001, care au provocat numeroase accidente soldate cu 13 morţi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • RAPORT: Banca Mondială – Integrarea romilor, o politică economică inteligentă pentru România

     Estimarea numărului de romi din România este greu de făcut din cauză că nu sunt disponibile date privind etnia la nivelul statelor membre UE, dar şi din cauză că familiile rome nu sunt dispuse, de multe ori, să-şi dezvăluie identitatea etnică în faţa autorităţilor, se menţionează în raport.

    La Recensământul din 2011, aproximativ 613.000 de români, reprezentând circa 3,3 la sută din populaţia ţării, şi-au declarat etnia romă. Pe de altă parte, potrivit estimărilor experţilor, disponibile la nivelul Consiliului Europei, populaţia romă din România număra în 2010 între 1,2 milioane şi 2,5 milioane de oameni, reprezentând o pondere între 6,5 şi 13,5 la sută din populaţia ţării.

    Din totalul populaţiei rome din România, o pondere de aproape 40 la sută o au copiii de până la 14 ani – noua generaţie care va intra pe piaţa muncii. Din totalul întregii populaţii, acest segment reprezintă numai 15 la sută. O pondere mai mare, de 17 la sută, o are segmentul de 65 de ani şi peste, estimat să crească rapid în viitorul apropiat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce venituri şi cheltuieli au avut românii în ultimul trimestru din 2013

    “Potrivit rezultatelor anchetei bugetelor de familie, în trimestrul IV 2013, veniturile totale medii lunare au reprezentat, în termeni nominali, 2.624 lei pe gospodărie şi 920 lei pe persoană. Veniturile băneşti au fost, în medie, de 2.186 lei lunar pe gospodărie (766 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 439 lei lunar pe gospodărie (154 lei pe persoană)”, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică.

    Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri, respectiv 49,1% din veniturile totale ale gospodăriilor în primul trimestru al anului trecut, 51,2% în trimestrul al doilea, 53,1% în trimestrul al treilea şi 51,3% în ultimele trei luni ale anului.

    La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au mai contribuit veniturile din prestaţii sociale (22,2%), din agricultură (3,1%), din activităţi neagricole independente (2,8%) şi cele din proprietate şi din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei (1,8%). Veniturile în natură deţin o pondere de 16,7% reprezentând în principal contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii – 15%.

    Cheltuielile totale s-au plasat, în medie, la 2.394 lei lunar pe gospodărie (839 lei/persoană) şi au reprezentat 91,2% din nivelul veniturilor totale.

    Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat sau servicii veterinare).

    Cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei sau cumpărarea de acţiuni deţin o pondere de 0,6% în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei.

    Produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au reprezentat, în medie, 40,1% din consumul gospodăriilor. Cheltuielile legate de locuinţă (apă, energie electrică şi termică, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea şi întreţinerea locuinţei) au avut o pondere de 21,1%.

    La polul opus s-au situat cheltuielile efectuate de gospodării pentru hoteluri, cafenele şi restaurante (2,1%) şi cele pentru educaţie (0,5%).

  • Ce venituri şi cheltuieli au avut românii în ultimul trimestru din 2013

    “Potrivit rezultatelor anchetei bugetelor de familie, în trimestrul IV 2013, veniturile totale medii lunare au reprezentat, în termeni nominali, 2.624 lei pe gospodărie şi 920 lei pe persoană. Veniturile băneşti au fost, în medie, de 2.186 lei lunar pe gospodărie (766 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 439 lei lunar pe gospodărie (154 lei pe persoană)”, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică.

    Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri, respectiv 49,1% din veniturile totale ale gospodăriilor în primul trimestru al anului trecut, 51,2% în trimestrul al doilea, 53,1% în trimestrul al treilea şi 51,3% în ultimele trei luni ale anului.

    La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au mai contribuit veniturile din prestaţii sociale (22,2%), din agricultură (3,1%), din activităţi neagricole independente (2,8%) şi cele din proprietate şi din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei (1,8%). Veniturile în natură deţin o pondere de 16,7% reprezentând în principal contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii – 15%.

    Cheltuielile totale s-au plasat, în medie, la 2.394 lei lunar pe gospodărie (839 lei/persoană) şi au reprezentat 91,2% din nivelul veniturilor totale.

    Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat sau servicii veterinare).

    Cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei sau cumpărarea de acţiuni deţin o pondere de 0,6% în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei.

    Produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au reprezentat, în medie, 40,1% din consumul gospodăriilor. Cheltuielile legate de locuinţă (apă, energie electrică şi termică, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea şi întreţinerea locuinţei) au avut o pondere de 21,1%.

    La polul opus s-au situat cheltuielile efectuate de gospodării pentru hoteluri, cafenele şi restaurante (2,1%) şi cele pentru educaţie (0,5%).

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 7-13 aprilie

    8.04
    INSSE anunţă cifra de afaceri în comerţ şi servicii de piaţă pentru populaţie în ian-feb

    8.04
    INSSE publică situaţia veniturilor şi a cheltuielilor gospodăriilor în T4 2013

    9.04
    CE adoptă Carta Verde a Serviciilor Sanitare Mobile (mHealth)

    9.04
    INSSE publică datele comerţului exterior pe primele două luni ale anului

    10.04
    Eurostat anunţă indicele preţurilor imobiliare pentru UE şi zona euro în T4 2013

    10.04
    Concert de jazz: Dhafer Youssef 4tet Birds Requiem (Sala Radio, Bucureşti)

    10-11.04
    Ziua Europeană a Concurenţei – conferinţă UE asupra competiţiei şi a ajutorului de stat (Atena)

    12.04
    Spectacolul “Pe aripile muzicii” cu Orchestra Simfonică Bucureşti (Sala Palatului, Bucureşti)

    13.04
    Concert de Paşte al Corului Madrigal (Ateneul Român, Bucureşti)

    până la 25.05
    Expoziţia “Otto Dix – O lume în ruine. Grafică 1920 -1924” (MNAR, Bucureşti)
     

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Perioada de criză, reevaluată prin ochii FMI

    Majoritatea măsurilor au fost pe termen lung (tăierea salariilor şi a subvenţiilor), dar şi tranzitorii (îngheţarea temporară a pensiilor) şi idei nesustenabile (îngheţarea aproape completă a angajărilor în sectorul public).

    Măsuri de creştere a veniturilor au apărut abia din 2013, încorporând recomandări ale FMI privind majorarea unor taxe (ex. pe proprietate), lărgirea bazei de impozitare şi simplificarea fiscalităţii. FMI arată că nivelurile relativ mici ale datoriei şi deficitului ar fi permis României să nu fie atât de concentrată pe ţinta deficitului de 3% din PIB, având în vedere recesiunea, dar autorităţile au insistat să se încadreze în această ţintă până în 2012, ceea ce a amplificat scăderea economiei.

    România a realizat în perioada 2011-2013 o ajustare fiscală structurală de cca 4% din PIB, pe lângă ajustarea de 2,25% din PIB deja realizată în virtutea programului cu FMI iniţiat în 2009, aminteşte FMI în ultimul raport de evaluare.

    A fost una dintre cele mai mari ajustări fiscale din UE, cu excepţia programelor din zona euro, şi a reuşit să încetinească acumularea datoriei publice, despre care Fondul aşteaptă să se stabilizeze în jur de 40% din PIB în 2013-2014 înainte de a scădea ulterior, iar o depăşire a acestui prag ar fi posibilă numai în condiţiile unor şocuri (evenimente excepţionale) care ar lovi creşterea economică reală.

    Din 2011 până în 2013, datoria publică s-a majorat cu cca 8,5% din PIB, respectiv cu 6,5% din PIB peste nivelul proiectat iniţial, în principal din cauza creşterii economice încă reduse.

     

  • Ce înseamnă FMI pentru politicienii români

    Discursul prezidenţial a conţinut o notă distinct electorală, bazată pe opoziţia explicită, în premieră, a lui Traian Băsescu faţă de FMI: în esenţă, spune el, în 2009 nu puteam să ne opunem cererilor FMI, fiindcă era criză, pe când acum economia e stabilizată graţie guvernelor Boc şi ne putem permite alte libertăţi în raport cu FMI. Fără a mai observa că descrierea pozitivă făcută de preşedinte situaţiei din prezent a economiei nu cadrează deloc cu acuzaţiile constante ale PMP sau PDL că economia a ajuns pe marginea prăpastiei din cauza USL, e de amintit că FMI, în calitate de creditor major al României, a recomandat constant guvernelor Boc şi Ponta majorări de taxe, nu doar spre a evita ca ajustarea fiscală să se facă majoritar pe seama tăierii cheltuielilor, ci şi pe baza concluziei că numai tăierile de cheltuieli nu ar putea asigura acea viitoare reducere la 1% din PIB a deficitului structural de care chiar preşedintele a adus vorba.

    FMI cere acum actualului guvern să compenseze prin măsuri “cu impact puternic” orice exceptare de la plata accizei mărite, iar în plus cere noi măsuri de compensare la buget pentru reducerea CAS sau amânarea pentru 2015 a reducerii CAS. Băsescu are însă mult mai mari şanse decât Ponta de a fi credibil cu discursul său, nu doar din vechile raţiuni populiste, patentate de guvernul Alianţei D.A. când a rupt acordul cu FMI în 2005 pe motiv că n-are nevoie de sfaturile lui, dar mai ales pentru că insistenţa lui Victor Ponta de a apăra majorarea accizei tot prin metoda veche a dării vinei pe FMI denotă o lipsă de răspundere faţă de propriile politici încă mai condamnabilă decât faptul că banii strânşi din acciză vor avea mai multe destinaţii decât construcţia de autostrăzi.

  • La ce îşi poate folosi un proprietar chiriaşii

    Aşa ajung diverşi proprietari de locuinţe de lux să apeleze la chiriaşi, nu pentru că ar avea nevoie de ajutor la cheltuieli, ci mai mult pentru a avea companie, ori să aibă pe cineva de încredere care să se ocupe de casă sau de căţelul ori pisica lor când sunt ei plecaţi.

    Tendinţa se remarcă în mai multe ţări, iar printre cei care închiriază se numără de la oameni ajunşi la vârsta când le-au plecat copiii de-acasă şi au rămas cu spaţiu excedentar căruia încearcă să-i dea o întrebuinţare şi până la persoane cărora le place să realizeze locuinţe de lux şi caută să recupereze din chirii o parte din costurile pasiunii lor.

    Chiriaşii se găsesc cu ajutorul anunţurilor de pe internet sau al agenţiilor şi sunt persoane cu venit peste medie, care totuşi şi-ar găsi poate mai greu o locuinţă pe care să şi-o permită.

    Unii proprietari, cum ar fi cazul unui cuplu din Washington, preferă să caute spaţii cu altă destinaţie iniţială, pe care să le transforme apoi în locuinţe de lux. Aceştia au preluat, spre exemplu, o fostă şcoală de secol XIX pe care au împărţit-o în mai multe apartamente, unul pentru ei şi câteva pentru chiriaşi, după ce s-au asigurat că există interes pentru aşa ceva.

    Clădirea, pentru care există listă de aşteptare la închiriere, a fost scoasă la vânzare pentru ca proprietarii să poată finanţa următorul lor proiect de transformare – cea a unui service auto din 1906.