Tag: cautare

  • Statele Unite sunt în căutarea noului preşedinte al Rezervei Federale

     “Sincer, cred că Larry Summers şi Janet Yellen sunt candidaţi foarte bine calificaţi”, a spus Obama, adăugând că decizia finală va fi una dintre cele mai importante decizii economice din mandatul său.

    Plecarea lui Bernanke, numit la conducerea băncii centrale în 2006 de către preşedintele George W. Bush şi reconfirmat în post în 2010 de către Obama, face obiectul unor numeroase speculaţii, într-o perioadă în care Fed este pe cale să hotărască restrângerea politicii de stimulare a economiei.

    “Preşedintele Rezervei Federale nu este doar unul dintre cei mai importanţi lideri politici din SUA, este şi unul dintre cei mai importanti lideri politici din lume”, a declarat preşedintele Obama.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • RONDUL DE NOAPTE CU NINJA

    De multe ori m-am întrebat cum gândeşti când eşti bogat, cum ţi se schimbă legăturile dintre neuroni, cum interpretezi gesturi şi fapte după ce ai obţinut confirmarea financiară a imaginaţiei şi a puterii de a transforma o idee într-o afacere viabilă, puternică, îngroşătoare de conturi. Cred că personajele care reuşesc în viaţă în acest fel au, pe lângă o sumedenie de calităţi, un soi de ambiţie complexă, ceva ce începe cu teama celui care a trăit foamea de a nu mai flămânzi şi se termină cu nevoia celui care a primit scatoalce toată copilăria de a le înapoia, într-un fel sau altul. Nu a remarcat multă lume că exact în perioada în care a cumpărat influenta publicaţie, Amazonul lui Bezos a lansat un nou serviciu, vânzarea de artă.

    Ajuns aici, fac o paranteză şi precizez că am mai scris despre asta: cred că ne îndreptăm, sau poate ne aflăm deja, într-un soi de Ev Mediu Tehnologizat; Evul Mediu nu a fost o perioadă prea fericită a omenirii, mult mai procupată să supravieţuiască decât să creeze sau să avanseze, iar ce-i acuma nu diferă, în mod fundamental, de acele vremuri. Avem desfăşurări de forţe imbecile, avem impunere, avem supuşenie şi slugărnicie, totul, eventual, online. Şi, asemeni nobililor care se împodobeau într-o vreme în care Moartea Neagră secera, şi actualii înavuţiţi îşi caută bucăţica lor de nobleţe.

    Am studiat cu interes noul serviciu al Amazon şi spun că este ceva extrem de prost făcut. Sunt la vânzare 40.000 de opere de artă create de 4.500 de inşi (le spun inşi pentru că mulţi, prea mulţi, nu sunt artişti, în opinia mea), în urma unor parteneriate cu 150 de galerii (nu le spun de artă). Preţurile începeau cu cinci milioane de dolari, pentru un Norman Rockwell la care beneficiai de free shipping, şi continuă cu o nebunie de Andy Warhol, cu preţuri mult prea mari pentru ce oferă omul, şi cu tot fel de chestii supraevaluate, care lasă impresia că galeriile vor: unu, să scape de ce se prăfuia prin expoziţie, şi doi, să câştige cât mai mult profitând de uriaşul număr de ultilizatori (rimează cu neştiutori) ai sitului Amazon. M-a întristat un portret de copil al lui Monet, scos la vânzare cu 1,4 milioane de dolari şi care a intrat în gura haterilor – unul că are crăpături, altul că este franţuzesc şi că nu are traducere în engleză, altul care face mişto de confuzia care s-ar crea între Monet şi Manet.

    Îmi pare a fi etapa următoare a curentului „arta la supermarket„, creată ieftin, în China: culoare pe pânză, e adevărat, dar culoarea pe pânză însemnă o vacă albastră pe fond galben, aceeaşi vacă, dar verde şi pe fond albastru, o vacă roşie pe mov, şi tot aşa. Să aibă omul cum asorta, şi la culoare, şi la dimensiuni. Pe lângă toate capetele lui Mao făcute de Warhol – cred că are vreun milion, în varii nuanţe – cred că ar merge o serie mare de Gioconde, din care să păstrăm zâmbetul, dar să fie blonde, negrese, chinezoaice, pistruiate, roşcate, cu ochi migdalaţi sau indience; politically correct şi pentru toate gusturile, nu? Sau Rondul de noapte, dar nu cum l-a făcut fraierul acela de Rembrandt, ci cu ninja, sau poate cu spartanii atletici din filmul 300, ba chiar nişte dorobanţi de-ai noştri sau ceva flăcăi din infanteria marină. Să dăm, cum ar veni, artă la tot poporul, pe gusturi, ieftină, asortabilă, digerabilă, fără bătăi de cap în înţelegerea fenomenului artistic şi cu free shipping. E o lume din ce în ce mai mică şi arta fără complexe se aşază într-un firesc care nu mai are întrebări, spaime şi nelămuriri.

    Cred că, prin lansarea magazinului de artă şi cu cumpărarea Washington Post, Jeff Bezos îşi caută porţia lui de nobleţe, în fond e chiar cool să ai în aceeaşi pălărie şi ziarul care l-a făcut pe Nixon să demisioneze, şi pe Norman Rockwell, şi pe Monet sau Manet, totul condimentat cu Mao şi mult, cât mai mult Andy Warhol.

  • Cine sunt oamenii care aduc cea mai ieftină benzină din Romania

    LA ÎNCEPUTUL SĂPTĂMÂNII TRECUTE, AZERII DE LA SOCAR AU DESCHIS A ŞAISPREZECEA BENZINĂRIE DIN REŢEAUA PE CARE AU ÎNCEPUT SĂ O CONSTRUIASCĂ ÎN URMĂ CU DOI ANI. Pentru azeri, iulie a fost luna judeţului Neamţ: au deschis o staţie la Roman şi una la Piatra Neamţ. Deschiderile din iulie au dus reţeaua SOCAR la 16 staţii după investiţii de aproximativ 25 milioane de euro. Strategia azerilor a vizat pentru început acoperirea zonei Moldovei, tot în această regiune urmând a avea loc şi următoarele deschideri: Focşani şi Adjud.

    „Cu deschiderea de la Roman am atins un prag consolidat al unei reţele tot mai diversificate în puncte de alimentare şi servicii în premieră în această parte a ţării„, spune Hamza Karimov, CEO SOCAR România. Karimov precizează că planul de extindere a grupului nu vizează doar nord-estul ţării, ci şi Ardealul şi Banatul, dar şi alte centre cheie din România, cum ar fi Capitala: „Cel mai probabil vom finaliza anul cu zeci de milioane de euro investiţi în reţeaua de vânzare SOCAR şi cu staţii de alimentare dincolo de zona de nord-est a ţării„. SOCAR a intrat pe piaţa din România în urmă cu doi ani, prin achiziţia unui pachet de 90% din acţiunile firmei botoşănene Romtranspetrol, deţinută anterior de soţii Iulian şi Doina Berescu.

    Un an mai târziu, în celălalt capăt al ţării, avea loc o achiziţie a grupului NIS, care reprezintă în regiune Gazpromul. Strategia expusă de Kirill Kravchenko, directorul general executiv al NIS, într-un interviu pentru publicaţia sârbă B92 anul trecut, arăta nu doar planul ruşilor de a cumpăra staţii în România, ci şi de a construi depozite şi o reţea de vânzare puternică în toată regiunea Balcanilor: „Am început construcţia de depozite de produse petroliere în Serbia, am achiziţionat depozite în Bulgaria şi ne pregătim pentru construcţia unor depozite în România„.

    Pentru a atinge acest plan de dezvoltare, ruşii au declarat că au un buget de 500 de milioane de euro pe an pentru perioada 2012-2015, 40% din acest buget fiind alocat pentru extinderea reţelei de benzinării (250 de staţii în Serbia, 80 în Bulgaria şi 120 în România).

    STRATEGIA CELOR DOI NOU-VENIŢI A VIZAT EXTINDEREA ÎN ZONELE UNDE CEI PATRU MARI RETAILERI AU O PREZENŢĂ MAI MICĂ: Rompetrol, Petrom, Mol şi Lukoil şi-au concentrat reţelele în Bucureşti – unde este cel mai mare consum – şi pe principalele rute de transport din ţară, incluzând reşedinţele de judeţ. Strategia lor are la bază atât indici de consum, cât şi faptul că în sud-estul ţării sunt concentrate cele mai importante rafinării, Brazi şi Petromidia, dar şi principala sursă de aprovizionare externă de carburanţi, Marea Neagră.

    Din punctul de vedere al accesului la carburanţi, Gazprom este avantajat de faptul că Banatul, zona unde şi-a concentrat reţeaua, este aproape de rafinăriile sale din Serbia, Pancevo şi Novi Sad. SOCAR cumpără carburanţii intern, deocamdată, dar ia în calcul dezvoltarea unei reţele proprii de aprovizionare, după cum au declarat oficialii companiei.

    Atât SOCAR, cât şi Gazprom sunt acum în plină febră a deschiderilor şi a negocierilor pentru extinderea reţelei, în condiţiile în care retailerii maturi de carburanţi din piaţă – Rompetrol, Petrom, Mol şi Lukoil- au abordat în ultimii doi ani o atitudine conservatoare cu privire la deschiderea de noi staţii, pe fondul scăderii consumului de carburanţi (cu 3% anul trecut, urmând un trend de scădere care a început din 2008). Estimările făcute de companii la începutul lui 2013 arătau că cel mai optimist scenariu privind consumul de carburanţi pentru acest an este stagnarea. Cu toate acestea, cele două companii venite din est caută să îşi întărească poziţiile în România, „interesul pentru piaţa locală manifestat de SOCAR şi Gazprom reflectând probabil percepţia acestora asupra potenţialului viitor al pieţei din România„, după cum declara pentru Ziarul Financiar Andrei Creţu, manager pe servicii de consultanţă pentru management din cadrul PwC România. Datele Eurostat arată că în perioada

    2007-2011 România s-a confruntat cu o scădere de 10% a cererii de produse petroliere, anul trecut tendinţa fiind tot de scădere.  Variantele de creştere pentru cele două reţele nou intrate sunt fie noi achiziţii ale unor reţele mici sau medii, fie atragerea clienţilor prin preţurile practicate. Ultima variantă nu este deocamdată pusă în practică, dat fiind că ambele companii vând carburanţi la preţul pieţei. Achiziţiile ar putea viza staţiile independente, care sunt însă din ce în ce mai puţine şi reprezintă aproximativ 10-15% din piaţă, dar şi preluarea unor staţii la care renunţă marile reţele.

    De exemplu, strategia grupului OMV pentru România vizează reducerea numărului de benzinării sau relocarea unora dintre acestea, în următorii trei ani, după cum declara anul trecut Manfred Leitner, directorul pentru rafinare şi marketing al companiei. Eficientizarea marilor reţele, dificultăţile micilor benzinari de a se adapta politicilor de mediu sau acoperirea unor nişe neexploatate ar putea fi variantele pentru întărirea poziţiilor SOCAR şi Gazprom.

  • ALERTĂ ROŞIE în Pakistan: Informaţii privind un posibil atac împotriva unei ţinte importante

    Elicopterele survolează spaţiul aerian al capitalei, în timp ce forţele aeriene şi comandourile marinei caută militanţi pe dealurile Margalla ce înconjoară oraşul, au declarat oficialii pentru CNN.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Muntii care vara se transforma intr-un “oras”. Multi romani migreaza aici in cautare de lucru

    Cum urci spre varful muntilor Gurghiului, corturile colorate iti fura imediat privirea. Montate cu multa grija si amenajate ca o mica “garsoniera”, aici isi duc traiul zeci de familii din judetul Mures.

    Cei care se muta aici sunt persoane care nu au un loc de munca, iar padurea le ofera sansa sa castige niste bani. Pentru asta parcurg zilnic zeci de kilometrii ca sa adune afine si bureti.

    Iacob Viorica, culegatoare: “Aici lucram, ca n-avem unde, trebuie sa facem un ban sa avem peste iarna”.

    Iar pentru ca nu au de unde sa se aprovizioneze, unei femei i-a venit ideea sa isi deschida aici un mic magazin alimentar.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro

  • Comoara din gunoaie. Cum arunca omenirea aur in valoare de milioane de dolari anual fara sa-si dea seama

     Gunoiul pe care il aruncam contine aur. Aceasta nu este o figura de stil. Aur in valoare de milioane de dolari zace in gropile de gunoi din toata lumea, metalul pretios fiind ascuns in componentele electronicelor uzate.

    Odata cu cererea tot mai mare pentru electronice, productia de gadgeturi a crescut si ea. Folosind niste tehnici de reciclare speciale, aceste metale pot fi recuperate si repuse in vanzare, contra unor profituri insemnate, intr-un proces care poarta numele de “minerit urban”.

    Iata o serie de date interesante, stranse de Global e-Sustainability Initiative, despre acest proces:

    – La nivel mondial, in electronicele de pretutindeni se gasesc 320 tone de aur, in valoare de 16 miliarde de dolari si 7.500 tone de argint in valoare de cinci miliarde de dolari.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro

  • Unul dintre cei mai căutaţi milionari ai lumii vorbeşte pentru prima dată cu presa

     Mr. Pink este, probabil, printre cei mai greu de găsit sau cunoscuţi oameni de afaceri, deşi nu se ascunde. Până în prezent nu a dorit să discute cu presa, să dea detalii despre viaţa sa, să povestească cum şi-a început afacerile care i-au umplut conturile de milioane de euro. Nici despre viaţa sa privată nu s-au ştiut prea multe detalii până când nu a întâlnit-o pe Monica Gabor.

    “Nu vorbeşte cu presa. Nu are nevoie de publicitate”, acesta era mesajul standard pe care îl auzea oricine încerca să dea de Mr. Pink.

    Milionarul era cunoscut în toată lumea datorită produselor sale, dar nimeni nu ştia exact cine este. Băutura lui energizantă care îi poartă numele l-a făcut celebru şi bogat. Băutura Mr. Pink a ajuns până în România, graţie Monicăi Gabor, iubita omului de afaceri asiatic.

    Ei i s-au alăturat multe alte vedete care au acceptat să promoveze Mr Pink cu ginseng – Lindsay Lohan, copiii lui Michael Jackson, şi mulţi alţii.

    Cititi mai multe pe www.apropo.ro

  • Deutsche Bank închiriază birouri în Bucureşti pentru un centru de servicii cu 1.000 de angajaţi

     Perfectarea unei tranzacţii este aşteptată în perioada imediat următoare, potrivit unor informaţii de pe piaţa imobiliară, bancară şi de HR.

    “Chiar dacă nu este vorba – cel puţin deocamdată – despre extinderea ofertei de servicii bancare a Deutsche Bank pentru piaţa locală, proiectul de outsourcing al puternicei bănci germane reprezintă un adevărat eveniment şi marchează transformarea României într-un hub de back office, servicii de callcenter şi procesare de carduri pentru mari grupuri bancare europene”, potrivit Ziarul Financiar.

    Deutsche Bank, a cărei divizie de investment banking este unul dintre managerii preferaţi ai Ministerului Finanţelor la emisiunile de obligaţiuni realizate pe pieţele externe, a tatonat înainte de criză mai multe variante de dezvoltare a prezenţei locale, însă planurile au devenit tot mai greu de susţinut în faţa acţionarilor pe fondul deteriorării dramatice a mediului financiar-bancar internaţional.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Naufragiu în largul insulei Java: Peste 100 de persoane au fost salvate, însă alte zeci sunt date dispărute. Un copil a murit

     “Nu ştim exact câte persoane se aflau la bord, ne concentrăm asupra căutării altor eventuali naufragiaţi”, a explicat pentru AFP responsabilul indonezian al operaţiunilor de salvare.

    Ambarcaţiunea cu migranţi avea aproximativ 170 de persoane la bord şi se îndrepta spre Australia când a naufragiat în largul insulei Java, a relatat presa locală care a transmis un prim bilanţ neconfirmat de zeci de morţi sau dispăruţi.

    Autorităţile maritime australiene au confirmat pentru AFP că operaţiunile de salvare sunt în curs şi că sunt coordonate de autorităţile indoneziene.

    “Suntem la curent cu accidentul petrecut la sud de Java. Autorităţile indoneziene se ocupă. Autorităţile australiene nu sunt implicate în accident”, a declarat purtătorul de cuvânt al autorităţilor maritime australiene.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comerţul pe internet între marile pieţe va creşte de 3 ori până în 2018. Care vor fi cele mai căutate produse

     Comerţul internaţional pe internet între SUA, China, Germania, Marea Britanie, Australia şi Brazilia va urca de la 105 miliarde de dolari în acest an la 307 miliarde de dolari în 2018, relevă un studiu realizat de Nielsen pentru PayPal, transmite Bloomberg.

    Principalele categorii de produse după cifra de afaceri vor fi îmbrăcămintea, încălţămintea şi accesoriile vestimentare, urmate de produsele de sănătate şi înfrumuseţare şi electronice, potrivit raportului.

    EBay, cea mai mare piaţă de comerţ online din lume, caută să se extindă pe plan internaţional, mai ales pe pieţele emergente, unde potenţialul de creştere este mai ridicat faţă de economiile dezvoltate.

    Aproximativ un sfert din veniturile EBay şi peste jumătate din afacerile PayPal au fost generate anul trecut de operaţiuni din afara SUA.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro