BusinessMagazin

Tag: sustinere

  • Ponta: Şi la Guvern sunt discrepanţe salariale foarte mari, dar nu ne lasă CC să dăm soluţia corectă

     “Autoritatea de Supravhegere Financiară este în subordinea Parlamentului şi, din punct de vedere politic, Guvernul a spus foarte clar că susţine ca Parlamentul să îşi facă datoria şi să ancheteze modul în care lucrurile s-au desfăşurat la ASF. Însă faptul că nu e la Guvern nu mă face să uit că şi în cadrul instituţiilor guvernamentale încă avem discrepanţe foarte mari între cei cu salarii foarte mici şi cei cu salarii mult prea mari”, a spus Ponta, miercuri, la începutul şedinţei de guvern, în faţa presei.

    El a adăugat că a discutat cu ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, în vederea găsirii unor soluţii, dar care nu pot fi aplicate, fie ca urmare a deciziilor Curţii Constituţionale, fie din lipsa resurselor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Raport oficial: Creşterea salariului minim în SUA ar trimite în şomaj 500.000 de angajaţi

     Congressional Budget Office (CBO) este o agenţie fără afiliere politică, subordonată Congresului Statelor Unite, care este însărcinată să furnizeze date şi analize economice către legislativ.

    Agenţia critică astfel, pentru a doua oară într-o perioadă de numai câteva săptămâni, o măsură economică importantă promovată de Casa Albă, scrie Financial Times.

    Preşedinţia SUA susţine majorarea salariului minim, în trepte, în următorii ani, cu scopul de a reduce diferenţa de venituri dintre bogaţi şi cea mai săracă pătură a populaţiei.

    CBO notează, în raport, că 16,5 milioane de angajaţi din SUA plătiţi cu ora ar beneficia de majorarea veniturilor în urma adoptării măsurii, sprijinită de Obama şi de congresmenii Partidului Democrat. Agenţia consideră de asemenea că această evoluţie ar conduce la creşterea cererii interne din economie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul asigură că vrea scăderea CAS şi neimpozitarea profitului şi va discuta cu FMI în aprilie

    “Guvernul României susţine pachetul de măsuri de relaxare fiscală si dezvoltare economică anunţate la începutul acestei luni, care include reducerea CAS şi neimpozitarea profitului reinvestit. Toate aceste măsuri vor fi discutate cu reprezentanţii Comisiei Europene, Fondului Monetar Internaţional şi Băncii Mondiale, în cadrul vizitei în România care va avea loc în luna aprilie. După cum a fost anunţat încă de la recenta vizită a delegaţiei finanţatorilor internaţionali, de către vicepremierul Daniel Chiţoiu (care a condus discuţiile cu reprezentanţii FMI, BM si CE, alături de ministrul Liviu Voinea) măsurile de relaxare fiscală şi dezvoltare economică urmează a fi discutate cu aceste instituţii în aprilie, pe baza unui studiu care se face cu Banca Mondială.

    Guvernul României este dedicat îndeplinirii angajamentelor asumate în cadrul programului de guvernare, care prevede măsuri de relaxare fiscală. Guvernul României susţine aplicarea acestora, cu respectarea tuturor obligaţiilor luate în cadrul Uniunii Europene, precum şi în relaţia cu partenerii internaţionali ai României”, se arată în comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum văd bancherii evoluţia cursului leu/euro în 2014?

    Turbulenţele politice au Început deja să-şi facă simţită prezenţa, încă de la debutul anului electoral 2014, iar cursul de schimb leu-euro riscă să (re)devină instrument electoral şi teren de luptă în războiul politic. S-a mai întâmplat şi în alţi ani electorali şi ar fi greu de crezut că 2014 va face excepţie, după cum anticipează şi analiştii. Deteriorarea evoluţiei de pe scena politică creşte riscurile unor presiuni mai persistente de depreciere a leului. Şi, concomitent, creşte şi tensiunea românilor cu credite în euro.

    Tema cursului de schimb a fost şi rămâne foarte prezentă în spaţiul public. Evoluţia cursului este un subiect extrem de sensibil pentru români având în vedere că peste 60% dintre împrumuturile contractate de populaţie şi companii sunt în euro. În aceste condiţii, episoadele de depre-ciere a leului au un efect psihologic puternic asupra românilor.

    Cea mai importantă consecinţă a deprecierii leului este îngreunarea poverii creditelor în euro, care devine tot mai greu de suportat la un palier de curs mai ridicat. Iar rata creditelor neperformante a sărit deja de 20%. În aceste condiţii, perioadele de stabilitate a cursului vin ca un moment de respiro pentru clienţii cu credite în valută, pe umerii cărora s-a acumulat o presiune uriaşă în anii de criză. Fluctuaţiile cursului vor depinde, ca întotdeauna, atât de evenimentele interne, cât şi de evoluţiile în plan regional şi internaţional. Dar intensitatea evenimentelor poate fi diferită. Bancherii văd riscuri de depreciere a leului în 2014 în contextul presiunilor electorale interne şi al modificărilor de politică monetară din SUA.

    Pe plan extern, cea mai mare provocare pentru cursul valutar în 2014 este reprezentată de schimbările de politică monetară ale Fed-ului (banca centrală a SUA). Decizia Fed de a reduce cumpărările de active financiare va avea consecinţe asupra tuturor pieţelor emergente, iar amplitudinea impactului va depinde de modul în care Fed va gestiona politica de retragere a stimulilor cantitativi. Evoluţia cursului leu/euro poate fi influenţată şi de alte evenimente externe, cum ar fi eventualitatea implementării unor măsuri neconvenţionale de către Banca Centrală Europeană, sau de procesul legat de construirea uniunii bancare în Europa, care vor influenţa sentimentul investitorilor pe plan internaţional, cu impact asupra monedelor emergente, precum leul, susţine Florentina Cozmâncă, senior economist la RBS Bank. În România, băncile şi fondurile de investiţii din străinătate au ajuns să deţină circa un sfert din obligaţiunile guvernamentale în lei, iar o ieşire a lor de pe piaţă va duce la deprecierea leului, potrivit bancherilor.

    Posibila volatilitate a capitalurilor străine şi procesul de dezintermediere financiară, care aduc presiuni de depreciere, ar trebui să fie într-o anumită măsură compensate de creşterea anticipată a absorbţiei de fonduri europene, care antrenează presiuni de apreciere.

    Totodată, o variabilă devenită foarte importantă este Ministerul Finanţelor, care ar putea să îşi consolideze poziţia de jucător indirect pe piaţa valutară având în vedere că împrumută sume mari în valută de pe piaţa externă şi locală, la care se adaugă fondurile UE, care ar urma să crească. Pentru perioada următoare sunt aşteptate noi momente când Trezoreria Statului va schimba valută cu BNR pentru a face rost de lei, iar BNR va vinde valuta în funcţie şi de starea lichidităţii din piaţa monetară. În a doua jumătate a lunii ianuarie 2014 leul a avut o tendinţă de apreciere, cursul intrând sub pragul de 4,5 lei/euro, contrar trendului înregistrat de alte valute din regiune, în timp ce ratele Robor la trei luni, folosite ca referinţă pentru stabilirea costului creditelor în lei, au sărit în două zile de la 2% la 3,5%.

    Cum se explică această fluctuaţie a leului decuplată de trendul regional? Cursul de schimb s-a apreciat pentru că Ministerul Finanţelor a vrut să facă plăţi în avans şi a schimbat la banca centrală valuta din conturi. Iar lichiditatea excedentară a fost retrasă din piaţă de banca centrală prin vânzări de valută, după cum a explicat guvernatorul BNR Mugur Isărescu.

    Guvernatorul BNR a repetat de nenumărate ori că regimul de curs de schimb din România este controlat, administrat, pentru a men-ţine cursul într-o zonă de echilibru şi a evita volatilităţi foarte mari. Mugur Isărescu spunea că intervalul de echilibru urmărit de BNR ar fi de plus/minus 5%. În aceste condiţii, modificări de curs de 1-2% sunt normale, „sunt de natură să bonifice sau să penalizeze anumite mişcări”. Pe de altă parte, având în vedere dependenţa multor „bilanţuri şi cămine” de creditul în valută, BNR se fereşte de o volatilitate prea mare a cursului: „O permitem, dar să nu fie foarte mare”, a susţinut Isărescu. Cel mai important risc asociat prognozelor rămân turbulenţele politice, având în vedere presiunile anului electoral, au avertizat analiştii. Iar experienţa anilor electorali anteriori pare să le dea dreptate, susţinând această ipoteză. În 2014 vor fi organizate atât alegeri prezidenţiale, cât şi europarlamentare.

  • Aplicaţiile mobile ar putea adăuga 63 miliarde euro la economia europeană

    Un raport GIGAOM prezentat la Bruxelles arată că dezvoltatorii de aplicaţii din America de Nord şi Europa au o pondere egală(42%) în veniturile generate la nivelul pieţelor din Uniunea Europeană şi Statele Unite, relatează Businessrevieweurope.com.

    În acest moment, industria susţine un milion de dezvoltatori şi încă 800.000 de persoane ce se ocupă cu marketing sau vânzări. Până în 2018, însă, numerele ar putea creşte la 2.7 milioane, respectiv 2.1 milioane. Cumpărătorii şi publicitatea în aplicaţii au adus 6.1 miliarde euro, sumă ce ar trebui să ajungă la aproape 19 miliarde în următorii cinci ani.

    Studiul a arătat, printre altele, că primele 28 de companii din Uniunea Europeană au creat 40% din aplicaţiile prezente pe pieţele din Europa şi Statele Unite. Pe de altă parte, una din principalele griji ale dezvoltatorilor europeni este ritmul de implementare a tehnologiei 4G, necesară pentru o mai bună conectivitate şi rulare a aplicaţiilor.

  • Iohannis, despre impozitarea regresivă: Greu de explicat cum s-ar putea face

     Prim-vicepreşedintele PNL, Klaus Iohannis, a fost întrebat, joi, într-o conferinţă de presă, ce părere are despre impozitarea regresivă şi dacă este doar o temă adusă în faţa publicului “de dragul discuţiei”.

    “Discuţia a fost din partea noastră să nu intrăm într-o schemă de impozitare progresivă, să nu mergem de la 16 la sută în sus, că nu este bine. S-a discutat, la un moment dat, intrarea pe o impozitare regresivă, ăsta cred că este un termen corect şi plăteşti cu atât mai puţin impozit cu cât câştigi mai puţin. Finalul ar fi nu depăşirea cotei de acum, de 16 la sută, ci coborârea cotei”, a spus Iohannis.

    El a precizat însă că este “greu de explicat cum s-ar putea face asta”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Barack Obama a mărit cu 25% salariul minim al câtorva sute de mii de americani

     Într-o ceremonie organizată la Casa Albă, Obama a semnat un decret prin care măreşte la 10,10 dolari salariul minimum pe oră acordat persoanelor care au contracte cu statul, în cazul persoanelor angajate începând cu data de 1 ianuarie 2015. Astfel, preşedintele pune în aplicare anunţul pe care l-a făcut în discursul susţinut în Congres la sfârşitul lui ianuarie.

    Salariul minim la nivel federal este, în prezent, de 7,25 dolari, şi a rămas la acelaşi nivel din 2009. Anumite state americane acordă salarii mai mari.

    Obama a subliniat că, ţinând cont de inflaţie, puterea de cumpărare a persoanelor plătite cu salariul minim a “scăzut cu 20% faţă de perioada în care Ronald Reagan a intrat în funcţia” de preşedinte, în ianuarie 1981.

    De mărirea salariului la 10,10 dolari, începând din 2015, vor beneficia “sute de mii de persoane”, a declarat anterior secretarul Muncii Tom Perez. El a explicat, într-o conferinţă de presă susţinută la Casa Albă, că această nouă politică ar putea fi aplicată în cadrul alocaţiilor bugetare actuale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Românii au plătit anul trecut taxe şi impozite cu cardul de 133 milioane lei, în creştere cu 36%

     Clienţii care şi-au achitat taxele şi impozitele cu cardul au realizat peste 372.000 de plăţi electronice, în urcare cu 31% comparativ cu 2012, iar valoarea medie a unei taxe, de 358 de lei, s-a apreciat cu 4%.

    La sfârşitul anului trecut, plata taxelor şi impozitelor locale cu cardul direct la POS la sediile administraţiilor fiscale era acceptată de 176 de primării.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comenzile de mâncare prin aplicaţii, o afacere de 20 de milioane de dolari

     

    Compania funcţionează în prezent pe patru continente, anul trecut  foodpanda extindinzându-se în 20 de ţări, printre care şi România. Ca urmare a strategiei de creştere, foodpanda îşi va extinde serviciile în alte opt ţări în prima parte a lui 2014: Croaţia, Bulgaria, Serbia, Slovenia, Kazahstan, Azerbaidjan, Tanzania şi Uganda, în acestea două din urmă serviciul fiind deja lansat.

    “În prezent, suntem cea mai mare platformă pentru comenzi online de mâncare din lume, fiind activi şi extinzându-ne în Asia, Europa, America Latină, Orientul Mijlociu şi Africa. Beneficiind deja de încrederea investitorilor cu experienţă, ne vom putea continua strategia de creştere, pentru a deveni un brand online cu adevărat global. Mai mult, vom continua să ne extindem şi în pieţele în care suntem deja activi, astfel încât să fim prezenţi în fiecare colţ al ţărilor în care ne desfăşurăm activitatea. De asemenea, continuăm să investim în serviciile pentru clienţi şi să creăm cel mai convenabil mod de a comanda mâncare – indiferent de locul de unde este realizată comanda”, a spus Ralf Wenzel, cofondator şi global managing director foodpanda / hellofood.

    Platforma online pentru comenzi de mâncare ajută restaurantele să îşi crească vânzările prin intermediul site-ului şi al aplicaţiei, oferindu-le totodată tehnologii şi instrumente de analytics performante. Clienţii îşi pot alege mâncarea preferată online, iar foodpanda procesează comanda şi o trimite direct către restaurant, care se ocupă de livrare.

    „(…) În ceea ce priveşte România, finanţarea ne va ajuta să ne extindem în toate oraşele mari din ţară, aşa cum ne-am propus”, a spus Dan Macarie, country manager foodpanda.ro.

    Foodpanda are parteneriate cu peste 22.000 de restaurante la nivel mondial, în România colaborând în prezent cu peste 150 de restaurante din Bucureşti şi Cluj-Napoca.

    În 2013, foodpanda a primit o finanţare de peste 20 de milioane de dolari de la Phenomen Ventures şi Investment AB Kinnevik şi alte 8 milioane de dolari de la iMENA Holdings.

     

  • Blaga: Reprezentanţii FMI ne-au spus că nu se poate renunţa la acciza de 7 eurocenţi

     Liderii PDL s-au întâlnit luni, la sediul partidului, cu reprezentanţii FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale, Vasile Blaga arătând într-o conferinţă de presă că democrat-liberalii au înaintat o scrisoare în care au pus o serie de întrebări faţă de modul în care decurg discuţiile cu Guvernul şi au propus o serie de soluţii la problemele economice şi sociale ale României.

    “Am avut o discuţie cu reprezentanţii FMI, ai Comisiei Europene şi ai Băncii Mondiale, le-am ascultat punctele de vedere, le-am înaintat o scrisoare în care am pus o serie de întrebări faţă de modul în care decurg discuţiile cu Guvernul României şi, desigur, am şi propus o serie de soluţii pe care noi le vedem la rezolvarea problemelor economice şi sociale. PDL susţine un acord cu FMI. În acelaşi timp, le-am spus şi domniilor lor că privim cu toată atenţia semnarea acestui acord în interiorul unui stat de drept, ţinând cont de declaraţiile premierului care spunea că va pune în practică, va aplica o scrisoare de intenţie chiar dacă nu va semna preşedintele, ori niciodată preşedintele României nici înainte de 1990 şi nici după, indiferent cine a fost, nu a semnat o astfel scrisoare de intenţie, ele au fost semnate doar de miniştrii de Finanţe şi de guvernatorul BNR”, a precizat Blaga.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro