Tag: realizare

  • Cinci riscuri care pot afecta afacerile

    Profesionistii in domeniul contabil implicaţi în studiu au identificat şi primele cinci riscuri pe care capitalul natural le aduce în activitatea sectorului privat, şi anume:
    • Riscul reputaţional (68%)
    • întreruperea activităţii (61%)
    • Raritatea şi costul crescut al resurselor (50%)
    • Riscul ce afectează lanţul de aprovizionare (47%)
    • Riscul finanţării (46%)

    Andreia Stanciu, Head of ACCA Europa de Sud-Est, consideră că profesioniştii din domeniul financiar- contabil ar trebui să se bazeze pe competenţele lor şi pe experienţa în contabilitate pentru a contribui la dezvoltarea unor metodologii contabile referitoare la capitalul natural, care să ajute la cuantificarea şi gestionarea factorilor externi companiilor. De asemenea, aceştia ar putea apela la asociaţiile contabile pentru a oferi îndrumări cu privire la modul de abordare a capitalului natural în cadrul rapoartelor anuale şi în conturile companiei, precum şi în rapoartele de dezvoltare durabilă. Ei trebuie să iniţieze sau să încerce să aplice metodologii contabile pentru capitalul natural împreună cu clienţii lor, acolo unde este cazul, şi să folosească această experienţă pentru a lucra cu autorităţile de reglementare cu privire la raportare şi la practicile de asigurare.

    ”Pentru profesia contabilă provocarea va fi de a determina când pierderea capitalului natural va necesita o mai bună înţelegere şi abordare din punct de vedere al evaluării riscurilor pentru afaceri şi din punct de vedere al raportării corporative. Procedând de această manieră, dar prea tarziu, se poate ajunge la greşeli atunci când se anticipează viitoarele riscuri şi costurile asociate lor, pentru mediul de afaceri, a mai adăugat Andreia Stanciu”.

    “Un număr tot mai mare de companii integrează raportul lor anual financiar-contabil şi raportul privind dezvoltarea durabilă. Integrarea decurge din creşterea gradului de conştientizare în rândul multor companii asupra valorii şi necesităţii raportării cu privire la impactul social şi asupra mediului, alături de performanţele financiare”, a afirmat Aura Giurcaneanu, partner, head of audit and assurance, KPMG in Romania. Ea considera că această cale ar trebui luată serios în considerare, atât din perspectiva managementului, cât şi din punct de vedere al comunicării.

    Având în vedere că, în ultimii ani, un procent nesemnificativ dintre companiile din topul Global Fortune 250 raportau într-o manieră integrată, practica actuală demonstrează că gândirea în acest domeniu a suferit transformări. Deşi în România nu se observă încă această tendinţă, este evident că trendul este stabilit de către companiile de top şi, mai devreme sau mai târziu, va fi urmat de multe altele. Dacă în 2006 doar 24% din primele 100 de companii din România, ierarhizate în funcţie de cifra de afaceri, au raportat cu privire la dezvoltarea durabilă, în prezent, numărul lor a crescut semnificativ, demonstrând interesul sporit al companiilor româneşti în a publica informaţii referitoare la dezvoltarea durabilă.

    “În contextul economic actual, în care o mai mare transparenţă privind riscurile este necesară, riscurile non-financiare sunt considerate ca făcând parte din domeniul financiar, datorită implicaţiilor lor financiare. Companiile româneşti au conştientizat că publicarea informaţiilor referitoare la dezvoltarea durabilă este foarte apreciată de către clienţi, investitori şi alte părţi interesate responsabile”, a adăugat Giurcaneanu.

    Integrarea raportării trebuie să îndeplinească o serie de condiţii. Aceasta nu ar trebui privită pur şi simplu ca un raport “toate într-unul”. “Numai dacă integrarea este susţinută printr-o corelare reală şi profundă a proceselor de management, inclusiv a guvernanţei şi controalelor, raportarea poate fi considerată credibilă şi solidă. Prin urmare, vorbim mai degrabă despre raportare integrată – mijloace diferite pentru persoane diferite”, a concluzionat Giurcaneanu.

    Gordon Hewitt, consilier pe probleme de dezvoltare durabilă la ACCA şi autor al raportului a spus: “Capitalul natural, care este cantitatea de capital derivată din resursele naturale, cum ar fi diversitatea biologică, ecosistemele şi serviciile oferite de acestea, se află în declin la nivel global. Pierderea capitalului natural expune companiile la o gamă de noi riscuri şi oportunităţi care poate avea un impact asupra profitului, valorii activelor şi fluxurilor de trezorerie.” Acest document a fost realizat în urma unui studiu la care au luat parte peste 200 de profesionişti contabili.

    Acesta a fost prezentat şi în raportul internaţional al ACCA, KPMG şi Fauna & Flora, “Este capitalul natural o problemă importantă?”. Raportul iniţial, care a fost realizat anul trecut, a investigat conceptul de prag de semnificaţie, modul în care acesta este utilizat pentru a identifica diverse aspecte necesare pentru management şi prezentarea informaţiilor şi măsura în care acesta reflectă în prezent importanţa capitalului natural ca aspect în cadrul afacerilor.

    Profesionistii din domeniul contabilitatii care au participat la studiu erau conştienţi de legătura dintre valoarea corporativă şi capitalul natural şi de faptul că tendinţele actuale ale capitalului natural reprezintă o varietate de riscuri pentru companii, riscuri ce pot să crească în decursul timpului. Cu toate acestea, această conştientizare nu a avut drept rezultat acţiuni ample la nivel corporativ, deoarece o mare parte dintre respondenti lucrează pentru companii care nu raportează capitalul natural. Principalele piedici pentru o mai mare implicare sunt lipsa îndrumărilor, a metodologiei de evaluare şi a înţelegerii.

    În România şi Republica Moldova, KPMG îşi desfăşoară activitatea în cadrul celor şase birouri din Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, Iaşi, Timişoara şi Chişinau. în prezent dispunem de un numar de peste 650 de angajaţi şi parteneri, atât cetaţeni români, cât şi străini.

  • Ce mărci ne trezesc cele mai puternice emoţii

    Mărcile şi consumatorii îşi redefinesc rolurile, cei din urmă primind din ce în ce mai multă putere”, spune Manuela Dănilă, client service & new business development manager în cadrul companiei de cercetare de piaţă 360insights. Firma a realizat al doilea val al studiului Emotional Branding, în care peste 430 de mărci stau faţă în faţă cu consumatorii, pentru a vedea cât de puternică este legătura emoţională pe care au

    creat-o cu aceştia. Criza financiară, evoluţia tehnologiei, ramificarea modurilor de comunicare şi dispariţia graniţelor sunt doar o parte din factorii care schimbă decorul pieţei. “Mărcile trebuie să răspundă prompt la toate aceste provocări; doar cele care au curajul şi inspiraţia să se reinventeze îşi pot păstra succesul”, explică Manuela Dănilă. Consumatorul este mai greu de mulţumit, iar mărcile trebuie să ştie pe ce “butoane” să apese pentru a-l activa, fără a avea însă prea multe încercări la dispoziţie; cumpărătorul e critic şi penalizează orice greşeală. “Consumatorul oferă mărcii câteva momente (secunde poate) pentru a-i capta atenţia. Dacă marca nu reuşeşte să-l «agaţe» rapid, eforturile acesteia se risipesc”, spune reprezentanta 360insights.

    CLICK pe imagine pentru REZOLUŢIE MAXIMĂ

    O MARCĂ LEGATĂ DE CONSUMATORII SĂI PRIN EMOŢIONALITATE ESTE MAI PUTERNICĂ DECÂT UNA LEGATĂ CU ACEŞTIA DOAR PRIN OPORTUNITATE SAU PROFIT”, afirmă Marc Gobe, un vizionar al marketingului, ale cărui zece legi stau la baza acestui studiu.

    Dinamica schimbărilor din piaţa bunurilor şi serviciilor este reflectată şi de studiul Emotional Branding, care aduce faţă de anul trecut câteva răsturnări de clasament, cu mărci care îşi pierd din apreciere şi altele care reuşesc să escaladeze topul, ţintind către primele poziţii. În cazul produselor alimentare, Hochland trece de pe locul al treilea în vârful clasamentului. “Lider în mai multe categorii de brânzeturi, Hochland îşi culege laurii investiţiei în piaţa din România graţie legăturii puternice cu consumatorii săi”, exemplifică Manuela Dănilă.

    O altă poveste vine tot din categoria lactatelor, Danone fiind o altă marcă etalon. Cu toate că trece acum pe locul al doilea, schimbul de poziţii vine pe fondul unei diferenţe mici faţă de prima clasată, se arată în studiu. Mai mult decât atât, producătorul francez are pe podiumul clasamentului încă o marcă, Activia, pe locul trei. “Ceea ce defineşte marca Danone pare a fi dinamismul, fiind percepută ca o marcă pionier în inovaţie, stârnind mereu curiozitatea consumatorilor”, spune reprezentanta 360insights.

    “Legătura cu consumatorii se construieşte în timp, iar perioada de criză este un moment de verificare a sentimentelor, dar şi a ofertei concrete”, spune Anca Stroe, director de marketing la Danone România. Ea spune că de-a lungul anilor compania a investit în mod constant în campanii TV, în prezentarea la raft, a derulat evenimente în magazine, comunicare online, dar a organizat şi “ieşiri din rutină”, adică întâlniri directe cu consumatorii: caravane, evenimente în parcuri, vizite în fabrică şi la fermele de la care colectează lapte.

    “Întotdeauna am avut în minte ce-i interesează pe clienţi şi cel mai bun exemplu recent este cartea de reţete cu iaurt la care au contribuit chiar ei, direct.” Categoria lactatelor domină topul alimentelor, arată studiul, iar marca Zuzu (Albalact) câştigă o mai mare apreciere în acest an, balanţa înclinând în sens invers pentru Milli (Friesland Campina), care pierde câteva poziţii.
    Şi la categoria dulciurilor sunt vizibile câteva schimbări faţă de anul trecut. Milka îşi menţine poziţia de lider, iar “colega” de portofoliu, Poiana, i se alătură urcând pe locul al doilea.

  • Studiu: Ce legătură au aplicaţiile complexe de proiectare cu redresarea din criză?

    Dacă, în medie, toţi producătorii mondiali de echipamente industriale au reuşit să-şi rotunjească veniturile şi profitul în ultimii doi ani, cele care au folosit tehnologii de proiectare  şi-au crescut veniturile de 2,2 ori mai mult decât media şi profiturile de 2,4 ori mai mult comparativ cu nivelul mediu.

    “A creşte de două ori mai repede decât competiţia este un obiectiv suficient de puternic pe care şi companiile româneşti din domeniul producţiei au început să îl evalueze în anii de criză. Cele care au implementat soluţii precum Autodesk Product Design Suite sau Plant Design Suite, au obţinut un grad ridicat de eficientizare a fluxului de lucru, o creştere de productivitate chiar şi cu 40%, fiind capabile totodată să îşi planifice mult mai bine producţia”, spune Cristina Anton, Autodesk Business Manager în cadrul Gecad Net.

    Studiul mai arată că, pentru a creşte performanţele, majoritatea companiilor din vârful topului au apelat la procese şi instrumente tehnologice avansate, ceea ce poate fi un ghid foarte bun pentru alţi producători industriali, inclusiv din România, care vor să îşi vadă veniturile şi profitabilitatea crescând mai accelerat.

    Dacă majoritatea companiilor participante la studiu folosesc soluţii de proiectate asistată 3D  (84%) şi 2D (63%), cele din vârful clasamentului au investit în aplicaţii mai avansate de simulare şi automatizare. Mai mult, aceste companii utilizează instrumente avansate de sporire a productivităţii într-un ritm mai mare decât companiile din partea de jos a clasamentului. Spre exemplu, 49% din companiile din top folosesc aplicaţiile de simulare, faţă de numai 27% dintre companiile situate mai jos în clasament. Aceste aplicaţii avansate le ajută să evalueze mai bine, într-un mediu simulat, performanţele unui produs proiectat. Astfel au şansa de a obţine un produs cu performanţe optime din prima încercare, fără să mai fie nevoie de ajustări.

    32% dintre companiile cele mai performante din studiul menţionat sunt dornice sau au utilizat aplicaţii pentru automatizarea proiectării şi cele de tip configurator, versus 22% în cazul celor mai puţin performante. Aplicaţiile de automatizare le-au ajutat pe unele dintre ele sa ajungă la performanţe de tipul “6000 de părţi componente, nou proiectate, pe săptamâna, fără intervenţie umană”, după cum declară un producător de echipamente pentru industria alimentară şi de băuturi.

    Folosirea acestor aplicaţii avansate pentru automatizarea proiectării produselor au ajutat companiile să îşi configureze mult mai corect preţurile.  Astfel, dacă firmele din partea medie şi de jos a clasamentului au raportat în medie o acurateţe de 13% a preţurilor, cele din top au avut o acurateţe de 7% datorită proceselor de proiectare a producţiei mult mai bine reglate.